Drama iranienilor stabiliți în România: Mama e bolnavă și nu pot lua legătura cu ea. America și Israel ne vor scăpa de regimul islamic / Poporul iranian nu merită acest război
Shohereh (55 de ani) și Mohamad (37 de ani) sunt doi iranieni care de ani de zile trăiesc în București. Au aici mici afaceri, dar și rude de naționalitate română. Ei trăiesc în aceste zile o adevărată dramă de când a început războiul din Iran. Acolo nu există internet, liniile de comunicații sunt căzute, iar un apel cu cei dragi se realizează foarte greu. În timp ce Mohamad este neutru, și spune că, indiferent de regim, poporul iranian nu trebuie să treacă prin război, doamna Shohereh este cât se poate de tranșantă: „America și Israel ne scapă de regimul de la Teheran”. „Situația este foarte dificilă, din nefericire nu putem lua legătura cu familia, în special cu mama mea, care este bolnavă, și nu știu cum este acum”, spune Shohereh, cu ochii în lacrimi. Femeia născută în Iran, și care locuiește de 6 ani în România, mai spune că războiul îi va scăpa pe iranieni de regimul islamic. „Nimănui nu-i place războiul, dar noi, iranienii, suntem foarte fericiți, pentru că altfel, nu putem să scăpăm de regimul islamic, care a omorât oameni civili și copii fără vină. America și Israel, cu acest război ne ajută extrem de mult, pentru că ei atacă doar bazele de militare, nu oamenii normali. Eu cunosc prieteni care au ieșit pe 18 și pe 19 afară și au murit”, mai spune Shohereh. Mohamad este căsătorit cu o româncă din anul 2013 La rândul său, Mohamad ne-a spus și el povestea lui. Tânărul de 37 de ani este căsătorit cu o româncă, iar împreună au o fetiță de 7 ani. Bărbatul din Iran este îndrăgostit de România. Despre poporul iranian spune că nu merită să treacă printr-un război. „Părinții au plecat din Teheran, să fie mai în siguranță” „Sunt în România din anul 2011 și sunt căsătorit din 2013. Sunt bucuros că am ales România și sunt mulțumit de situația pe care o am aici”, spune Mohamad, care apoi se întristează brusc: „Poporul iranian nu merită acest viitor, sau acest destin. Problema pentru noi este că nu putem lua legătura cu ai noștri. Noi nu avem nicio cale prin care să-i sunăm. Am foarte multe rude acolo. Sora mea, părinți, mătuși, unchi. Dar părinții mei și sora mea au ieșit din Teheran, în alt oraș, ca să fie mai în siguranță, că nu se știe niciodată unde o să fie bombardamente”, mărturisește Mohamad. Tânărul iranian mai spune că speră din tot sufletul ca acest război din țara lui natală să se termine cât mai repede. Despre români, Moahamad spune că sunt foarte calmi și calzi și că se bucură foarte mult că a ales ca România să fie casa lui. Despre soția sa spune că este gospodină, și îl răsfață atât cu sarmale cât și cu mâncare iraniană. Timp de 47 de ani, Republica Islamică Iran și Statele Unite au conviețuit într-un status quo Timp de 47 de ani, Republica Islamică Iran și Statele Unite au conviețuit într-un status quo pe care niciun președinte american nu l-a provocat dincolo de lovituri chirurgicale sau prin aplicarea unui regim dur de sancțiuni. Nici măcar bombardamentele americane din 21-22 iunie 2025 nu au zguduit profund acel status quo. Atacul Israelului asupra Iranului, urmat la foarte scurt timp de implicarea SUA, este, aproape sigur, un moment de inflexiune nu doar pentru regimul de la Teheran, ci pentru întreaga arhitectură de securitate regională.. Mai multe informații despre conflictul din Iran, într-o analiză de specialitate, pot fi citite AICI AUTORUL RECOMANDĂ: Iranul râde cu un ochi şi cu celalt plânge, după moartea lui Khamenei. Proteste de amploare în toată țara și în lume Trump se răstește din nou la aliați: “Aveam nevoie de ajutor înainte de război, nu după ce l-am câștigat”
Radu Miruță, după avertismentul lui Traian Băsescu: Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil
Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a delcarat că armata SUA, care a solicitat acceptul pentru a disloca echipament și personal în baze militare din România, a precizat în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Reacția oficialului vine după ce fostul președinte Traian Băsescu a avertizat că este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane aduse în România. Fostul președinte Traian Băsescu a precizat, luni, printr-o postare pe Facebook, în contextul amenințărilor venite din partea Iranului, că echipamentele pe care România a permis SUA să le disloce în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii nu înseamnă echipament militar defensiv, motiv pentru care Iranul ar putea încerca să lovească. Radu Miruță a comentat afirmațiile fostului președinte și a explicat că nu vor fi avioane care să transporte explozibili. „Eu apreciez foarte mult opiniile domnului președinte Băsescu. Așa cum dumnealui a menționat, sunt aprecieri personale ale domniei sale. Pentru a clarifica niște aspecte pe care eu le-am văzut un pic diferite față de situația reală. Nu este vorba de aeronave care transportă explozibil, nu este vorba despre bombardiere. Acest lucru a fost verificat de Ministerul Apărării înaintea şedinţei CSAT, înainte de votul acordat în Parlament şi am informat toate aceste lucruri. Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Aşadar, de pe teritoriul naţional nu se va pleca cu încărcătură ofensivă”, a transmis ministrul Apărării, Radu Miruţă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Miruţă, întrevedere cu noul ambasador al SUA: „Prezenţa militară americană în ţara noastră contribuie la consolidarea securităţii naţionale” A patra aeronavă americană a aterizat la Otopeni, după ce România a permis utilizarea bazei Kogălniceanu de către SUA Traian Băsescu, avertisment la limita panicii după amenințările Iranului: Ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească unde se adăpostește el și familia
Războiul din Orientul Mijlociu împinge prețul petrolului în sus. Giganții petrolieri, acuzați că profită de criză
Escaladarea conflictului cu Iranul a generat volatilitate pe piețele energetice globale. Prețul petrolului Brent, reperul global pentru tranzacțiile cu țiței, era înainte de conflict între 60 și 70 de dolari pe baril. Recent a depășit din nou pragul de 100 de dolari. Creșterea a fost alimentată de atacurile asupra navelor comerciale din Golf și de temerile privind blocarea Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, arată Euronews. Prin strâmtoarea Ormuz se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial, adică aproape 20 de milioane de barili pe zi. Piețele energetice, vulnerabile la tensiunile geopolitice Iranul a avertizat anterior că ar putea închide Strâmtoarea Ormuz pentru navigație. Atacurile asupra navelor comerciale au alimentat temerile privind întreruperea fluxului de petrol. Analiștii spun că producătorii din Orientul Mijlociu ar putea fi nevoiți să redirecționeze exporturile prin alte rute, precum conducta East-West către Marea Roșie. De asemenea, Irakul ar putea trimite mai mult petrol către Marea Mediterană. Chiar și în aceste condiții, creșterea producției globale nu se poate realiza rapid. „Prețurile mai mari vor încuraja producătorii să maximizeze producția, dar nu este un robinet care poate fi deschis instantaneu”, spun analiștii din industrie. Eliberarea rezervelor strategice, o soluție temporară Pentru a limita creșterea prețurilor, zeci de state au decis să elibereze petrol din rezervele strategice de urgență. Toate cele 32 de state membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit să pună pe piață 400 de milioane de barili de petrol. Este cea mai mare eliberare coordonată de rezerve din istorie, depășind chiar și nivelul decis după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, specialiștii avertizează că această cantitate echivalează cu aproximativ patru zile din consumul global. Ar fi doar o soluție temporară pentru stabilizarea pieței. Potrivit unui studiu realizat de organizația Transport & Environment, europenii ar putea plăti un suprapreț de aproximativ 150 de milioane de euro pe zi dacă petrolul rămâne peste 100 de dolari pe baril. Experiența din 2022 arată impactul unor astfel de creșteri. Atunci, europenii au plătit 55 de miliarde de euro în plus pentru combustibil. Prețurile au depășit 2 euro pe litru în multe state. Pentru un plin de 50 de litri, șoferii ajungeau să plătească cu până la 31 de euro mai mult decât înainte de criza energetică. Prețul petrolului și taxarea profiturilor excepționale Organizațiile de mediu și experții în energie spun că marile companii petroliere beneficiază direct de pe urma crizelor geopolitice. Astfel se obțin profituri excepționale atunci când prețurile cresc brusc. În acest context, activiștii cer statelor G7 să introducă o taxă pe profiturile neașteptate („windfall tax”) ale companiilor din sectorul combustibililor fosili. Fondurile obținute ar putea fi folosite pentru sprijinirea gospodăriilor afectate de scumpiri. De asemenea ar ajuta la accelerarea tranziției către energie curată, precum energia solară și eoliană. Experții susțin că actualul sistem energetic, dependent de petrol și gaze, rămâne vulnerabil la conflicte și tensiuni geopolitice. Investițiile în surse regenerabile ar putea reduce această dependență pe termen lung.
Agenția Internațională pentru Energie scoate 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență pentru a preveni criza energetică globală
Agenția Internațională pentru Energie, o organizație interguvernamentală autonomă cu sediul de la Paris, a fost de acord să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență de petrol pentru a preveni declanșarea crizei energetice globale de după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Este cea mai mare cantitate eliberată de petrol din istoria agenției, potrivit comunicatului oficial. „Conflictul din Orientul Mijlociu are un impact semnificativ asupra piețelor de petrol și gaz la nivel global, cu implicații majore asupra securității energetice, pentru accesibilitatea energetică și economiei globale. Pentru petrol, Strâmtoarea Ormuz asigură tranzitul global a 15 milioane de barili de țiței și alți 5 milioane de barili de produse pe bază de petrol. Asta presupune 25% din comerțul petrolier pe cale maritimă. Și acum, fluxul de petrol, gaz și alte produse s-a oprit. Fără rute suficiente pentru piață și fără stocuri valabile, producătorii din Orientul Mijlociu își reduc producția și am văzut atacuri și distrugeri asupra infrastructurii energetice. Operațiunile de rafinare s-au oprit, cu efecte majore asupra combustibilului pentru avioane și aprovizionarea cu gaz în particular. Situația piețelor de gaz este provocatoare.”a declarat Fatih Birol, directorul IEA. IEA recurge la rezervele petrolieră de urgență pentru a șașea oară Eliberarea rezervelor de petrol ar trebui să aibă loc într-un interal de timp adecvat circumstanțelor fiecărei țări membre. Până acum, cea mai mare eliberare colectivă de stocuri de urgență de către țările membre IEA a fost de 182,7 de milioane de barili, în urma invaziei ruse a Ucrainei. „Am mai făcut asta de cinci ori, pe durata Războiului din Golf, pe durata Uraganului Katrina, pe durata Războiului civil din Libia și de două ori în lunile care au urmat Invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Și de la începerea conflictului (din Iran) de acum 10 zile, am purtat dialog constant cu miniștrii din toate guvernele țărilor membre IEA și cu producătorii cheie de petrol și gaz precum Arabia Saudită, Brazilia și Azerbaidjan (…). Am fost invitat de președinția Franței și de către miniștrii energiei și finanțelor din G7 să discutăm săptămâna aceasta despre situația pieței de emnergie. Vreau să-i mulțumesc președintelui Macron. Dragi colegi, ca urmare a discuțiilor cu membrii IEA, anunț că am decis să lansez cele mai mari rezerve petroliere de urgență din istoria IEA. Țările IEA vor furniza 400 de milioane de barili de petrol”, a declarat directorul agenției. Despre IEA IEA a fost înființată în 1974, în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) , pentru a răspunde la întreruperile fizice ale aprovizionării globale cu petrol după criza petrolieră declanșată în 1973 de Răzbiiul de Yom Kippur. Printre membrii IEA se numără țările membre G7 și 21 de țări membre UE. De când Iranul a blocat traficul naval din Strâmtoarea Ormuz, ca ripostă la atacurile SUA de pe 28 februarie, prețurile la petrol au crescut la nivel global, iar producția a fost redusă drastic în multe țări din regiunea Golfului Persic, inclusiv în Emiratele Arabe Unit,e Kuweit și Qatar. De asemenea, unele instalații petroliere au fost avariate în urma atacurilor balistice iranieme. Sursa Foto/Video: IEA Autorul recomandă: Trump amenință: Vor fi consecințe nemaivăzute dacă Iranul nu deminează Strâmtoarea Ormuz. „Am distrus 10 nave care «plantează» mine”
Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în hub regional, dar țara nu este nici măcar indep
Piețele energetice globale sunt zguduite de un nou val de tensiuni, după ce prețul petrolului depășise pragul 100 de dolari pe baril, luni, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ulterior, după declarațiile președintelui american Donald Trump și după deschiderea strâmtorii Ormuz, piețele s-au mai liniștit și prețul petrolului a scăzut spre 80 de dolari pe baril, dar rămân în continuare sus față de nivelul de dinainte să escaladeze războiul din Iran. Întrebarea este cât de echipată este economia României pentru șocul energectic global, în condițiile în care despre România se vorbește de ani de zile că ar avea potențial să devină un „hub regional” de energie. Dar investițiile întârzie să apară și România nu numai că nu este „un hub regional”, dar nici măcar independentă energetic. Criza energetică începe să se resimtă în întreaga economie, iar efectele perturbării transportului prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii, accentuează sentimentul de nesiguranță. Într-un context în care criza energetică bate la ușă, România riscă din nou să fie prinsă pe picior greșit, mai ales că proiectele energetice importante sunt întârziate, blocate sau inexistente. Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să producă efecte imediate. Mai mulți jucători importanți din regiune precum Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite au suspendat sau redus producția din cauza dificultăților de export provocate de blocajele Strâmtorii Ormuz. În Irak, de exemplu, producția a fost redusă cu peste două treimi deoarece rezervoarele de stocare s-au umplut. România consumă anual aproximativ 10–11 miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar o mare parte din acest necesar este acoperit din producția internă. Cu toate acestea, sectorul gazelor naturale nu este lipsit de probleme deoarece exploatarea zăcământului offshore Neptun Deep nu a început încă, deși proiectul este considerat strategic pentru securitatea energetică a României. În plus, producția realizată de compania Black Sea Oil & Gas ar fi exportată în mare parte către Bulgaria, în baza unui contract pe termen lung cu Engie. De asemenea, lucrările de exploatare pentru zăcământul de la Caragele, unul dintre cele mai mari descoperite pe uscat în ultimii ani, nu au început. Capacitățile de producție nu au fost extinse sau modernizate la timp La capitolul energie electrică, vulnerabilitățile sistemului sunt evidente. Capacitățile de producție existente nu au fost extinse sau modernizate la timp, iar multe dintre proiectele strategice întârzie de ani de zile. Centralele de la Turceni și Ișalnița nu au constructor desemnat, deși proiectele sunt întârziate de aproximativ 5 ani. Mai mult decât atât, la finalul lunii august, urmează să fie închise carierele de lignit și grupurile energetice pe bază de lignit ale Complexului Energetic Oltenia, ceea ce va elimina o parte importantă din capacitatea actuală de producție națională. Centrala Nucleară Cernavodă În plus, alte investiții majore, precum termocentrala de la Iernut, se confruntă cu decalaje și mai mari. Aceasta este întârziată cu aproximativ 7 ani, iar proiectul de la Mintia nu a finalizat nici măcar primul grup energetic, deși turbina a fost deja adusă. Situația este complicată și pentru reactorul 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă. În 2027, reactorul va intra în lucrări de retehnologizare, ceea ce va scoate temporar din sistem aproximativ 740 MW de capacitate de producție. De asemenea, două hidrocentrale, situate pe râul Jiu și râul Mureș, se află în stadii de finalizare de peste 90%, dar nu au fost puse în funcțiune. De altfel, România continuă să importe energie, peste 2.500 MW în momentele critice, din cauza lipsei capacităților de producție și stocare care să acopere consumul de seară. Avem eoliene dar nu știm să le folosim Deși România are potențialul necesar pentru dezvoltarea proiectelor eoliene, strategia națională aproape inexistentă o determină să fie complet expusă în fața unei eventuale crize energetice. Investițiile în producția verde au demarat în forță în 2012, după ce statul a decis să contribuie cu subvenții la dezvoltarea sectorului, în special în zona Dobrogei, dar au ajuns să producă doar 13% din totalul producției interne de energie electrică a României. În contrast, în Spania, energia eoliană a asigurat aproximativ 24% din totalul producției naționale de electricitate. De altfel, primele parcuri eoliene și fotovoltaice care au apărut în România au fost în Dobrogea. În plus, Dobrogea este și cea mai bună regiune din țară pentru producția de energie eoliană, iar Brăila, Constanța, Galați, Ialomița și Tulcea sunt județele care completează lista celor mai bune locații pentru dezvoltarea sectorului. România nu are capacități suficiente pentru stocarea energiei Pentru România, parcurile fotovoltaice și eolienele s-ar traduce în gigawați care ar da țării un plus de securitate energetică, ar scădea prețul energiei și ar apropia-o de ținta de energie verde pe care și-a asumat-o față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Dar ce le ține în loc? Capacitatea limitată de stocare a României. Deși există zeci de proiecte de acest fel, care au toate aprobările necesare pentru a fi construite în România, nu avem posibilitatea să integrăm energia în Sistemul Energetic Național. Acest lucru se face, în cazul marilor producători, doar prin Transelectrica, compania care administrează rețeaua de transport a energiei electrice. În multe zone din țără infrastructura nu este suficientă pentru preluarea unor cantități mari de energie, mai ales dacă nu există investiții suplimentare în linii de transport și stații electrice. Rafinăriile sunt parțial închise și suntem dependenți de importuri Tensiunile din Orientul Mijlociu pun România într-o situație de vulnerabilitate și când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși suntem producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capaciății interne de rafinare a petrolului. Două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil sunt indisponibile în prezent. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. În acest context, cea mai grea situație de care s-ar putea lovi România ar fi în cazul motorinei. Țara noastră, la fel ca majoritatea statelor europene, depinde în mare măsură de importuri pentru acest
O nouă zi, o nouă scumpire la pompă. Cu cât au crescut prețurile pentru un litru de benzină și de motorină
Prețul benzinei și al motorinei a crescut pentru a patra oară de la începutul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al conflictului izbucnit în Iran. Prețurile au urcat în noaptea de luni spre marți cu 0,10, chiar 0,15 lei pe litru. Combustibilul diesel s-a scumpit cu încă 15 bani pe litru, iar creșterea cumulată a ajuns la aproape 50 de bani. Prețul benzinei a crescut cu 10 bani pe litru, iar creșterea cumulată a ajuns la 30 de bani pe litru, față de nivelul înregistrat la începutul războiului din Iran. Motorina trece de 8,8 lei/l în unele stații Potrivit datelor din piață, majorarea aplicată de OMV Petrom a dus prețul motorinei standard la aproximativ 8,72-8,76 lei pe litru în stațiile Petrom din Capitală. În stațiile OMW din București, prețul a ajuns în jurul valorii de 8,81-8,85 lei pe litru. De asemenea, benzina la rândul său, s-a scumpit până la 8,27-8,32 lei pe litru, în stațiile Petrom din Capitală și până la 8,36-8,41 în cele OMW. În condițiile date, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că au fost discutate mai multe scenarii în ceea ce priveşte evoluţia preţului la carburant, iar una dintre soluţiile vizate ar fi şi aceea a redeschiderii rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploieşti, la rafinăria Petromidia din judeţul Constanţa a fost amânată o revizie tehnică, iar cea de la Petrobrazi lucrează la capacitate maximă pentru a asigura o cantitate cât mai mare de carburant, necesară pe piaţa internă. „Am prezentat mai multe scenarii care sunt analizate în cel mai profund detaliu de Ministerul de Finanţe care o să iasă în foarte scurt timp cu câteva informaţii extrem de clare. Între timp, noi continuăm aprovizionarea, am luat în calcul să redeschidem, să reoperaţionalizăm rafinaria Petrotel, care va putea să rafineze până la 20% din petroluri rafinate în România şi automat să ne asigure mai multe produse petroliere în piaţă şi de asta mă asigur în aceste momente că avem suficiente produse petroliere, suficientă motorină, suficientă benzină”, a spus Bogdan Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungaria interzice exporturile de combustibil. Ce măsuri ia Guvernul de la Budapesta pentru a-și proteja cetățenii și întreprinderile, pe fondul războiului din Orient Ministrul Bogdan Ivan ştie cum se poate controla preţul carburantului: „Noi nu rugăm frumos pe nimeni. Noi avem pârghii, ca şi stat, ca să acţionăm”
Zelenski și Macron au discutat despre apărarea Ucrainei și tensiunile din Orientul Mijlociu
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut discuții cu președintele francez Emmanuel Macron despre securitatea Ucrainei și evoluțiile din Orientul Mijlociu, scrie Ukrinform. Anunțul a fost făcut de Volodimir Zelenski printr-un mesaj pe Telegram. „Am vorbit cu președintele francez Emmanuel Macron. Am reușit să discutăm toate problemele cheie care sunt importante în prezent pentru securitatea țărilor noastre și a Europei. În special, situația din Ucraina și nevoile cheie ale apărării noastre. L-am informat despre consecințele atacului masiv al Rusiei de aseară, precum și despre evenimentele de pe linia frontului”, a declarat Zelenski. Președintele a scris că soldații ucraineni au obținut rezultate notabile în această iarnă și au menținut toate pozițiile strategice de apărare privind Ucraina. „Este important ca acordurile europene comune privind 90 de miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei în următorii doi ani, precum și privind un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, să fie implementate”, a adăugat el. De asemenea, discuțiile au fost și despre situația actuală din Orientul Mijlociu și regiunea Golfului, în special legată de Iran și perspectivele sale regionale. „Emmanuel a susținut munca noastră pentru o securitate sporită în regiune – apărarea Ucrainei împotriva Șahidelor este într-adevăr cea mai experimentată, iar experiența Ucrainei poate deveni unul dintre fundamentele unei securități colective reînnoite și mai eficiente cu toți partenerii”, a mai scris Volodimir Zelenski.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 7. Israelul atacă puternic Iranul / Donald Trump cere predarea necondiționată a Teheranului / Casa Albă anunță cât ar putea dura campania împotriva Iranului
Campania militară a SUA împotriva Iranului ar putea dura între patru și șase săptămâni, a declarat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, scrie Sky News. Donald Trump a sugerat anterior că războiul ar putea dura aproximativ patru până la cinci săptămâni, dar ar putea dura „mult mai mult”. Pete Hegseth, secretarul apărării, a declarat că SUA „vor lua tot timpul necesar pentru a se asigura că vor avea succes”. Navă lovită de „proiectile necunoscute” în Strâmtoarea Ormuz O navă a fost lovită de „proiectile necunoscute” în Strâmtoarea Ormuz, a declarat Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit, care monitorizează transportul maritim global, potrivit Sky News. Incidentul s-a produs la aproximativ șapte mile de coastele nordice ale Omanului, iar autoritățile investighează activitatea. UKMTO a recomandat navelor să tranziteze zona cu prudență și să raporteze orice activitate suspectă. Este al doilea incident de acest fel în strâmtoare în două zile. Merz avertizează asupra unui „război fără sfârșit” în Iran Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat asupra riscurilor unui conflict prelungit și escaladat în Iran. Germania împărtășește obiectivele SUA și Israelului în ceea ce privește programele nucleare și de rachete ale Iranului, precum și sprijinul său pentru terorism și intermediarii acestuia, a declarat Merz într-o declarație scrisă. „O continuare prelungită a acestui război nu ar fi în interesul nostru. Același lucru este valabil și pentru posibila prăbușire a statului iranian sau pentru conflictele prin intermediari purtate pe teritoriul iranian”, a declarat Merz în timpul unei vizite la târgul anual de artizanat de la München. Astfel de scenarii ar putea avea consecințe de amploare pentru Europa, inclusiv pentru securitate, aprovizionare cu energie și migrație, a declarat cancelarul german, potrivit Haaretz. Dubaiul a început să vândă aur la reduceri substanțiale din cauza războiului Aurul, care este dificil de exportat din cauza operațiunii împotriva Iranului, este vândut la reduceri mari în Dubai, relatează Bloomberg, citând surse. În ultimii ani, Emiratele Arabe Unite au devenit un centru important pentru comerțul cu metale prețioase. Aurul este de obicei transportat în calele de marfă ale aeronavelor de pasageri. Cu toate acestea, din 28 februarie, multe zboruri către și dinspre Dubai au fost anulate sau amânate. Acum, că exportul de aur din Emiratele Arabe Unite a devenit dificil, mulți cumpărători anulează comenzile plasate anterior sau chiar vând achizițiile existente. Potrivit surselor Bloomberg, se oferă reduceri de până la 30 de dolari pe uncie (aproximativ 31,1 grame) față de prețul Asociației Pieței de Lingouri din Londra (LBMA), care era de 5.100 de dolari la 5 martie. Trump, despre conducerea din Iran: Va funcționa așa cum a funcționat în Venezuela Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru CNN, că trebuie să se implice – și a comparat din nou misiunea cu cea din Venezuela, unde SUA l-au capturat pe Nicolás Maduro la începutul acestui an și l-au pus pe adjunctul său la putere. „Va funcționa așa cum a funcționat în Venezuela. Avem o lideră minunată acolo. Face o treabă fantastică și va funcționa așa. Nu mă deranjează liderii religioși, lucrez cu mulți lideri religioși și sunt fantastici”, a spus Trump. „Am rezolvat deja Strâmtoarea Ormuz. Le-am distrus Marina. Când distrugi Marina, ei nu pot face ce vor”, a mai declarat președintele american pentru CNN. Trump cere predarea necondiționată a Iranului și alegerea unor lideri convenabili „Nu va exista niciun acord cu Iranul, cu excepția CAPITULĂRII NECONDIȚIONATE! După aceea, și după selectarea unui lider (sau a unor lideri) MARI și ACCEPTABILI, noi și mulți dintre aliații și partenerii noștri minunați și foarte curajoși vom lucra fără încetare pentru a readuce Iranul de la marginea distrugerii, făcându-l mai mare, mai bun și mai puternic din punct de vedere economic ca niciodată. IRANUL VA AVEA UN VIITOR MARE. „SĂ FACEM IRANUL MARE DIN NOU (MIGA!)”, este mesajul postat de Trump pe Truth Social. IDF a distrus buncărul subteran al lui Ali Khamenei, construit sub complexul conducerii regimului Aproximativ 50 de avioane de luptă ale Forțelor Aeriene au atacat în această dimineață, cu o direcționare precisă a Aman și în colaborare cu Amatz, buncărul subteran al lui Ali Khamenei, construit sub complexul conducerii regimului terorist iranian din inima Teheranului. Buncărul subteran a fost construit sub complex și era o proprietate de urgență securizată pentru gestionarea luptei de către lider, care a fost eliminat înainte să apuce să-l folosească în operațiunea „Rugătul Leului”. După eliminarea lui Khamenei, complexul a continuat să servească oficialilor de rang înalt ai regimului iranian. De-a lungul anilor, regimul și-a investit eforturile în construirea complexului subteran, cu scopul de a-i asigura un loc pentru promovarea programelor sale militare și implementarea ideologiei sale extremiste și crude împotriva statului Israel și a lumii occidentale. Buncărul subteran se întindea pe străzi întregi în inima Teheranului și includea numeroase puncte de intrare și camere pentru adunări ale oficialilor regimului terorist iranian. Complexul a fost atacat după o colectare și o cercetare informativă amănunțită și prelungită realizată de Aman. Complexul conducerii a servit ca comandament central și cel mai important al regimului terorist iranian. Distrugerea buncărului subteran adâncește lovitura asupra capacităților de comandă și control ale regimului terorist iranian. Niciun tanc nu a trecut prin Strâmtoarea Ormuz în ultimele 24 de ore În ultimele 24 de ore, niciun tanc nu a trecut prin Strâmtoarea Ormuz, raportează Bloomberg, citând centrul de informare JMIC. Conform centrului, au avut loc doar două tranzite comerciale prin strâmtoare în cursul zilei de ieri. Rusia oferă Iranului informații pentru a ținti forțele SUA, spun oficialii Rusia furnizează Iranului informații de țintire pentru a ataca forțele americane din Orientul Mijlociu, acesta fiind primul indiciu că un alt adversar major al Statelor Unite participă, chiar și indirect, la conflict, potrivit a trei oficiali familiarizați cu informațiile de intelligence. Asistența, care nu a mai fost raportată până acum, indică faptul că războiul în expansiune rapidă implică acum unul dintre principalii rivali ai SUA, o putere nucleară cu capacități avansate de colectare de informații, scrie The Washington Post. De la începutul războiului, sâmbătă, Rusia a transmis Iranului locațiile unor active militare americane, inclusiv
Război în Orientul Mijlociu, ziua 7. Israelul a început un val de atacuri la scară largă împotriva Iranului / Hezbollah avertizează locuitorii israelieni să evacueze zona de frontieră
Cum arată rachetele interceptoare lansate de Israel Imagini directe și exclusive de la televiziunea arabă arată lansarea unui număr de rachete interceptoare pe cerul Tel Avivului după sosirea unei salve de rachete din Iran. Imaginile din satelit arată un incendiu de amploare în zona instalațiilor petroliere Fujairah, Emiratele Arabe Unite, după un atac iranian de joi. În actualizările postate pe X, precizează că o rachetă de croazieră „a fost interceptată și distrusă” aproape de orașul Al-Kharj, la sud-est de capitala Riad. În ultima oră, ministerul a raportat că mai multe drone au fost distruse în apropierea Capitalei. Hezbollah-ul libanez a avertizat vineri locuitorii israelieni să evacueze orașele aflate la 5 km de granița dintre cele două țări. „Agresiunea armatei voastre împotriva suveranității libaneze… nu va trece fără un răspuns”, a declarat Hezbollah pe Telegram, vineri dimineață. Israelul și Hezbollah au făcut schimb de lovituri pe măsură ce conflictul se extinde în Orientul Mijlociu. Israelul a efectuat mai multe atacuri peste noapte în Dahieh, o suburbie sudică a Beirutului, pe care o consideră o bastionă a Hezbollah. Aceasta vine după anunțul de joi al armatei israeliene că a început să vizeze infrastructura Hezbollah din Beirut. Până în prezent, 123 de persoane au fost ucise și 683 rănite în urma atacurilor israeliene din Liban, potrivit Agenției Naționale de Știri a țării, joi seară, citând Ministerul Sănătății Publice. Hezbollah issues an evacuation warning to residents of the northern Israeli communities located within 5 km of the border line. pic.twitter.com/VmnowMAYEj — Ali Hashem علي هاشم (@Alihashem) March 6, 2026 Garda iraniană susține că a lansat rachete asupra orașului Tel Aviv, deși IDF nu a emis nicio alertă Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran anunță un val de lansări de rachete asupra centrului comercial al orașului Tel Aviv, potrivit agenției de știri de stat iraniane IRNA. „Rachetele se îndreaptă spre Tel Aviv”, scrie IRNA, relatând o declarație a IRGC privind „un atac combinat cu rachete și drone… care vizează locații din inima orașului Tel Aviv”. În ciuda declarației IRGC, nu există avertismente imediate din partea Forțelor de Apărare Israeliene cu privire la un atac cu rachete care se apropie, scrie The Times of Israel. Qatar interceptează un atac cu drone asupra unei baze americane Ministerul apărării din Qatar a declarat vineri că forțele țării au interceptat un atac cu drone asupra bazei aeriene americane Al Udeid, scrie Sky News. Este cea mai mare bază americană din regiune, deși s-a golit semnificativ de la începutul conflictului, pe fondul temerilor că ar putea fi o țintă a atacurilor iraniene. Guvernul qatarez a trimis anterior alerte de securitate către telefoanele mobile din țară, avertizând locuitorii să stea departe de ferestre și zone deschise. Joi, Sir Keir Starmer a anunțat că patru avioane Typhoon suplimentare vor fi trimise la baza Al Udeid. Avioane din Escadrila 12 a RAF au fost trimise anterior în Qatar la sfârșitul lunii ianuarie. Nopți nedormite la Teheran din cauza exploziilor Un bărbat din Israel, cu vârsta de 30 de ani, care locuiește la Teheran, a povestit, pentru BBC, cum și-a petrecut noaptea. Acesta descrie atmosfera din timpul bombardamentelor israeliene petrecute peste noapte. Și alte două femei și-au împărtășit experiența trăită: „Tremurau ferestrele”. „Parcă un dragon scotea acele sunete”. Explozii la Teheran, în timp ce Israelul lansează noi atacuri Israelul a declarat că a lansat un val de atacuri asupra Teheranului vineri dimineață, vizând „infrastructura regimului” din capitala iraniană, scrie The Guardian. Forțele israeliene au lansat un „val de atacuri la scară largă împotriva infrastructurii regimului terorist iranian din Teheran”, se arată într-un comunicat militar. Televiziunea de stat iraniană a raportat explozii în mai multe părți ale orașului. Știrea inițială Este vineri, iar conflictul din Orientul Mijlociu, început de Statele Unite împreună cu Israelul împotriva Iranului a ajuns în ziua a șaptea. De joi până astăzi au avut loc o serie de evenimente pe măsură ce ofensiva de eliminare a Iranului escaladează. MEDIAFAX va transmite în continuare desfășurarea evenimentelor în format de LIVE TEXT. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu pentru NBC că Iranul este pregătit să se confrunte cu trupele americane dacă SUA vor decide să lanseze o invazie terestră. Oficialul iranian a avertizat că un astfel de conflict nu ar aduce victorie nimănui și a spus că Teheranul nu solicită un armistițiu în acest moment. În paralel, președintele american Donald Trump a făcut o serie de afirmații despre situația militară a Iranului. Vorbind la Casa Albă, joi, liderul american a susținut că forțele aeriene și marina iraniană ar fi fost practic eliminate. El a declarat: „Distrugem tot mai multe dintre capacitățile Iranului de rachete și drone în fiecare oră, doborându-i. Deci [Iranul] nu are forțe aeriene, nu are apărare aeriană. Toate avioanele lor au dispărut, comunicațiile lor au dispărut. În afară de asta, se descurcă destul de bine. Marina lor a dispărut, [au pierdut] 24 de nave în trei zile, asta înseamnă multe nave”. Trump a mai declarat că Iranul ar fi pierdut și 60% din rachete și 64% din lansatoarele de rachete. El a reiterat ideea că armata americană și Israelul „demolează complet” țintele iraniene „cu mult înainte de termen”. Președintele american a mai declarat că dorește să aibă un rol în alegerea viitorului lider al Iranului. El a respins posibilitatea ca Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem iranian ucis, Ali Khamenei, să preia conducerea țării, considerând această variantă „inacceptabilă”. Conflictul s-a extins treptat și implică acum aproximativ 14 state din Orientul Mijlociu și din alte regiuni, relatează The Guardian. Joi, Azerbaidjan a acuzat Iran de lansarea unor atacuri cu drone, însă autoritățile de la Teheran au respins acuzațiile. În Statele Unite, Camera Reprezentanților a SUA a respins joi o inițiativă susținută de democrați care urmărea oprirea conflictului cu Iranul. Votul a permis administrației Trump să continue operațiunile militare. Situația atrage atenția și în Europa. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, nu a exclus posibilitatea ca Regatul Unit să participe la atacurile americano-israeliene asupra Iranului. De asemenea, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că a primit o solicitare
Israelul anunță următoarea fază a războiului cu Iranul după 2.500 de atacuri
Șeful armatei israeliene a declarat joi seara că Israelul a intrat în „următoarea fază” a războiului cu Iranul, după ce Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au efectuat 2.500 de atacuri folosind peste 6.000 de arme, potrivit CNN. Lt. gen. Eyal Zamir, șeful Statului Major al IDF, a descris conflictul ca fiind o „campanie istorică” care a început cu o „fază de atac surpriză”, în care 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului și 60% din lansatoarele sale de rachete balistice au fost distruse. „Trecem acum la următoarea fază a operațiunii”, a spus Zamir într-o declarație video. „În această fază, vom continua să demontăm regimul și capacitățile sale militare. Avem în față surprize suplimentare pe care nu intenționez să le dezvălui.” Eyal Zamir a declarat că a ordonat IDF să avanseze mai adânc în Liban. În ultimele două zile, armata israeliană a emis avertismente de evacuare pentru întreaga zonă sudică a Libanului, la sud de râul Litani, suburbii sudice ale Beirutului și părți din Valea Bekaa. „Am ordonat forțelor IDF să avanseze și să adâncească linia de control de-a lungul frontierei, stabilind în același timp poziții în puncte cheie din sudul Libanului”, a declarat acesta adăugând că Israelul „nu va renunța la obiectivul de a dezarma Hezbollah”. Joi seara, IDF a anunțat că un ofițer israelian a fost grav rănit și un altul a suferit răni moderate după ce Hezbollah a lansat o rachetă antitanc asupra poziției lor. Soldații au fost transportați la spital pentru tratament.