Din lac în puț. Financial Times avertizează că după criza petrolului, urmează o criză alimentară
Războiul din Iran a provocat o adevărată criză globală a petrolului prin închiderea strâmtorii Ormuz, iar jurnaliștii de la Financial Times atrag atenția că întreg conflictul din Orientul Mijlociu începe să genereze și o criză alimentară. De asemenea, analiștii avertizează că perturbările ar putea duce la un șoc alimentar mai mare decât cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, conform Mediafax. Problemele pe care le-a generat războiul cu Iranul nu se limitează doar la industria petrolului și gazelor. Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, în timp ce Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree trec prin această cale navigabilă. Ureea, cel mai utilizat îngrășământ cu azot, stă la baza a aproximativ jumătate din producția alimentară globală. De asemenea, 45% din exporturile globale de sulf, ingredient esențial utilizat pentru producerea îngrășămintelor cu fosfat, sunt transportate prin această rută. „Nu ar trebui să subestimăm ce ar putea însemna acest lucru pentru producția alimentară la nivel mondial. Dacă nu se aduce îngrășământ pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% la prima recoltă”, spune Svein Tore Holsether, director executiv al celui mai mare grup de îngrășăminte din Europa, Yara. Dacă conflictul continuă, consumatorii vor observa o creștere a prețului la pâine în șase până la 10 săptămâni, a ouălor în câteva luni și a prețului cărnii de porc și a puiului în șase luni. De asemenea, prețurile îngrășămintelor au crescut deja brusc. De exemplu, prețurile ureei granulate din Orientul Mijlociu au crescut cu aproximativ 130 de dolari și au ajuns la aproximativ 575-650 de dolari pe tonă, în timp ce prețurile de export din Egipt au urcat cu aproximativ 125 de dolari, până la 610-625 de dolari pe tonă. Războiul din Iran ar putea provoca un șoc alimentar mai mare decât cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina Specialiștii din industria îngrășămintelor spun că perturbările ar putea fi mai dăunătoare decât șocul alimentar provocat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, atunci când costurile energiei și ale îngrășămintelor au crescut tot brusc, iar prețurile globale la alimente au atins niveluri record. Chris Lawson, șeful departamentului de îngrășăminte de la CRU susține că „de data aceasta impactul va fi mult mai extins”, iar diferența față de 2022 este că Strâmtoarea Ormuz blocată reprezintă o barieră fizică. „Când prețurile au crescut vertiginos în 2022, a fost extraordinar, dar piața a putut să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Serbiei avertizează că Europa va experimenta „iadul” dacă criza din Strâmtoarea Ormuz continuă. Care ar fi soluția Noul Nostradamus, care a prezis pandemia Covid, anunță ce soartă îl așteaptă pe Donald Trump. Catastrofele globale nu lipsesc din previziunile sale
Care este schimbul de mărfuri dintre România și Iran. În 2024 am importat din Iran materiale plastice, roșii procesate și vaselină de 55 mil. dolari
Comerțul dintre Iran și Uniunea Europeană a scăzut la 3,717 mld. euro în 2025, în scădere cu 18% comparativ cu anul precedent, arată ultimele date publicate de Eurostat. De asemenea, în 2024, exporturile Iranului în România au atins 55 mil. dolari, iar principalele produse exportate au fost materiale plastice, roșiile procesate și vaselina. Importurile din Uniunea Europeană au scăzut cu 20% până la 2,967 mld. euro, în timp ce exporturile Iranului către UE au totalizat 750 mil. euro, în scădere cu 11% față de 2024. În ianuarie 2026, miniștrii UE au aprobat noi sancțiuni împotriva Iranului în încercarea de a spori presiunea asupra țării în legătură cu abuzurile privind drepturile omului și susținerii Teheranului pentru invadarea Ucrainei de către Rusia. Deși UE a impus sancțiuni asupra Iranului încă din anul 2000, ca reacție la o serie de măsuri anunțate de Consiliul de Securitate al ONU în legătură cu porgramul nucelar al Teheranului, schimburile comerciale nu au fost întrerupte complet. Comerțul total de bunuri între Iran și UE a atins 4,6 mld. euro în 2024, importurile au avut o valoare de 850 mil. euro, în timp ce exporturile au însumat 3,7 mld. euro. Astfel, excedentul comercial rezultat a fost de 2,9 mld. euro în favoarea Uniunii Europene. Sursa: Eurostat Cota Iranului în exporturile și importurile UE rămâne extrem de mică Iranul nu este un partener comercial major pentru Uniunea Europeană, iar în 2024, acesta a reprezentat doar 0,1% din totalul bunurilor exportate de UE către țări din afara UE. De asemenea, Uniunea Europeană a cumpărat extrem de puțin din Iran și, dacă comparăm toate importurile din afara blocului comunitar, cota Iranului se rotunjește la 0%. Potrivit datelor Comisiei Europene, utilajele și echipamentele de transport reprezintă cea mai mare categorie de export a UE către Iran. Importurile UE din această țara sunt concentrate pe alimente și animale vii, care reprezintă cea mai mare parte, aproximativ 305 mil. euro (37% din importurile UE din Iran). Bunurile fabricate în funcție de material reprezintă aproximativ 180 mil. euro, 22%, produsele chimice și cele conexe aproximativ 188 mil. euro, 23%, în timp ce materiile prime necomestibile se ridică la aproximativ 89 mil. euro, 11%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ecoul războiului răsună în economia globală. Prețul petrolului sare în aer, bursele lumii au deschis „pe roșu”. Prețul aurului crește. Pe bursa de la București s-au evaporat 9 miliarde de lei în câteva ore Dacă rachetele nu ajung până în România, efectele economice ale războiului se simt deja. Analiza celor mai titrați analiști economici, pentru Gândul
Adrian Severin: Trebuie să facem orice ca să oprim războiul din Iran cât mai repede. Chiar și Trump dorește să se termine repede
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum trebuie făcut orice pentru a se opri războiul din Iran cât mai repede. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Există riscuri de escaladare spre un război mondial și noi cred că ar trebui să facem tot ce putem. Vorbesc despre diplomația noastră, atât cât există. Dacă nu noi, ăștia, societatea civilă din care facem parte, ca să ajutăm la încetarea acestui război cât mai repede. Opinia mea este că domnul Trump dorește să închidă războiul cât mai repede. Nu-i convine, nu intru în detalii, dar dorește să-l încheie repede. ” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum trebuie făcut orice pentru a fi oprit războiul din Iran. Acesta a început prin a spune că Iranul a avut două opțiuni. Prima era să cedeze suveranitatea, caz în care propriul popor ar fi dat jos conducerea statului. O a doua opțiune ar fi fost cea din prezent, cea a unui război care poate escalada înspre unul mondial. Politicianul susține că există riscuri și din acest motiv trebuie oprit cât mai repede conflictul din Iran. „Este o alternativă pe care a avut-o Iranul și pe care a formulat-o și domnul Dungaciu. Adică, ori să ne dea jos propriul nostru popor pentru că am renunțat la suveranitate… Și asta arată ceva din psihologia iraniană care sigur că dorește schimbarea. Nu este fericită cu regimul acesta în mare măsură, dar pe de altă parte, dacă apare un factor extern, se solidarizează cu regimul. Și asta se vorbea, exemplul cu România, dacă ar fi intervenit URSS-ul… Iar pe de altă parte, cealaltă variantă era asta, de a rezista, riscul pierderilor… Există riscuri de escaladare spre un război mondial și noi cred că ar trebui să facem tot ce putem. Vorbesc despre diplomația noastră, atât cât există, dacă nu noi, ăștia, societatea civilă din care facem parte, ca să ajutăm la încetarea acestui război cât mai repede. Opinia mea este că domnul Trump dorește să închidă războiul cât mai repede. Nu-i convine, nu intru în detalii, dar dorește să-l încheie repede. I s-a spus, din câte știu eu, atenție mărită, că s-ar putea să nu se încheie așa de repede. Indiferent care ar fi obiectivele, deși obiectivele sunt neclare. Că astea declarate nu sunt…”, a explicat politicianul.
Războiul din Iran în direct. Ambasada SUA de la Riad, atacată cu drone. Israelul a lovit și demolat clădirea radio-televiziunii din Teheran
Statele Unite le-au cerut cetățenilor americani din aproape tot Orientul Mijlociu „să plece imediat” din această regiune cu zboruri comerciale, informează AFP. Avertismentul se aplică pentru 14 țări din regiune, inclusiv Egipt, Arabia Saudită, Irak și Siria, conform unui aviz publicat pe X de secretarul de Stat-adjunct pentru afaceri consulare, Mora Namdar, și republicat de Marco Rubio. To all American citizens in the Middle East: your safety and security is our number one priority. Sign up to receive STEP alerts at https://t.co/SpQfuj4gN2. Get information at @TravelGov and you can call the department 24/7 at +1-202-501-4444. pic.twitter.com/G8grZVgmCF — Secretary Marco Rubio (@SecRubio) March 2, 2026 Departamentul de Stat ordonase, deja, personalului neesențial de la ambasadele sale, precum și familiilor acestora, să părăsească aceste țări, în special cele din Golf, unde mai multe state au fost atacate de Iran ca represalii pentru bombardamentele americano-israeliene. Multe țări din regiune găzduiesc baze militare americane.
Ecoul războiului răsună în economia globală. Prețul petrolului sare în aer, bursele lumii au deschis pe roșu. Prețul aurului crește. Pe bursa de la București s-au evaporat 9 miliarde de lei în câteva ore
Războiul din Orientul Mijlociu a declanșat un ecou care răsună puternic asupra întregii economii globale. Forțele israeliene au lansat un nou val de atacuri asupra Teheranului, vizând infrastructura de comandă și sistemele de apărare aeriană. Iranul a răspuns cu tiruri de rachete asupra teritoriului israelian și asupra bazelor americane din Golf. Toate acestea au generat tensiuni în economia globală, prețul petrolului a explodat din cauza temerilor legate de blocajele comerciale din Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, bursele din întreaga lume au deschis pe roșu, iar investitorii au căutat refugiu în activele considerate sigure, precum aurul, ale cărui cotații au înregistrat creșteri semnificative. Prețul petrolului explodează pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz Conflictul din Orientul Mijlociu a readus în prim-plan vulnerabilitatea economiei globale în fața șocurilor geopolitice. După ce Israel și SUA au atacat Iranul, oficialii de la Teheran au luat decizia de a bloca trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol. Închiderea prelungită a strâmtorii ar afecta direct fluxurile de petrol către Asia, Europa și America de Nord, ar pune presiune pe lanțurile de aprovizionare și ar crește riscul unor întârzieri majore în livrări. Deși țările asiatice cumpără cea mai mare parte a gazului natural din Orientul Mijlociu, orice perturbare ar crește concurența pentru surse alternative, ceea ce ar determina o explozie a prețurilor la nivel mondial, inclusiv în Europa. Prețurile la gazele naturale din Europa au crescut cu până la 25% din cauza temerilor că războiul din Iran va reduce aprovizionarea cu gaze din regiunea Golfului, în special exporturile din Qatar. Dacă înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu prețul barilului de petrol era cuprins între 72-73 de dolari, în cazul în care acest conflict se va prelungi se mai pot adăuga încă 10-20 de dolari. În scenariul pesimist, cum ar fi blocarea unor rute esențiale de transport, cotațiile pot să urce spre 90-100 de dolari pe baril. Cum afectează tensiunile din Orient prețul carburanților din România Conflictul din Iran pune România într-o situație de vulnerabilitate când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși țara noastră este producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capacității interne de rafinare a petrolului. În prezent, două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil, sunt indisponibile. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. Bogdan Ivan, la granița cu Ucraina. „Indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie” În acest sens, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a dat asigurări că prețul carburanților va crește cu cel mult 3-5 bani pe litru. Oficialul a subliniat că a luat măsuri pentru a-i împiedica pe furnizori să speculeze situația războiului din Iran, pentru a impune tarife exorbitante. Totuși, tensiunile geopolitice se văd aproape imediat în cotațiile internaționale ale petrolului, iar efectele vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, și în prețurile de la pompele din România. „Am vorbit cu ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF și țin să menționez că am luat măsuri pentru ca prețul la pompă să nu ajungă la 10 lei. Prețul va crește cu cel mult 3 – 5 bani. România este ţara care produce aproape 90% din gazele pe care le consumă”. Bursele din întreaga lume au deschis „pe roșu” Pe de altă parte, principalele burse europene au deschis sesiunea de luni cu scăderi importante, majoritatea de peste 2%, afectate de tensiunile din Orientul Mijlociu, după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. La deschiderea pieței bursa din Madrid, a înregistrat o scădere de 3,2%, în timp ce Bursa din Frankfurt a scăzut cu 2,23%, cea din Milano cu 2,07 %, bursa din Paris cu 1,75% și cea din Londra cu 0,60%. De asemenea, Euro Stoxx50, indicele în care sunt cotate companiile europene cu cea mai mare capitalizare, a început sesiunea cu o depreciere de 2,19%. Înainte de deschiderea burselor din Europa, în Asia, indicele Nikkei al bursei din Tokio era în scădere cu 1,35% și Hang Seng din Hong Kong cu 2,14%. Bursa din Shanghai, însă, deși a început ședința pe roșu, a terminat-o cu un câștig de 0,47%. Contractele futures de la Wall Street anticipează o sesiune pe roșu, cu scăderi de peste 1%, și care ajung chiar la 2% în cazul indicelui tehnologic Nasdaq. Bursa de Valori București pierde aproape 9 mld. lei în doar câteva ore În cazul României, Bursa de Valori de la București a deschis pe roșu ședința de luni, după declanșarea conflictului armat în Orientul Mijlociu. Investitorii au reacționat imediat pe fondul conflictului, iar pierderile au ajuns la aproape 9 mld. lei în primele ore ale ședinței. Companiile mari din indicele BET, precum OMV Petrom și Romgaz au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce a tras în jos valoarea totală a pieței. Principalul indice al BVB, Bucharest Exchange Trading (BET), avea o scădere de 1,11% față de închiderea zilei de tranzacționare precedente, în primul sfert de oră după ce a sunat clopoțelul în ședința de luni și a ajuns mai târziu la un minus de 1,15%. Sursa: Bursa de Valori București Bursa de Valori București a deschis cu aproape toți indicii pe roșu. Pe lângă indicele BET, BET-TR a ajuns la 65.077,35 de puncte, cu -1,15%, BET-FI la 100.837,40 de puncte, -1,02%, BET-EF la 1.510,00, -0,92%, BET-XT la 2.404,16 puncte, -1,29% iar ROTX la 62.487 de puncte, -1,08%. Singurul indice care a deschis pe verde a fost BETAeRO cu 1.002,16 puncte, adică o creștere de 0,15%. Sursa: Bursa de Valori București Aurul a depășeșit pragul de 5.400 dolari pe uncie Pe fondul tensiunilor din Orient și a eliminării liderului suprem iranian, Ali Khamenei, investitorii s-au oritentat către activele considerate sigure, iar prețurile metalelor prețioase au crescut puternic la debutul tranzacționării în Asia. Astfel, aurul a înregistrat un nou salt semnificativ și a depășit pragul de 5.418 dolari pe uncie în timpul sesiunii asiatice și a continuat tendința ascendentă din
Prețurile la petrol au crescut din cauza situației turbulente din Iran și a amenințărilor lui Trump cu războiul. Risc mai mare decât în Venezuela
Prețurile petrolului raportează o creștere bruscă în ultima săptămână din cauza situației din Iran și a amenințărilor lui Donald Trump cu bombardarea. La începutul anului 2026, forțele SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au preluat controlul asupra industriei petroliere din Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume (300 de miliarde de barili). Analiștii speculează că prețurile la petrol ar putea crește cu încă 15-20 de dolari pe baril, ceea ce contravine planurilor președintelui SUA, care a pledat pentru prețuri mai mici. Trump plănuiește să bombardeze 50 de ținte din Iran pentru a susține protestele a peste unui milion de manifestanți împotriva regimului clerical condus de liderul suprem ayaollahul Ali Khamenei. Prețurile la petrol ar putea sări în aer dacă Trump bombardează Iranul Kommersant reamintește că Trump a promis în timpul mitingurilor sale electorale din 2024 că va înjumătăți prețurile la energie prin agenda „Drill, Baby, Drill!” și va elimina politicile pentru tranziția la energiilor verzi în SUA. El chiar a solicitat OPEC să crească producția pentru a reduce prețurile la benzină. Trump presupune că prețul mai mic la petrol va facilita reducerea ratelor dobândilor de către Rezerva Federală a SUA. Cu toate că lumea este pe deplin aprovizionată cu petrol, publicația londoneză Capital Economics avertizează că perturbarea producției petroliere din Iran ar putea însemna prețuri crescute cu 15-20 de dolari, la aceeași valoare după creșterea înregistrată pe durata Războiului de 12 zile dintre Iran și Israel de anul trecut. „Iranul este un producător de petrol mai mare decât Venezuela, ceea ce înseamnă că situația de la Teheran reprezintă un risc mult mai mare pentru piața globală a petrolului decât evenimentele de la începutul anului din Venezuela”, scrie Capital Economics, făcând referire și la capturarea lui Maduro. Trump a devenit la fel de imprevizibil ca războaiele, însă apare întrebarea dacă teama sa de prețurile ridicate la petrol i-ar mai putea domoli dorința de a pedepsi Iranul. Creșterea prețurilor la petrol ar putea avea un impact la fel de catastrofal precum a fost criza petrolieră din anii 1970 asupra SUA. Avertismentele economiștilor și consultanților financiari Jose Torres, economist senior la Interactive Brokers, spune că „dacă prețul țițeiului ajunge la 80 de dolari pe baril, va fi semnalat un șoc petrolier, iar obligațiunile și acțiunile vor scădea simultan din cauza prețurilor mari la energie care vor stimula inflația și vor avea impact negativ asupra economiei”. El mai spune că o „inflație mai mare” va însemna că Rezerva Federală va avea mai puțină libertate de mișcare pentru a reduce ratele dobânzilor în viitor. Piețele petroliere deja se pregătsc pentru o situație haotică, scăpată total de sub control din cauza incertitudinilor globale și relațiilor internaționale tensionate. Traderii se grăbesc să se protejeze de creșterile bruște la petrol dup escaladarea tensiunilor dintre SUA și marile țări producătoare de petrol, precum Iran și Venezuela, a avertizat directorul executiv al companiei de consultanță financiară deVere Group, Nigel Green. „Traderii de petrol pariază practic pe haos. Goana de a-și proteja pozițiile este similară cu un referendum privind stabilitatea geopolitică, iar verdictul este unul dur”, a avertizat el. Căderea regimului iranian ar fi totuși o veste bună pentru petroliștii americani Așteptările privind ameliorarea situației globale după ce Trump a crezut că obținerea controlului asupra industriei petroliere din Venezuela par din ce în ce mai nerealiste după ce marile companii petroliere au refuzat să investească. În schimb, mulți producători americani de petrol au promis că vor ajuta la stabilizarea Iranului dacă regimul lui Khamenei se va prăbuși. Producătorii americnai sunt pregătiți să devină o forță stabilizatoare în Iran dacă regimul cade, chiar dacă rămân sceptici cu privire la revenirea Venezuelei de după capturarea lui Nicolas Maduro. „Este o veste bună că poporuk iranian își recapătă libertatea cu propriile forțe”, a declarat Mike Sommers, președintele Institului American al Petrolului. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean