Zelenski: Ucraina a doborât 14 rachete rusești și a lovit ținte militare în Rusia cu Long Neptunes
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis vineri dimineață un mesaj pe platforma X în care a prezentat ultimele evoluții din timpul nopții, pe baza rapoartelor primite de la comandantul-șef al armatei și de la conducerea Forțelor Aeriene. Zelenski a precizat că sistemele de apărare antiaeriană Patriot, alături de alte sisteme, au funcționat „eficient”, reușind să neutralizeze 14 rachete rusești. Între acestea s-au aflat două rachete aeroballistice și șase rachete balistice. Liderul ucrainean a subliniat că țara sa va continua să își consolideze capacitatea de a intercepta proiectile balistice. Președintele a mai declarat că a cerut diplomaților ucraineni să informeze complet partenerii internaționali despre natura atacurilor rusești și despre țintele lovite. Potrivit lui Zelenski, Rusia își continuă campania de „teroare” asupra orașelor ucrainene, vizând în principal infrastructura civilă. În ultimele ore, cele mai afectate au fost zone rezidențiale din Kiev și instalații energetice. Zelenski a confirmat, de asemenea, că forțele ucrainene au folosit cu succes rachete „Long Neptunes” împotriva unor ținte stabilite pe teritoriul Federației Ruse. El a descris atacul drept o reacție „pe deplin justificată” la bombardamentele rusești, afirmând că aceste arme oferă rezultate „tot mai semnificative și precise” de la o lună la alta. „Le mulțumesc tuturor celor care lucrează la programul nostru de rachete și care oferă Ucrainei această precizie și capacitate de acțiune la distanță. Glorie Ucrainei!”, a transmis Zelenski.
Șeful Pentagonului avertizează: Statele Unite trebuie să se pregătească de război. Este un moment asemănător anului 1939
Declarațiile au fost făcute în contextul creșterii tensiunilor internaționale și al intensificării cooperării între marile puteri rivale. În cadrul discursului său, Hegseth a afirmat că Pentagonul și industria de apărare americană trebuie să colaboreze strâns, subliniind că nu mai este timp pentru „încetinirea progresului”. Oficialul a comparat situația actuală cu momente istorice tensionate, precum anii 1939 și 1981, perioade marcate de conflicte iminente și de nevoia urgentă de pregătire militară. „Este un moment asemănător anului 1939 sau, sperăm, 1981 — un moment de urgență crescândă. Dușmanii se unesc, amenințările cresc. Dacă vrem să prevenim războiul, trebuie să ne pregătim acum”, a declarat Pete Hegseth. Avertismentul Pentagonului Potrivit acestuia, nu este vorba despre o simplă ajustare administrativă, ci despre o transformare profundă a armatei SUA. „Luptătorii noștri trebuie să aibă puterea nu doar să descurajeze agresiunea, ci și să învingă decisiv orice dușman care îndrăznește să provoace America”, a adăugat Hegseth. Declarațiile sale vin pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în Orientul Mijlociu, Asia și Europa de Est. Mesajul transmis de șeful Pentagonului reflectă o schimbare de ton în politica de apărare a Washingtonului, care pune accent pe modernizarea rapidă a forțelor armate și pe consolidarea alianțelor strategice. Mesajul cu impact global Apelul lui Hegseth are rolul de a mobiliza atât conducerea politică, cât și industria americană de apărare, într-o perioadă în care securitatea globală devine tot mai incertă. Oficialul a subliniat că obiectivul principal rămâne prevenirea unui conflict major, însă acest lucru este posibil doar printr-o pregătire completă și continuă.
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil
Războiul din Ucraina, ziua 1.352. Ucraina ar fi lovit rafinăria de petrol din Volgograd, Rusia / Oficial britanic: Trump îl poate aduce pe Putin la masa negocierilor
Rușii atacă o instalație energetică din regiunea Cernihiv Forțele ruse au atacat o instalație energetică din regiunea Cernihiv, a anunțat Viacheslav Chaus, șeful administrației militare din regiunea Cernihiv „Seara, drone rusești – Gerans – au atacat o instalație energetică într-o hromadă de frontieră din districtul Cernihiv. La locul atacului a izbucnit un incendiu, dar a fost stins. Inginerii energetici lucrează pentru a restabili alimentarea cu energie electrică”, a spus acesta. Forțele ucrainene distrug baza de depozitare a dronelor Shahed din Donețk Robert „Magyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a raportat că o bază de depozitare, asamblare și lansare a munițiilor Shahed a fost lovită în zona fostului aeroport din Donetsk în seara zilei de 5 noiembrie, potrivit Ukrainska Pravda. „Dezvoltarea acestei ținte complexe s-a transformat într-o operațiune de informații meticuloasă, care a durat luni de zile, alcătuită din mici fragmente de informații; în această seară, ea a fost executată folosind arme adecvate aflate la dispoziția Forțelor de Operațiuni Speciale și a Forțelor de Rachete și Artilerie”, a spus Brovdi. Împrumutul UE acordat Ucrainei ar putea fi garantat cu cel mai mare fond de investiții din lume Norvegia discută o propunere de deblocare a unui împrumut UE de peste 100 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantând datoria cu fondul suveran național în valoare de 1,7 trilioane de euro. Momentan, discuțiile se află în impas, UE având dificultăți în a obține împrumutul fără garanții substanțiale, din cauza riscului ca Ucraina să nu fie niciodată în măsură să ramburseze fondurile, scrie The Times. Secretarul britanic al apărării încă mai crede că Trump îl poate aduce pe Putin la masa negocierilor Secretarul britanic al apărării, John Healey, rămâne convins că președintele american Donald Trump îl poate convinge pe Vladimir Putin să înceapă negocierile de pace privind Ucraina, scrie Politico. „Președintele Trump este figura care îl poate aduce pe Putin la masa negocierilor, care poate pune capăt luptelor”, a spus oficialul britanic. Healey a subliniat că activitatea partenerilor din Coaliția celor dispuși este „reînnoită în mod regulat, astfel încât să putem simți cu adevărat că suntem pregătiți, în momentul în care va veni pacea, să intervenim și să contribuim la asigurarea acesteia”. Trump susține că Putin a admis că nu a reușit să „rezolve” conflictul din Ucraina și i-a cerut ajutorul Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat miercuri, la American Business Forum din Miami, că omologul său rus Vladimir Putin a recunoscut că nu a reușit să rezolve războiul din Ucraina și că i-a cerut acestuia ajutorul. „Am vorbit cu el (Vladimir Putin – n.r.) acum două săptămâni și mi-a spus: «Încercăm să rezolvăm conflictul de 10 ani. Nu am reușit să o facem. Trebuie să o rezolvi tu‘”, a spus Trump miercuri. Trump nu va participa la summitul G20 Președintele SUA, Donald Trump, a declarat reporterilor miercuri faptul că nu va participa la viitorul summit al Grupului celor 20 (G20) de la Johannesburg, programat pentru 22-23 noiembrie, pe fondul criticilor sale la adresa politicilor Africii de Sud în materie de drepturile omului. Comentariile lui Trump vin la câteva zile după ce președintele finlandez Alexander Stubb a sugerat o posibilă întâlnire între liderii Ucrainei, Rusiei și SUA la summit, potrivit Kyiv Independent. „Nu voi reprezenta țara noastră acolo. Nu ar trebui să fim acolo”, a declarat Trump reporterilor, referindu-se la locația summitului. Armata ucraineană ar fi lovit și avariat rafinăria de petrol din Volgograd, Rusia, în noaptea de 6 noiembrie, au raportat canalele media rusești Telegram, în timp ce explozii au zguduit mai multe obiective energetice rusești, scrie The Kyiv Independent. Locuitorii din zonă au raportat pagubele, postând pe rețelele de socializare fotografii și videoclipuri care documentează activitatea apărării aeriene din regiune. O clădire rezidențială și mai multe case au fost avariate în atac, a raportat guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov, adăugând că o persoană a fost ucisă. Bocharov a confirmat că a izbucnit un incendiu într-o zonă industrială din districtul Krasnoarmeysky al regiunii Vologograd.
Lupte intense la Pokrovsk. Armata ucraineană afirmă că rezistă, Rusia susține că a încercuit orașul
„Rezistăm la Pokrovsk. Este în desfășurare o operațiune complexă de distrugere și respingere a forțelor inamice”, a transmis Sîrski pe Facebook, confirmând totodată că a revenit pe front pentru a evalua situația împreună cu comandanții de pe frontul de est, relatează Reuters. Într-un videoclip publicat sâmbătă, șeful armatei apare alături de șeful serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, analizând hărți de luptă. Presa ucraineană relatase anterior că Budanov se află în regiune pentru a supraveghea personal operațiunea forțelor speciale. Trimiterea forțelor speciale sugerează că autoritățile de la Kiev sunt hotărâte să păstreze controlul asupra orașului. Pokrovsk, țintă-cheie în estul Ucrainei Rusia încearcă să cucerească orașul Pokrovsk, supranumit „poarta de intrare în Donețk”, încă de la jumătatea anului 2024, în cadrul campaniei sale de a prelua controlul total asupra regiunii Donețk. Orașul, care avea 70.000 de locuitori înainte de război, a fost practic complet distrus și depopulat. Capturarea Pokrovskului ar reprezenta cel mai important câștig teritorial al Rusiei în interiorul Ucrainei de la cucerirea orașului ruinat Avdiivka, la începutul lui 2024, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale războiului. Oficialii ruși afirmă că obținerea controlului asupra Pokrovskului și a orașului Kostiantînivka, situat la nord-est, le-ar permite trupelor Moscovei să avanseze spre nord, către cele două mari orașe aflate încă sub control ucrainean în Donețk, Kramatorsk și Sloviansk. Miza geopolitică Kievul consideră că pierderea orașului Pokrovsk ar ajuta Moscova să convingă Statele Unite că ofensiva sa militară are succes și, prin urmare, că Occidentul ar trebui să accepte cererile sale. Washingtonul s-a arătat din ce în ce mai frustrat de eșecul Kremlinului de a avansa în negocierile de pace, fapt care a culminat cu decizia președintelui Donald Trump de a impune sancțiuni celor mai mari două companii petroliere ruse și de a anula planurile pentru un summit cu președintele Vladimir Putin. Zelenski a declarat că este deschis propunerii lui Trump privind o încetare a focului care ar îngheța conflictul pe liniile actuale ale frontului. Putin refuză însă acest lucru, insistând asupra cererilor sale de dinainte de invazie, pe care Kievul le consideră o capitulare de facto a Ucrainei.
Războiul din Ucraina, ziua 1.346. Rusia lansează bombe ghidate și drone asupra Ucrainei
FT: Summitul Trump-Putin a fost anulat după ce Moscova a trimis o notă către Washington Statele Unite au anulat summitul planificat la Budapesta între președintele Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, în urma poziției ferme a Rusiei cu privire la cererile dure referitoare la Ucraina. Decizia a fost luată după o convorbire tensionată între diplomații de vârf ai celor două țări, a precizat Financial Times. Serviciul de Securitate al Ucrainei reține un agent rus care pregătea un atac terorist în Harkov În Harkov, ofițerii de contrainformații ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au reținut preventiv un agent al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei care fabrica un dispozitiv exploziv improvizat și plănuia să-l detoneze, potrivit Ukrinform. Conform materialelor cazului, autorul s-a dovedit a fi un șomer local, condamnat anterior pentru participarea la tentativa din 2014 de a ocupa clădirea Administrației Regionale de Stat din Harkov. La acea vreme, instanța l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu o perioadă de probă de trei ani. În timpul acestei perioade de probă, un agent FSB l-a abordat, l-a recrutat, iar bărbatul aștepta instrucțiuni suplimentare. După cum a stabilit ancheta, în toamna acestui an, ocupanții și-au „activat” agentul prin intermediul unei aplicații de mesagerie și i-au dat instrucțiuni să fabrice un dispozitiv exploziv improvizat. Suspectul urma să planteze dispozitivul exploziv improvizat la coordonatele pe care urma să le primească de la superiorul său rus. Continuă atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice din mai multe regiuni ale Rusiei Mai multe instalații energetice din regiunile ruse Oryol, Vladimir și Iaroslavl au fost atacate cu drone în noaptea de joi spre vineri a o zi după ce Rusia a lansat un nou val de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene, notează The Kyiv Independent. Termocentrala Oryol, cu o capacitate de 330 megawați, este deținută de compania RIR Energo, parte a conglomeratului de stat Rosatom. Explozii au fost raportate și în regiunile Vladimir și Iaroslavl. În Iaroslavl, atacurile ar fi vizat zona rafinăriei de petrol Novo-Iaroslavsky, unde apărarea antiaeriană ar fi fost activată. Rusia a lansat bombe ghidate și drone asupra mai multor orașe și regiuni ucrainene pe 30 octombrie, declanșând alerte de raid aerian și explozii în toată țara, cu victime civile raportate în Sumî, relatează The Kyiv Independent. Patru persoane au fost rănite în Sumî după ce Rusia a lansat 10 drone în mai puțin de o oră, lovind infrastructura civilă, inclusiv clădiri rezidențiale. O fetiță și o femeie în vârstă se numără printre răniți, potrivit guvernatorului Oleh Hryhorov. Și Zaporojie a fost, de asemenea, amenințată de bombele ghidate rusești KAB mai devreme în seara respectivă, potrivit mai multor surse. Guvernatorul Ivan Fedorov a avertizat locuitorii cu privire la „amenințarea continuă a bombelor KAB în regiunea Zaporojie și în orașul Zaporojie”.
Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un dezastru generat de război
Pe lângă războiul prelungit al Rusiei, o criză record de personal sugrumă economia Ucrainei, având un deficit al forței de muncă care a depășit 8,7 milioane de persoane, susțin surse din mass-media. Potrivit estimărilor experților, chiar și întoarcerea completă a celor aproape 5,6 milioane de ucraineni care s-au refugiat în străinătate nu poate compensa pierderile cauzate de războiul cu Rusia, emigrația în masă și declinul demografic. Scăderea demografică era o problemă presantă încă dinainte de război. Potrivit fbc.biz.ua, cifrele arată un dezastru generalizat în Ucraina, care s-a confruntat cu o provocare fără precedent în 2025 cu deficitul de forță de muncă a atins aproape 9 milioane de persoane. Sudorii sunt la mare căutare pentru reparații în urma distrugerilor provocate de bombardamentele rusești. România lui Bolojan rezolvă deficitul bugetar cu austeritate. Ucraina lui Zelenski rezolvă deficitul de personal cu creșteri de salarii Cea mai acută lipsă de personal se resimte în domeniile logisticii, comerțului, construcțiilor, medicinei și educației. Spre deosebire de România, angajatorii din Ucraina sunt obligați să majoreze salariile, să simplifice condițiile de angajare și să se pregătească pentru atragerea de lucrători străini. Situația nu arată bine nici în agricultură. Ucraina se înfruntă cu o penurie de lucrători agricoli Conform platformelor de personal, salariul mediu în profesiile active a crescut la între 42.000 și 55.000 grivne, iar șoferii, vânzătorii, bucătarii și încărcătorii au devenit cei mai solicitați. Și Ucraina recurge la angajarea lucrătorilor asiatici Guvernul analizează scenarii de liberalizare a imigrației, inclusiv simplificarea permiselor de muncă pentru cetățenii din țările asiatice, caucaziene și balcanice. În același timp, companiile solicită nu doar importul de forță de muncă, ci și crearea condițiilor pentru întoarcerea ucrainenilor plecați în străinătate. Economiștii avertizează: fără o politică sistematică de personal, Ucraina riscă să piardă ritmul redresării și atractivitatea investițiilor. Țara are nevoie nu doar de o forță de muncă, ci de un nou model de angajare, cu formate flexibile, competențe digitale și salarii competitive. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Donald Trump nu mai vrea să se întâlnească cu Putin decât dacă oprește războiul din Ucraina. Ce spune președintele american Macron livrează avioane de vânătoare și rachete suplimentare către Kiev: „Este foarte important să sprijinim Ucraina și să punem presiune pe Rusia” Zelenski, încântat de noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei: Doar aşa îl putem constrânge pe Putin să pună capăt acestui război
UE votează să susțină Ucraina până în 2027 cel puțin. Sumele uriașe care transformă Uniunea Europeană în principalul susținător al Kievului
La reuniunea Consiliului European de joi, liderii UE au confirmat oficial sumele uriașe investite până acum în sprijinul Ucrainei: 177,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene și a statelor membre, de la începutul războiului. Iar mesajul a fost clar: sprijinul nu doar că va continua, ci va deveni „regulat și previzibil” pe termen lung. Câți bani au fost promiși pentru 2025 Din declarația finală adoptată ieri, reiese că în anul 2025 UE a pus deja la dispoziția bugetului Ucrainei 20,5 miliarde de euro, împărțiți astfel: 6,5 miliarde de euro prin programul special „Ukraine Facility”, 14 miliarde de euro prin inițiativa G7 ERA, bani acoperiți din profiturile obținute din activele rusești înghețate în Europa Cu alte cuvinte, o parte din sprijinul actual pentru Ucraina este deja finanțat indirect de Rusia, prin dobânzile generate de fondurile sale blocate. UE se angajează să plătească și în 2026-2027 Concluziile summitului arată că statele membre s-au angajat să găsească soluții pentru a acoperi și nevoile financiare ale Ucrainei în 2026 și 2027, inclusiv pentru armată și apărare. Consiliul a cerut Comisiei Europene să vină „cât mai rapid” cu propuneri concrete. Ce se întâmplă cu activele rusești Un punct esențial al discuțiilor de ieri a fost legat de activele rusești înghețate – peste 200 de miliarde de euro, aflate în mare parte în sistemul financiar european. Liderii UE au decis că aceste active vor rămâne blocate „până când Rusia își încheie agresiunea și plătește pentru distrugerile provocate”. Între timp, profiturile generate de aceste fonduri vor continua să fie direcționate către sprijinul Ucrainei. În documentul oficial adoptat ieri, liderii europeni au transmis că Ucraina poate conta pe UE „pe termen lung”, iar sprijinul financiar va continua, indiferent de contextul politic intern al statelor membre
Războiul din Ucraina, ziua 1338. Zelenski solicită prioritate pe lista livrărilor de sisteme Patriot / Atac cu drone asupra Kievului / Trump impune sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia
Investigație presa ucraineană: Ofițeri ruși antrenează copii ucraineni pentru război Ofițeri ruși de rang înalt organizează antrenamente militare pentru copii ucraineni din teritoriile ocupate și administrează centre de militarizare a copiilor. Este vorba despre activitatea centrului de educație militar-patriotică Voin înființat în 2022, relatează Ukrainska Pravda. Adolescenții ucraineni din zonele ocupate ale regiunilor Herson, Zaporojie, Luhansk și Donețk urmează instruire militară la centrul Voin din tabăra sportivă de apărare Avangard din regiunea Volgograd din Rusia, iar unul dintre obiective este pregătirea tinerilor pentru serviciul în forțele armate ruse. Copiii ucraineni de acolo sunt supuși unui tratament dur și sunt învățați să opereze drone, să sape tranșee, să curețe și să mineze zone și să folosească grenade și arme de foc. Casa Albă: Trump dorește ca întâlnirea cu Putin să fie „o utilizare eficientă a timpului său” Purtătoarea de cuvânt a lui Donald Trump, Karoline Leavitt, a fost întrebată ce anume l-a determinat pe președintele american să ia o „decizie radicală” în privința Rusiei în ultima săptămână, inclusiv impunerea de sancțiuni ieri. „Președintele a susținut întotdeauna că va impune sancțiuni Rusiei atunci când va considera că este oportun și necesar, iar ieri a fost acea zi”, a spus Leavitt, potrivit Sky News. „Cred că președintele și-a exprimat de mult timp frustrarea față de Vladimir Putin și, sincer, față de ambele părți implicate în acest conflict. (…) Dar vrem să ne asigurăm că această întâlnire va avea un rezultat tangibil și pozitiv și că va fi o utilizare bună a timpului președintelui”, a mai spus Leavitt. Ucraina anchetează „crime de război” după ce cinci civili ar fi fost împușcați mortal în Donețk Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru crime de război în urma unui atac semnalat în regiunea Donețk din estul țării. Cinci civili au fost împușcați mortal de forțele ruse în satul Zvanivka, situat pe linia frontului, a declarat un martor, potrivit Sky News. Procuratura regională a declarat într-un comunicat că un bărbat, cei doi fii ai săi și doi vecini au fost uciși luni în localitate. „Procurorii au interogat-o și au înregistrat dovezi ale unei alte crime de război împotriva populației civile”, se arată în declarație. Putin afirmă că Rusia nu va ceda în fața sancțiunilor SUA și susține că summitul de la Budapesta a fost „amânat” Președintele rus Vladimir Putin a denunțat joi noile sancțiuni impuse de SUA , calificându-le o încercare de a constrânge Moscova. În declarațiile sale pentru jurnaliști, Putin a afirmat că „nicio țară care se respectă nu face nimic sub presiune”, scrie The Kyiv Independent. Șeful Kremlinului a descris sancțiunile ca fiind un „act neprietenos” care ar dăuna relațiilor dintre Rusia și SUA, dar a încercat să minimizeze impactul potențial al acestora asupra economiei ruse. Ucraina folosește arme cu rază lungă de acțiune produse local, cu rază de până la 3.000 km, spune Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a declarat, la summitul Uniunii Europene, că Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acțiune dezvoltate în țară, cu o rază de până la 3.000 de kilometri, și că lucrează la extinderea producției acestora cu sprijin financiar internațional. Liderul ucrainean a subliniat că aceste capacități reprezintă tehnologie de ultimă generație și că guvernul său caută finanțare suplimentară pentru a extinde producția. „Avem capabilități clare, produse în Ucraina, cu raze de acțiune între 150 și 3.000 de kilometri. Întrebarea este cum obținem finanțarea necesară pentru a produce aceste arme la scară mare”, a spus Zelenski. Zelenski laudă noul pachet de sancțiuni europene și mulțumește SUA pentru sprijinul militar Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat joi la summitul Uniunii Europene adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a transmis mulțumiri liderilor europeni și Statelor Unite pentru sprijinul continuu acordat Kievului. Volodimir Zelenski a declarat, în cadrul summitului Uniunii Europene, că noul pachet de sancțiuni reprezintă „un rezultat puternic” și un semnal de unitate al Europei în fața agresiunii ruse. „Presiunea este și ea o armă, iar apărarea antiaeriană este cea mai importantă armă în timpul acestor atacuri masive”, a afirmat liderul de la Kiev. Premierul finlandez solicită furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat, într-un interviu pentru POLITICO, faptul că președintele american Donald Trump ar trebui să permită Ucrainei să utilizeze rachete de croazieră americane Tomahawk cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte aflate adânc în teritoriul rus. Orpo a menționat că Rusia reprezintă o „amenințare permanentă” la adresa securității Europei și a solicitat președintelui SUA să furnizeze Ucrainei armele de care are nevoie pentru a se apăra și pentru a-l forța pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Ucraina propune Europei revizuirea ordinii livrărilor de sisteme de apărare Patriot. Motivul este acela că Ucraina are nevoie urgentă de acest tip de sisteme. Motivul este acela că Ucraina se află în războiul cu Rusia. Îndemnul a fost adresat de Zelenski, miercuri, cu prilejul unui discurs la Summitul Consiliul European din Bruxelles, eveniment la care a luat parte și președintele României, Nicușor Dan. Zelenski: Există o șansă reală să oprim războiul și să înfrângem Rusia Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că a avut o întâlnire cu președintele francez Emmanuel Macron, în care au discutat despre intensificarea presiunii asupra Rusiei, consolidarea apărării antiaeriene și garantarea securității Ucrainei. „Acum este momentul în care există o șansă reală de a pune capăt războiului și de a opri Rusia. Pentru a reuși, trebuie să continuăm să creștem presiunea asupra Federației Ruse, să extindem sprijinul pentru Ucraina și să finalizăm garanțiile de securitate”, a transmis Zelenski. Președintele ucrainean a menționat și cooperarea în domeniul apărării, afirmând că au fost abordate „soluții concrete care pot face Ucraina mai puternică”. Ucraina confirmă atacul asupra rafinăriei de petrol Ryazan din Rusia Ucraina a confirmat atacurile cu drone asupra a două ținte strategice rusești în noaptea de miercuri spre joi – rafinăria de petrol Ryazan și un depozit de muniție – lângă Valuyki, regiunea Belgorod, scrie The Kyiv Independent. Atacul asupra depozitului de muniție de lângă Valuyki a distrus ținta, provocând explozii secundare și detonarea munițiilor rusești, potrivit Statului
Zelenski laudă noul pachet de sancțiuni europene și mulțumește SUA pentru sprijinul militar
Volodimir Zelenski a declarat, în cadrul summitului Uniunii Europene, că noul pachet de sancțiuni reprezintă „un rezultat puternic” și un semnal de unitate al Europei în fața agresiunii ruse. „Adevărul înseamnă mereu presiune și aceasta este ceea ce apasă asupra Rusiei. Le mulțumesc tuturor liderilor europeni pentru această zi și pentru presiunea prin sancțiuni”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a menționat că este recunoscător și Statelor Unite, precum și președintelui Donald Trump, pentru „sancțiunile energetice” care contribuie la slăbirea economiei ruse. „Presiunea este și ea o armă, iar apărarea antiaeriană este cea mai importantă armă în timpul acestor atacuri masive”, a afirmat liderul de la Kiev. Zelenski a mulțumit statelor care s-au alăturat programului Pearl, prin care Ucraina achiziționează rachete americane pentru sistemele Patriot, menționând în mod special Finlanda și Spania. El a subliniat și deciziile importante luate de Germania în sprijinul apărării ucrainene. „Suntem recunoscători pentru semnalul de astăzi că Uniunea Europeană va continua sprijinul financiar pentru Ucraina în 2026 și 2027. Este un semnal puternic de încredere și solidaritate”, a mai declarat președintele ucrainean.