Vance spune că speră să publice în această săptămână textul acordului pentru oprirea războiului din Iran
Declarația a fost făcută într-un interviu acordat postului CNBC, în contextul continuării negocierilor asupra detaliilor acordului, scrie Reuters. JD Vance a precizat că Statele Unite se așteaptă ca Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă de importanță economică majoră, să fie redeschisă pe termen lung fără impunerea unor taxe de tranzit. „Așteptarea noastră este ca strâmtoarea să fie deschisă într-un mod fără taxe pe termen lung”, a afirmat vicepreședintele american. Negocieri asupra detaliilor tehnice Oficialul american a subliniat că numeroase aspecte tehnice ale acordului SUA Iran urmează să fie stabilite în cadrul unor negocieri suplimentare. Potrivit acestuia, părțile vor discuta „detalii foarte importante” care vor necesita întâlniri directe și un proces de negociere aprofundat pentru a identifica o soluție comună și o direcție clară de urmat. Statele Unite și Iran au confirmat că au convenit asupra unor termeni pentru a pune capăt războiului și pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, un anunț care a adus un sentiment de ușurare pe piețele financiare. Totuși, acordul rămâne unul de tip cadru, iar aplicarea sa depinde de evoluția negocierilor ulterioare. Condiții și pașii următori În forma sa actuală, acordul SUA Iran ar putea fi condiționat de încetarea ostilităților din Liban și amână discuțiile referitoare la programul nuclear al Teheranului. Chiar și așa, înțelegerea este considerată cel mai important progres în direcția soluționării conflictului care a provocat mii de victime și a perturbat piețele energetice de la declanșarea sa, în urma atacurilor comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului, în luna februarie. JD Vance a mai declarat că Iranul va fi reprezentat la ceremonia de semnare a acordului de ministrul de externe și de președintele Parlamentului iranian. Semnarea este programată să aibă loc vineri, în Elveția. Vicepreședintele american nu a precizat cine va reprezenta Statele Unite la acest eveniment.
Donald Trump anunță că suspendă un atac planificat asupra Iranului la solicitarea liderilor din Golf
„Am fost rugat de emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman Al Saud, și de președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohamed bin Zayed Al Nahyan, să suspend atacul nostru militar planificat asupra Republicii Islamice Iran, care era programat pentru mâine, întrucât în prezent au loc negocieri serioase și, în opinia lor, ca mari lideri și aliați, se va ajunge la un acord care va fi foarte acceptabil pentru Statele Unite ale Americii, precum și pentru toate țările din Orientul Mijlociu și nu numai”, a scris Donald Trump. Președintele american a susținut că un eventual acord ar include, „în mod important”, ca Iran să nu dețină arme nucleare. Trump a precizat că, deși a decis suspendarea operațiunii planificate, armata americană rămâne pregătită pentru un atac. „În baza respectului meu pentru liderii menționați mai sus, i-am instruit pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pe președintele Statului Major Interarme, generalul Daniel Caine, și armata Statelor Unite că NU vom desfășura atacul programat asupra Iranului mâine, dar le-am transmis, de asemenea, să fie pregătiți să meargă înainte cu un asalt complet, de mare amploare, asupra Iranului, într-un moment de preaviz minim, în cazul în care nu se ajunge la un acord acceptabil”, a mai scris Trump. Trump a anunțat, de asemenea, că prelungește pe termen nedeterminat armistițiul instituit inițial la 7 aprilie, la cererea liderilor pakistanezi. În perioada de încetare a focului, Pentagonul a declarat că a continuat pregătirile pentru eventualitatea reluării loviturilor împotriva Iranului, dacă președintele ar decide acest lucru. În weekend, liderul de la Casa Albă avertizase că „timpul se scurge” pentru Iran și că, în lipsa unui acord rapid, consecințele pentru Republica Islamică ar putea fi severe.
Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu
Europa pierde aproape 500 de milioane de euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu care a dus la scumpirea carburanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat că criza energetică cauzată de războiul din Golful Persic continuă să afecteze piețele energetice. „În doar 60 de zile de conflict, factura la importul de combustibili fosili a crescut la peste 27 miliarde de euro, fără să avem o moleculă suplimentară de energie” , a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit POLITICO. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Marți, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump și-a instruit administrația să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra Iranului, cu scopul de a sufoca economia regimului islamist de la Teheran prin a restricționa livrările de la porturile iraniene. Blocarea livrărilor cu gaz și petrol prin Strâmtoarea Ormuz afectează un sfert din piața globală de carburanți și duce la o penurie de fertilizanți și alimente. Ursula von der Leyen spune că amploarea crizei energetice și a războiului arată că UE trebuie să accelereze tranziția la energiile verzi. „Calea este evidentă. Trebuie să ne reducem dependența de carburanți importați și să accelerăm aprovizionarea cu energie curată, accesibilă, produsă local”. Președinta Comisiei Europene a mai avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta Europa pentru mai mulți ani. „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a spus Ursula von der Leyen.
Christine Lagarde avertizează asupra riscurilor pentru inflație generate de conflictul din Iran
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a atras atenția vineri, în cadrul unei conferințe a Fondului Monetar Internațional, asupra riscurilor pe care conflictul din Iran le aduce pentru evoluția inflației, relatează DPA. Declarațiile sale vin cu puțin timp înainte de următoarea ședință de politică monetară a BCE, programată pentru 30 aprilie. Lagarde a declarat că instituția europeană este pregătită să intervină dacă situația o va impune. Potrivit acesteia, efectele războiului din Orientul Mijlociu se vor resimți rapid, mai ales prin creșterea prețurilor la energie. Totuși, impactul pe termen mediu va depinde de cât de intens și de lung va fi conflictul. „Războiul din Orientul Mijlociu a făcut mult mai nesigure perspectivele și a creat riscuri ridicate la adresa inflației și riscuri negative în privința evoluției economiei”, a declarat Lagarde. În același timp, președinta BCE a precizat că instituția nu își asumă dinainte un traseu definitiv pentru dobânzi, lăsând loc de ajustări în funcție de evoluțiile economice. Datele recente arată că inflația în zona euro a urcat la 2,6% în martie, față de 1,9% în februarie, pe fondul scumpirii energiei, potrivit Eurostat. Ținta BCE rămâne de 2%, însă analiștii estimează că dobânzile ar putea crește de două ori în acest an, fiindcă inflația ar putea rămâne peste acest nivel în perioada următoare. Deși luna trecută Banca Centrală a decis să păstreze dobânzile neschimbate, ea a transmis că urmărește efectele creșterii prețului petrolului asupra economiei și este pregătită să acționeze. Scenariile BCE indică o inflație medie de 2,6% în acest an. Într-o variantă mai pesimistă, aceasta ar putea trece de 4% în a doua parte a lui 2026, înainte de a reveni spre țintă. Într-un scenariu foarte grav, inflația ar putea depăși 6% la începutul anului viitor și ar rămâne ridicată mai mult timp. „Dacă ne așteptăm ca rata inflației să devieze semnificativ și persistent de țintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării așteptărilor inflaționiste va deveni acut”, a avertizat recent șefa BCE. În acest context, instituția trebuie să urmărească atent dacă scumpirile din energie se propagă în restul economiei, inclusiv în salarii și în așteptările populației privind inflația. „Dacă deviațiile așteptate de la ținta noastră de inflație sunt mai mari și mai persistente, necesitatea de a acționa devine mai puternică”, a declarat Lagarde.
Trump afirmă că este important ca Papa să înțeleagă că Iranul reprezintă o amenințare la nivel mondial
Trump l-a criticat în repetate rânduri pe liderul religios, care s-a impus în ultimele săptămâni ca un critic vehement al războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului, scrie Reuters. Trump afirmă că el este responsabil pentru numirea lui Leon și l-a acuzat că este „slab” în politica externă. „Papa trebuie să înțeleagă – este foarte simplu – Iranul nu poate avea o armă nucleară. Lumea ar fi într-un mare pericol”, a declarat el reporterilor la Casa Albă. Criticile lui Trump au declanșat o reacție negativă generalizată din partea creștinilor americani de pe întreg spectrul politic. Leon, originar din Chicago, a condamnat „nebunia războiului” într-un apel la pace sâmbătă. SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie. Iranul a răspuns cu propriile atacuri asupra Israelului și statelor din Golf unde se află baze americane. Atacurile americane și israeliene asupra Iranului și atacurile israeliene în Liban au ucis mii de oameni și au provocat strămutarea a milioane de persoane. Papa Leon a declarat luni pentru Reuters că va continua să critice războiul, indiferent de comentariile lui Trump. „Papa poate spune ce vrea, și eu vreau ca el să spună ce vrea, dar eu pot să nu fiu de acord. Cred că Iranul nu poate avea arme nucleare”, a spus Trump.
Prețul petrolului a scăzut după armistițiul lui Trump cu Iran
Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu Iran pentru două săptămâni. Ostilitățile iau pauză după aproape 40 de zile, în care au rezultat între 4.000 și 10.000 de morți, și de asemenea, aproximativ 40.000 de răniți. Președintele american a declarat că a convenit asupra încheierii unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul. În ultima lună, prețul la barilul de petrol depășise 100 de dolari. Optimism pe piața energetică Redresarea globală a prețurilor la carburanți are loc după ce președintele a garantat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, canalul navigabil îngust unde tranzitează 20% din petrolul comercializat la nivel global. Iranul ar urma să sisteze atacurile la scară largă asupra infrastructurii civile și energetice din țările arabe din Golf. În ultimele trei zile, președintele american a amenințat pe ton furios că va anihila toată infrastructura electrică din Iran dacă regimul islamic de la Teheran nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz până la expirarea ultimatumului. Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu regimul de la Teheran. Acordul de încetarea focului este condiționat de redeschiderea imediată și în siguranță a Strâmtorii Ormuz. Contractele futures Brent au scăzut cu 14,51 dolari, adică cu 13,3%, la 94,76 dolari pe baril de la ora 03:30 GTM. Prețul petrolului WTI a scăzut cu 17,16 dolari (cu 15,2%), la 95,79 de dolari la baril, potrivit Reuters. Marți dimineață, Trump a amenințat că „întreaga civilizație va muri în seara asta” dacă Iranul nu-i respecta cererile. Reluarea tranzitului petrolier după ce prețul petrolului a scăzut Iranul a anunțat că va opri atacurile asupra țărilor învecinate numai dacă atacurile din partea Statelor Unite și ale Israelului se opresc. Timp de două săptămâni, tranzitul petrolier ar urma să se desfășoare în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz. Tranzitul petrolier va fi coordonat de forțele armate iraniene, a anunțat ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi. Războiul dintre SUA și Iran a înregistrat cea mai abruptă creștere a prețului petrolului din istorie, cu peste 50% în luna martie. Trump a declarat că SUA au primit o propunere de pace în 10 puncte. A considerat-o „fezabilă” pentru negocieri. Președintele a spus că negocierile dintre cele două părți sunt în stadiu avansat și s-ar putea ajunge la un acord definitiv pentru pace pe termen îndelungat. Sursa Foto: The White House/Shutterstock Autorul recomandă: Valentin Stan: Trump le-a dat ayatollahilor 48 de ore să deschidă Ormuzul. Trebuie să iasă un oficial iranian și să declare că Ormuzul este deschis
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 32 | Netanyahu: Israelul distruge capacitatea industrială a Iranului / Trump critică statele europene pentru lipsa de ajutor împotriva Iranului / China și Pakistanul lansează o inițiativă în cinci puncte pentru restabi
Iranul amenință că va ataca 18 companii americane, printre care Google, Apple, Microsoft și Tesla. Reacția Casei Albe Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a amenințat marți că va lovi companii americane din tehnologie și apărare care operează în Orientul Mijlociu, dacă SUA și Israelul vor continua atacurile asupra liderilor de la Teheran. Într-un comunicat publicat de agenția Tasnim, apropiată de autoritățile de la Teheran, IRGC a transmis că atacurile ar putea începe chiar de miercuri seară și le-a cerut angajaților și locuitorilor aflați la mai puțin de 1 kilometru de facilitățile deținute de companii americane să evacueze zona. IRGC a enumerat 18 companii pe care amenință că le va viza, acuzându-le că participă activ la „comploturi teroriste”, conform Politico. Netanyahu: Israelul distruge „capacitatea industrială” a Iranului de a produce bombe nucleare și rachete balistice Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul distruge „capacitatea industrială” a Iranului de a produce bombe nucleare și rachete balistice. El a spus că Israelul formează „noi alianțe cu țări importante din regiune” împotriva amenințării iraniene, fără să precizeze despre ce state este vorba. Netanyahu a adăugat că speră să poată oferi în curând mai multe detalii despre aceste acorduri. Totodată, premierul israelian a afirmat că regimul de la Teheran va cădea „mai devreme sau mai târziu”. Netanyahu a prezentat 10 realizări pe care le atribuie războiului, printre care și crearea unor „zone de securitate” în Gaza, Siria și Liban. El a lăudat rezultatele armatei israeliene atât în războiul cu Iranul din iunie, cât și în campania militară actuală. „În Operațiunea Rising Lion, am eliminat amenințarea imediată ca Iranul să obțină arma nucleară și rachete balistice”, a spus Netanyahu. Despre actualul conflict, el a adăugat: „Am completat acest rezultat prin distrugerea capacității industriale a regimului de a produce aceste instrumente ale distrugerii.” Marea Britanie va trimite echipamente suplimentare de apărare antiaeriană și trupe în Orientul Mijlociu Marea Britanie va trimite noi sisteme de apărare antiaeriană și militari în Orientul Mijlociu pentru a-și sprijini aliații, în contextul continuării atacurilor iraniene, a anunțat ministrul britanic al Apărării, John Healey, aflat într-o vizită în Arabia Saudită, Qatar și Bahrain. Potrivit Ministerului britanic al Apărării, Londra va desfășura în Arabia Saudită sistemul Sky Sabre, folosit de armata britanică pentru apărarea antiaeriană. În același timp, misiunea avioanelor de luptă Typhoon din Qatar va fi prelungită. Britanicii au trimis deja și sistemul Lightweight Multirole Launcher în Bahrain, unde acesta este integrat în apărarea locală. Healey a spus că militarii britanici vor participa la instalarea, instruirea și operarea noilor sisteme, iar aproape 1.000 de soldați vor fi desfășurați în regiune pentru a întări apărarea aeriană. China și Pakistanul au anunțat o inițiativă în cinci puncte pentru restabilirea păcii în regiune. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, și omologul său pakistanez, Ishaq Dar, au prezentat, după discuțiile de la Beijing, o inițiativă în cinci puncte pentru „restabilirea păcii și stabilității” în Golf. Planul prevede încetarea imediată a ostilităților și măsuri pentru a împiedica extinderea conflictului; începerea cât mai rapidă a negocierilor de pace, cu respectarea suveranității și securității Iranului și a statelor din Golf; oprirea atacurilor asupra civililor și țintelor non-militare; securizarea rutelor maritime din Strâmtoarea Ormuz; crearea unui cadru amplu de pace, în conformitate cu Carta ONU. Israelul oprește achizițiile de armament din Franța, acuzând Parisul de ostilitate Israelul va opri toate achizițiile de echipamente militare din Franța, acuzând Parisul că a adoptat o poziție ostilă față de statul israelian. Directorul general al Ministerului israelian al Apărării, generalul-maior Amir Baram, a făcut anunțul marți, la postul Channel 12 News, precizând că decizia face parte dintr-un efort mai amplu de reducere a cooperării cu statele care adoptă măsuri împotriva Israelului. Baram a spus că guvernul se va baza în schimb pe industria locală de apărare și pe furnizori din țări „prietene”. Câteva bombardiere americane nu au primit aprobarea pentru a ateriza la o bază militară din Italia Italia a refuzat recent permisiunea ca unele aeronave militare americane aflate într-o misiune de luptă spre Orientul Mijlociu să aterizeze la baza Sigonella, potrivit presei italiene. Potrivit acordurilor cu Statele Unite, unele baze din Italia pot fi folosite de avioanele americane doar în scop logistic. Pentru misiuni de luptă este nevoie de aprobarea guvernului și a parlamentului. „Au cerut permisiunea să aterizeze. Erau deja în zbor și nu mai era timp pentru consultarea parlamentului, astfel că solicitarea a fost refuzată”, a declarat pentru AFP o sursă din Ministerul Apărării. Baza Sigonella se află în estul Siciliei, la sud de Catania. Cotidianul Corriere della Sera a relatat că incidentul a avut loc în urmă cu câteva zile și a implicat bombardiere americane. După apariția informației, biroul premierului italian Giorgia Meloni a transmis că relațiile cu SUA sunt „solide și bazate pe o cooperare deplină și sinceră”. Trump critică statele europene care nu au sprijinit atacul asupra Iranului Președintele SUA, Donald Trump, le-a transmis țărilor care nu au sprijinit Statele Unite în loviturile coordonate împotriva Iranului și care acum nu mai pot obține combustibil prin Strâmtoarea Ormuz să cumpere petrol american sau să meargă în zonă și „pur și simplu să și-l ia”. Trump a scris pe platforma sa Truth Social: „Tuturor acelor țări care nu mai pot obține combustibil din cauza Strâmtorii Ormuz, precum Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie: în primul rând, cumpărați din SUA, avem destul, iar în al doilea rând, adunați-vă curajul, chiar și cu întârziere, mergeți în strâmtoare și pur și simplu LUAȚI-L. Va trebui să învățați să luptați singuri. SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, la fel cum nici voi nu ați fost alături de noi. Iranul a fost, practic, decimat. Partea grea a trecut. Mergeți și luați-vă singuri petrolul!” Inflația din zona euro crește brusc pe fondul majorării prețurilor la energie Inflația în zona euro a accelerat până la 2,5% față de aceeași perioadă a anului trecut în luna martie, în creștere față de 1,9% în februarie, determinată de creșterea costurilor energiei legate de război. Cifrele preliminare publicate de Eurostat
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 32 | Iranul afirmă că nu a purtat nicio negociere cu SUA / Atacuri aeriene în Emiratele Arabe Unite / Israelul refuză să stabilească un termen pentru încheierea conflictului
Atacuri aeriene în Emiratele Arabe Unite. Locuitorii au primit alerte În noaptea de luni spre marți, cetățenii din Emiratele Arabe Unite au primit o alertă guvernamentală care anunța atacuri aeriene. Locuitorii au fost îndemnați să se refugieze la loc sigur și să urmărească informațiile primite de la autorități. De asemenea autoritățile guvernului din emiratul Sharjah, au anunțat, la scurt timp după miezul nopții că drona care a lovit clădirea companiei de telecomunicații Thuraya, era una iraniană. Autoritățile au anunțat că nu au fost înregistrate victime. La momentul transmiterii anunțului autoritățile se aflau încă la fața locului. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu refuză să stabilească un termen pentru încheierea războiului Netanyahu refuză să stabilească un termen pentru încheierea războiului împotriva Iranului, dar afirmă că acesta „a depășit jumătatea drumului”. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat anterior pentru Newsmax că războiul americano-israelian împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, dar nu a dorit să ofere un termen pentru încheierea acestuia. El a spus că războiul este „cu siguranță dincolo de jumătatea drumului. Dar nu vreau să stabilesc un calendar”, adăugând că el crede că Republica Islamică Iran va ajunge în cele din urmă să „se prăbușească din interior”, potrivit AFP. Ministrul de Externe al Emiratelor Arabe Unite condamnă „complotul terorist al Hezbollah” împotriva Bahrainului Șeicul Abdullah bin Zayed Al Nahyan, vicepremierul Emiratelor Arabe Unite și ministru al Afacerilor Externe, a exprimat condamnarea fermă și denunțarea de către Emiratele Arabe Unite a „complotului terorist dejucat” în Regatul Bahrain. Oficialul a afirmat că o celulă cu legături a organizației teroriste interzise Hezbollah, care „a încercat să colaboreze cu grupuri teroriste din străinătate, într-un act care a amenințat securitatea și siguranța Regatului”, a declarat oficialul citat de Gulf News. G7 anunță că este pregătit să ia măsuri pentru stabilizarea pieței energetice Miniștrii de Finanțe din statele G7 au anunțat că sunt pregătiți să ia „toate măsurile necesare” pentru a stabiliza piața energiei și pentru a limita efectele volatilității recente asupra economiei, notează Reuters. Miniștrii de Finanțe și ai Energiei, alături de guvernatorii băncilor centrale din Statele Unite, Canada, Japonia, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, au avut o teleconferință pentru a coordona un răspuns comun, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze piețele energetice globale. Iranul susține că nu a purtat nicio negociere cu SUA încă de la începerea războiului Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, a reiterat încă o dată faptul că Iranul nu a purtat negocieri cu SUA încă de la începutul războiului, precizând că Teheranul nu va fi dispus să negocieze până când SUA nu va înceta atacurile. „Nu am purtat nicio negociere cu America în aceste 31 de zile. Ceea ce s-a întâmplat a fost trimiterea unei cereri de negociere, însoțită de o serie de propuneri din partea Americii, care ne-a parvenit prin intermediul anumitor intermediari, inclusiv Pakistanul”, acuză oficialul iranian.
Victor Ponta anunță ce măsuri ar lua dacă ar fi consilierul lui Nicușor Dan: Aș da buzna în biroul președintelui
Printr-o postare pe pagina sa de Facebook, Victor Ponta a transmis că, dacă ar fi consilierul președintelui Nicușor Dan, i-ar sugerea șefului statului să se informeze cu privire la efectele războiului Israel–Iran–SUA asupra Rusiei, Chinei și Europei, după care l-ar întreba pe acesta ce strategie are România într-un asemenea context complicat. ”Sunt consilier onorific al mai multor președinți și știu ce informații și analize se cer pe zona internațională. NU sunt consilier al președintelui Nicușor Dan, dar dacă aș fi, cu siguranță, în această dimineață aș da buzna în biroul lui și aș insista să citească trei știri: despre efectele războiului Israel–Iran–SUA asupra Rusiei, Chinei și Europei. După aceea, aș întreba dacă România are o strategie în acest context atât de complicat”, a scris Victor Ponta pe pagina sa de Facebook. În continuare, fostul premier a subliniat că, în timp ce războiul cu Iran se prelungește, România face ”circ” de susținere SUA în Parlament și că țara noastră a devenit cel mai apropiat susținător al Ucrainei, chiar când Rusia ”câștigă miliarde datorită crizei din Golf”. În final, Ponta a punctat că avem un buget ”neserios și nesustenabil”, dar și o coaliție de guvernare ”isterică și nefuncțională”. ”1. Războiul cu Iranul se prelungește, iar prețurile la energie vor continua să crească. Noi facem in Parlament un “circ” de susținere a SUA pe care nu l-a cerut nimeni din America ( in loc sa aplicam discret si inteligent Parteneriatul care exista din 2011) 2. Am devenit cel mai apropiat si vocal susținător al Ucrainei tocmai când Rusia câștigă miliarde datorită crizei din Golf și când America nu mai oferă absolut niciun ajutor financiar și militar Ucrainei. 3. Păstrăm față de China atitudinea mioapă, aberantă și total contraproductivă a regimului „Iohannis”, tocmai în momentul în care toți liderii europeni (și, foarte probabil, în curând și președintele Trump) merg în vizite la Beijing pentru a dezvolta relațiile economice și politice. Suntem pe contrasens total pe trei direcții esențiale. Între timp, avem un buget neserios și nesustenabil și o coaliție de guvernare isterică și nefuncțională. Oare nu ar trebui să facem și altceva decât „o analiză”? Și nu ar trebui să terminăm „analiza” mai repede, înainte să ne lovească cele trei trenuri cu care suntem pe contrasens? Norocul meu că nu sunt consilierul președintelui României”, a încheiat Victor Ponta.
Prețurile carburanților din România ating noi maxime. Benzina s-a scumpit pentru a 10-a oară de la începutul războiului și a depășit pragul de 9 lei/l. Cât costă motorina
Prețurile carburanților continuă să crească în București, pe fondul instabilității generate de răboiul din Iran și al riscurilor din zona Strâmtorii Ormuz. Vineri, litrul de benzină standard a trecut de 9 lei/l, iar un litru de motorină a ajuns să coste peste 10 lei. Este pentru prima dată, în istorie, când litrul de benzină depășește pragul de 9 lei, fiind mai scump cu aproximativ 70 de bani decât în criza energetică din 2022, atunci când costa aproximativ 8,30 lei/l. De asemenea, este a 10-a scumpire a benzinei, cu un total de aproximativ un leu, de când a început conflictul dintre SUA-Israel și Iran. În cazul motorinei, prețul s-a majorat astăzi pentru a 11-a oară în mai puțin de 3 săptămâni și a ajuns să coste peste 10 lei în unele benzinării. În stațiile Rompetrol, motorina premium a depășit 10 lei/l, ajungând la aproximativ 10,17 lei/l. În același timp, benzina premium a urcat până la 9,69 lei/l. Și celelalte sortimente au înregistrat creșteri: motorina standard a ajuns la 9.62 lei/l, iar prețul pentru un litru de benzină standard a urcat până la 8.98 lei. În stațiile OMW, motorina premium a ajuns la aproxmiativ 10,28 lei/l, în timp ce benzina premium a urcat până la 9,78 lei/l. În cazul sortimentelor clasice, motorina a ajuns la 9,73 lei/l, iar benzia a trecut peste pragul de 9 lei cu 0,07 lei. Mai multe guverne europene au început să pregăteacă intervenții pentru a tempera creșterea prețurilor la benzină și motorină pentru a-i proteja pe consumatori. De exemplu, Austria, Ungaria și Bulgaria discută și aplică reduceri de taxe, plafonări sau ajutoare financiare. În cazul României, autoritățile discută mai multe scenarii pentru a tempera creșterea prețurilor. Printre variante se numără introducerea unei accize flexibile sau plafonarea adaosului comercial practicat de benzinării. Până acum, au fost implementate doar două măsuri de sprijin, destinate agricultorilor și transportatorilor, care beneficiază de un ajutor de 85 de bani pentru fiecare litru de combustibil. RECOMANDAREA AUTORULUI: Motorina sare de 10 lei/l în București: impactul războiului din Iran se amplifică de la o zi la alta De ce motorina este mult mai afectată decât benzina de războiul din Iran