Rusia elimină ultima opțiune anti-război de pe buletinul de vot. Partidul Yabloko, exclus de la alegeri
Hotărârea a fost luată în urma unei acțiuni introduse de partidul naționalist pro-Kremlin Roblina, arată The Guardian. Instanța a decis retragerea întregii liste federale de candidați Yabloko pentru alegerile pentru Duma de Stat. Decizia afectează una dintre ultimele formațiuni liberale care mai funcționează în Rusia și care nu susține politica Kremlinului față de Ucraina. Ultima opțiune anti-război dispare de pe buletinele de vot Yabloko intenționează să conteste hotărârea. Liderul formațiunii, Nikolai Rîbakov, a declarat că aproximativ 40 de activiști ai partidului sunt în prezent vizați de anchete sau proceduri penale pentru pozițiile lor împotriva războiului. Aproximativ 100 de susținători ai partidului, majoritatea tineri, s-au adunat în fața Curții Supreme după pronunțarea deciziei și au scandat „Rușine!”. „Shame!”: Yabloko supporters in Russia chant in front of the court after the stunning decision to withdraw the party from the elections pic.twitter.com/0oyKzZ2sI9 — PPN – PulsePoint News (@wogoa1) August 10, 2026 Potrivit sursei citate, numeroși adversari ai lui Vladimir Putin se află în închisoare, în exil sau au murit. Practic, Yabloko a rămas una dintre puținele formațiuni politice care exprimă public o poziție liberală și critică față de război. Rîbakov a fost, la rândul său, amendat și împiedicat să candideze după ce a publicat o fotografie cu opozantul Aleksei Navalnîi. Adjunctul său, Maxim Kruglov, a fost condamnat în iunie la șapte ani de închisoare pentru postări pe rețelele sociale. Situația este cu atât mai importantă cu cât sondaje independente citate de sursă indică faptul că majoritatea rușilor susțin negocierile de pace cu Ucraina. Rusia accelerează producția de rachete În paralel cu restrângerea spațiului politic intern, Rusia își consolidează capacitățile militare. Generalul-maior Vadîm Skibițki, unul dintre oficialii de rang înalt ai serviciului de informații militare ucrainean GUR, susține că Rusia a accelerat dezvoltarea sistemului său de comunicații prin satelit Rassvet, conceput ca alternativă la Starlink. Potrivit acestuia, 16 sateliți Rassvet se află deja pe orbită. Rusia intenționează să ajungă la 292 de sateliți până în 2027 și la 924 până în 2035. Skibițki avertizează că un sistem complet ar putea oferi Moscovei capacități similare cu Starlink, folosit de Ucraina inclusiv pentru comunicațiile militare și operațiunile cu drone. În același timp, oficialul ucrainean susține că Rusia și-a atins deja în primele șapte luni ale anului obiectivele anuale de producție pentru rachetele Zircon și Oniks și că producția totală de rachete pentru 2026 depășește cu 10%-20% țintele stabilite. Atacuri asupra Ucrainei și infrastructurii ruse Noile informații vin după o serie de atacuri intense. În orașul ucrainean Zaporojie, cinci persoane au fost ucise și aproximativ 20 au fost rănite în urma unor atacuri rusești cu rachete și bombe aeriene. La Kiev, un depozit dintr-un cartier central a fost cuprins de flăcări după un atac cu rachete, iar o persoană a fost rănită. Atac cu rachete Oreșnik asupra Kievului. Sursă foto: Telegram Ігор Клименко | МВС Ucraina a continuat, la rândul său, atacurile în interiorul Rusiei. O dronă ucraineană a lovit rafinăria Taneco din Nijnekamsk, la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera ucraineană. Autoritățile ruse au anunțat că cel puțin 13 persoane au murit. Într-o evoluție cu implicații directe pentru regiune, Ucraina analizează și posibilitatea transportării cerealelor pe calea ferată prin Republica Moldova către portul Constanța. Kievul ar solicita o reducere de 50% a costurilor de transport pe teritoriul Moldovei, iar un astfel de coridor ar putea asigura aproximativ 10% din exporturile Ucrainei, potrivit sursei citate.
Zelenski va efectua prima vizită în Serbia de la începutul războiului: O palmă dată rușilor
Vizita are o puternică încărcătură simbolică, în condițiile în care Serbia este considerată una dintre țările europene cele mai apropiate de Moscova. „Trebuie să-i îndepărtăm pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt, care a descris deplasarea lui Zelenski la Belgrad drept „o palmă dată rușilor”. Vizita de sâmbătă va fi prima efectuată de Zelenski în Serbia de când a devenit președintele Ucrainei, în 2019. Serbia a încercat, în ultimii ani, să păstreze un echilibru între Rusia și Occident. Belgradul nu a impus sancțiuni Moscovei după invazia din 2022 și a continuat cooperarea cu Rusia, în special în domeniul energiei. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avut mai multe întrevederi cu Vladimir Putin și a participat în 2025 la parada organizată de Ziua Victoriei. Vucic a susținut consolidarea cooperării și a schimburilor comerciale dintre cele două țări. În paralel, Serbia a făcut și unele gesturi de apropiere față de Ucraina. Vucic a efectuat în iunie 2025 prima sa vizită oficială în Ucraina, participând la summitul Ucraina–Europa de Sud-Est, organizat la Odesa. Liderul sârb a mers și la Kiev luna trecută, pe 15 iulie, alături de o delegație de lideri europeni.
Țoiu: Ambasadorul Federației Ruse, convocat la MAE după noile încălcări ale spațiului aerian al României
„În urma acestor încălcări repetate, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României”, a transmis ministrul Țoiu într-o postare pe X. Potrivit Oanei Țoiu, protestul diplomatic al României împotriva Federației Ruse va fi fundamentat pe concluziile anchetelor desfășurate în cazul dronelor care au pătruns în spațiul aerian românesc. Ministrul a precizat că, duminică, la ora 10:13, o nouă dronă a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. De asemenea, Oana Țoiu a arătat că, potrivit anchetei desfășurate de Parchetul General, drona doborâtă vineri este de tip Shahed, utilizată de Federația Rusă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt în desfășurare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian NATO și spațiu aerian al Uniunii Europene. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile, iar noi le tratăm cu cea mai mare seriozitate, alături de aliații noștri”, a afirmat ministrul Afacerilor Externe. A new drone was shot down this morning, at 10:13 a.m., by an F-16 aircraft of the Romanian Air Force, over Romania’s territorial waters, in the Sulina-Chilia area. I congratulate the Romanian pilots and the ground teams for the professionalism, courage, and efficiency with which… — Toiu Oana (@oana_toiu) July 26, 2026
Daria Kasatkina a renunțat la cetățenia rusă și acum s-a căsătorit cu iubita ei! De ce a răbufnit o jucătoare din Ucraina
Și-a asumat public orientarea sexuală, fără să-i pese de eventualele critici, iar acum a făcut un nou pas important în viața personală. Daria Kasatkina, căci despre ea este vorba, s-a căsătorit cu Natalia Zabiiako, o fostă patinatoare de performanță. Cele două se logodiseră în 2025, când jucătoarea de tenis își anunțase și decizia de a renunța la cetățenia rusă, din cauza războiului cu Ucraina. Toate aparițiile din competițiile WTA sunt de atunci sub steagul Australiei. De-a lungul timpului, tot mai multe reprezentante ale sportului alb au avut curajul de a vorbi deschis despre apartenența la comunitatea LGBT. Cea care a spart gheața a fost legendara Billie Jean King, chiar dacă a plătit scump, prin pierderea sponsorilor. Eliminată de la Wimbledon încă din turul al treilea, de japoneza Naomi Osaka, scor 1-6, 3-6, Daria Kasatkina a profitat de timpul liber pentru a-și uni destinele cu partenera sa. Nunta a avut loc în Grecia, iar printre invitați s-au numărat și câteva colege din circuit. Multe dintre ele nu au putut fi prezente, dar au avut un motiv întemeiat. Evenimentul s-a suprapus cu Hellenic Championship, turneul WTA 250 din Atena, dotat cu premii în valoare de 283.000 de dolari. Totuși, rusoaica a avut grijă să publice o serie de fotografii pe rețelele de socializare, primind o mulțime de like-uri și comentarii. Inclusiv jucătoare din România au ținut să-i transmită felicitări. O ucraineancă a răbufnit. Ce a deranjat-o Surprinzător, postarea Dariei nu a stârnit doar reacții pozitive. Oleksandra Oliynykova și-a ironizat compatrioatele Yuliia Starodubtseva și Nadiia Kichenok, pe motiv că au dansat la petrecere cu sportive din Rusia. „Fetelor, judecând după dansul vostru vesel, pot să văd că aveți destulă energie. De ce nu o folosiți pentru a mă ajuta să închid strângerea de fonduri pentru un vehicul pentru Marina Ucraineană? Cu audiența și resursele voastre, s-ar putea întâmpla foarte rapid. Mai sunt doar 5k de strâns. Sau e pentru că prietenele voastre din Rusia nu ar înțelege?”, a scris ucraineanca, etichetându-le pe cele două. Gestul i-a atras o serie de critici, chiar dacă este cunoscută drept una dintre cele mai vocale jucătoare când vine vorba despre războiul declanșat în 2022. Atât tatăl, cât și iubitul ei au luptat pe front. „Vin dintr-o țară care e în război și nu știi ce are să aducă ziua de mâine. Pentru mine e important – în timpul unei perioade atât de dificile – să mă bucur de fiecare moment petrecut pe terenul de tenis”, declara Oliynykova recent.
Cutremur la vârful armatei ucrainene. Zelenski îl înlătură pe ministrul Apărării după doar șase luni. Decizia provoacă apeluri la proteste
Decizia a fost luată după o reuniune desfășurată miercuri, 15 iulie, între Zelenski și conducerea militară a Ucrainei. Fedorov și-a confirmat ulterior plecarea printr-un mesaj public, în care a declarat că a fost „o mare onoare” să conducă Ministerul Apărării. Înlocuirea trebuie oficializată prin votul Radei Supreme, Parlamentul de la Kiev. Zelenski intenționează să îl propună pentru funcția de ministru al Apărării pe actualul ministru de Interne, Ihor Klimenko, nominalizarea urmând să fie supusă votului joi, 16 iulie. Conflict între ministru și comandantul armatei Surse politice și analiști ucraineni, citați de presa de al Kiev, susțin că motivul principal al îndepărtării lui Fedorov ar fi conflictul cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cei doi ar fi avut viziuni fundamental diferite asupra reformării armatei. Fedorov, fost ministru al Transformării Digitale, încerca să introducă un sistem de conducere bazat pe tehnologie, responsabilitate managerială și restructurarea aparatului birocratic. Sîrski este văzut de criticii săi drept reprezentantul unei școli militare tradiționale, formate în perioada sovietică. Un parlamentar din partidul lui Zelenski a declarat pentru Kyiv Independent că disputa dintre cei doi „a depășit toate limitele”. Un veteran ucrainean a descris situația drept un conflict între „un tânăr tehnocrat și un general provenit dintr-o școală militară în mare parte postsovietică”. Zelenski ar fi invocat, de asemenea, problemele legate de mobilizare și de activitatea centrelor de recrutare. Președintele i-ar fi cerut viitorului ministru să se concentreze asupra acestor două domenii și a insistat că armata și Ministerul Apărării trebuie să fie „unite” și „pe aceeași lungime de undă”. Reformele rămase neterminate Mihailo Fedorov preluase conducerea Ministerului Apărării în ianuarie 2026 și fusese unul dintre puținii oficiali ai administrației Zelenski care beneficiau de susținere atât din partea partidului de guvernământ, cât și din partea unei părți a opoziției. În mesajul publicat după demitere, Fedorov a enumerat peste 20 de realizări, printre care blocarea accesului forțelor ruse la sistemele Starlink, atacurile asupra logisticii militare ruse din Crimeea ocupată și lansarea unor reforme controversate în interiorul ministerului. Fostul ministru a recunoscut însă că nu a reușit să transforme complet instituția potrivit standardelor NATO, să reformeze sistemul de achiziții militare și să creeze o cultură reală a responsabilității. Presa internațională notează că Fedorov devenise una dintre figurile centrale ale transformării tehnologice a armatei ucrainene, prin extinderea utilizării dronelor și prin relațiile dezvoltate cu marile companii occidentale din domeniul tehnologiei. Înlăturarea sa, după numai aproximativ șase luni, riscă să încetinească reformele și să amplifice instabilitatea din conducerea militară. Apeluri la manifestații la Kiev Decizia lui Zelenski a provocat reacții dure în rândul unor activiști, veterani și reprezentanți ai societății civile. Au apărut inclusiv apeluri la manifestații pașnice la Kiev împotriva demiterii lui Fedorov și a schimbărilor repetate făcute de președinte în conducerea statului. Criticii avertizează că înlocuirea frecventă a miniștrilor Apărării poate produce haos administrativ în plin război și poate afecta încrederea populației în instituțiile statului. Serhii Sternenko, fost consilier al lui Fedorov și unul dintre cei mai cunoscuți activiști ucraineni, a anunțat că nu va mai colabora cu Ministerul Apărării. El a susținut că obstacolele birocratice și opoziția celor care nu doreau reformarea armatei l-au împiedicat pe Fedorov să își ducă proiectele la capăt. Ihor Klimenko, omul ales de Zelenski pentru a prelua portofoliul Apărării, a condus Poliția Națională între 2019 și 2023 și a devenit ministru de Interne după moartea predecesorului său, Denis Monastîrski. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Klimenko ar fi fost surprins de propunerea președintelui, dar consideră că, în calitate de ofițer, ordinul comandantului suprem trebuie respectat.
Ursula von der Leyen reacționează la atacul masiv asupra Kievului: Ucraina are nevoie urgentă de sprijin. Vom discuta despre acest lucru în cadrul summitului NATO
Ursula von der Leyen a reacționat luni la atacul rusesc asupra Kievului, transmițând un mesaj publicat pe platforma X. „Aseară, regimul rus a atacat din nou civili din aer; peste 400 de drone și rachete au vizat capitala. Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană. Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, în cadrul summitului NATO. Săptămâna trecută am acordat prima tranșă de 4 miliarde de euro din împrumutul nostru de 90 de miliarde de euro, pentru a consolida apărarea Ucrainei cu tehnologie avansată pentru drone. Vor urma și alte măsuri, foarte curând. De asemenea, depunem eforturi intense pentru a finaliza acordul privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni în zilele următoare”, se arată în mesajul șefei executivului de la Bruxelles. Last night, the Russian regime once again blindly attacked civilians from the air, with over 400 drones and missiles attacking the capital. Ukraine urgently needs more air defence. We will discuss it this week in Ankara at the @NATO Summit. Last week we provided the first €4… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 6, 2026 Reacția Ursulei von der Leyen vine după ce armata Federației Ruse a lansat un atac masiv asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni. Atac masiv și zi de doliu în capitala Ucrainei Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat un atac combinat cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone asupra Kievului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică că serviciile de informații ucrainene dețineau informații potrivit cărora Rusia pregătea un nou atac de amploare. „Este tipic pentru Putin: imediat după Ziua Independenței Americii și înaintea summitului NATO de la Ankara”, a scris Zelenski pe X. Potrivit Kyiv Post, în urma atacului, 14 persoane și-au pierdut viața și alte zece au fost rănite, iar primarul Kievului a anunțat că marți a fost declarată zi de doliu pentru comemorarea victimelor. Atacul a avut loc cu o zi înainte de deschiderea Summitului Alianței Nord-Atlantice de la Ankara, în cadrul căruia președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni cu omologul său american Donald Trump. Cei doi lideri vor discuta despre despre posibile soluții pentru încheierea războiului.
Marian Coman: Sunt copii care mor în Ucraina, așa cum mor în poveștile mele. Scriitorul spune că noul roman spune povestea lumii în care trăim, dar filtrată printr-o mască fantastică
Marian Coman a lansat joi seară, 11 iunie 2026, la Heavy Yard București, ultimul volum al trilogiei „Haiganu”, o serie care mută basmul românesc într-o zonă de dark fantasy contemporan. În dialog cu scriitoarea și conferențiara Cristina Bogdan, autorul a vorbit despre blocajul revenirii la propria lume ficțională, despre mitologia locală ca materie literară și despre felul în care conflictele armate din jurul nostru au făcut ca fantasticul să semene tot mai mult cu realitatea. Seara a avut aerul unei întâlniri așteptate îndelung. În fața publicului venit în număr mare, Marian Coman a vorbit despre finalizarea unei serii pe care a purtat-o cu sine ani la rând și despre dificultatea de a reveni într-un univers pe care îl lăsase, pentru o vreme, în urmă. „Întâi de toate vreau să vă mulțumesc că ați venit în seara asta aici, în număr atât de mare. Sunt copleșit și emoționat”, a spus Marian Coman la începutul întâlnirii. Apoi a numit sentimentul care îl însoțește odată cu încheierea trilogiei: „Mă simt eliberat de o mare povară.” O lume dusă până la capăt În fața publicului, Marian Coman a vorbit despre anii în care universul „Haiganu” a rămas neterminat și despre teama că ultimul roman ar putea să nu mai fie scris niciodată. Autorul a mărturisit că, la un moment dat, finalizarea seriei părea improbabilă. „A fost momentul în care, nu vă ascund, am crezut că nu mai e posibil, că nu mai am timp pentru ea și că nu mai pot să termin”, a spus scriitorul. Întoarcerea la „Haiganu” nu a însemnat doar reluarea unei povești. A fost și revenirea la personaje ale căror voci se îndepărtaseră de autor. Marian Coman a povestit că, după ani de pauză, nu mai găsea nici drumul spre lumea ficțională, nici felul în care personajele ar fi trebuit să vorbească și să acționeze. „Nu mai găseam vocile personajelor mele, nu mă mai găseam nici pe mine. Mi-a fost foarte greu”, a spus autorul. În acel punct, a recunoscut el, era pregătit să abandoneze proiectul și să accepte că trilogia va rămâne o poveste neterminată. Blocajul de la Oradea și cheia ultimului roman Eli Bădică a dus discuția spre felul în care Marian Coman s-a întors efectiv la acest univers după ce lucrase în alte direcții literare. Autorul a povestit că se mutase la Oradea pentru o lună, convins că va scrie repede un roman scurt, de cel mult 200 de pagini, prin care să încheie seria. Planul s-a lovit însă de un blocaj total. „M-am așezat la birou, în noua mea cameră din Oradea, și mă uitam la monitor ca broasca la polizor”, a spus Marian Coman. După două săptămâni, nu scrisese niciun rând. Nu mai știa ce vor personajele, încotro trebuie să meargă povestea sau ce gândise cu ani în urmă. Ieșirea din blocaj a venit când a înțeles că ultimul volum trebuia să coboare mai adânc în trecutul propriei lumi. „Mi-am dat seama că trebuie să fac un prequel la povestea lui Haiganu în cel de-al treilea roman. Și, în momentul acela, am găsit cheia”, a explicat scriitorul. Această soluție a complicat însă proiectul. Pe lângă lumea deja construită, autorul a fost nevoit să creeze încă una: lumea zeilor, lumea de dinaintea lui Haiganu. Astfel, ultimul volum a devenit și o explorare a originilor universului ficțional. De la „Harap Alb continuă” la basmul modern Seria „Haiganu” s-a născut în contextul revistei „Harap Alb continuă”, proiect care propunea o continuare modernă, în cheie fantasy, a lumii lui Ion Creangă. Marian Coman a intrat inițial în proiect cu intenția de a scrie o povestire plasată cu sute de ani înaintea basmului „Harap-Alb”. „Trebuia să scriu un short story”, a spus Marian Coman. În timp, acel text s-a transformat într-o trilogie. Autorul a explicat că îl interesa, încă de atunci, ideea de sincronizare a literaturii române cu literatura fantasy mondială. „Noi nu eram sincronizați cu literatura fantasy mondială. Noi nu aveam acest dark fantasy”, a spus scriitorul. Miza seriei a fost, așadar, construirea unui fantasy de extracție românească, nu prin folosirea decorativă a basmelor sau a folclorului, ci prin transformarea lor într-o lume coerentă, întunecată și vie. „Eu nu am dorit să scriu un fantasy de extracție românească doar de formă”, a explicat Marian Coman. Autorul a spus că, așa cum George R.R. Martin și-a sprijinit lumea pe istoria Marii Britanii, iar J.R.R. Tolkien pe mitologia nordică, el a încercat să construiască pornind de la basmele, mitologia locală, cântecele și folclorul românesc. „Am citit ce mi-a plăcut, m-am jucat cu ce-am avut” În discuția despre documentare, Marian Coman a precizat că seria nu trebuie citită ca o lucrare academică, ci ca o poveste modernă ridicată pe o fundație veche. Autorul a folosit basme, cronici, legende, mitologii locale și forme arhaice de limbaj, însă nu a urmărit reconstituirea fidelă a unei tradiții, ci crearea unei lumi proprii. El a vorbit despre dificultatea de a construi un fantasy românesc în lipsa unei tradiții scrise foarte întinse, comparabile cu cele pe care le-au avut la dispoziție alți autori fantasy din spații culturale diferite. „Noi nu avem literatură întinsă pe mii de ani, nu avem texte scrise foarte, foarte vechi”, a spus Marian Coman. De aceea, a adăugat el, a fost nevoie să lucreze cu legende, povești orale, mitologii și reinterpretări. Cronicile i-au fost utile mai ales pentru limbaj. Autorul a folosit ritmul și structura lor pentru a da credibilitate cronicilor ficționale din romane. „A fost un efort de documentare, dar a fost mai degrabă o joacă”, a spus Marian Coman. „Am citit ce mi-a plăcut, m-am jucat cu ce-am avut și din asta au ieșit cărțile.” Când fantasticul se apropie de realitate Marian Coman a legat scrierea ultimului volum de violența lumii contemporane. În timpul lucrului la roman, realitatea din jur – războaiele, imaginile cu oameni uciși, copiii care mor – a început să se suprapună peste întunericul ficțiunii. „Senzația asta că nu mai scriu despre o lume fantastică, ci că scriu despre lumea de lângă noi, doar că cu o
Atacuri cu drone în regiunea Moscovei. Trei persoane au fost ucise și alte patru rănite
Atacul a fost anunțat de autoritățile locale care au precizat că atacul a început în jurul orei 03:00, acesta fiind respins de apărarea antiaeriană rusă, notează AFP. Guvernatorul regiunii, Andrei Vorobiov a anunțat că o femeie a murit în orașul Khimki, situat în nord-vestul Moscovei, iar doi bărbați și-au pierdut viața într-un sat din comuna Mytishchi, la nord-est de capitală. „În urma impactului dronelor, conform datelor preliminare, douăsprezece persoane au fost rănite. În principal, în apropierea punctului de control al Rafinăriei de Petrol din Moscova. În ultimele 24 de ore, au fost doborâte peste 120 de drone”, a transmis primarul Moscovei, Serghei Sobianin. Atacurile au loc după ce în urma că su săptămâna a fost încheiat un armistițiu pentru ca Rusia să poată celebra Ziua Victoriei. Președintele Zelenski a declarat vineri că Ucraina are dreptul să lovească infrastructura petrolieră și obiectivele militare din Rusia, ca reacție la atacurile asupra Kievului care au ucist 24 de persoane.
Tulcea, oraș de graniță în vreme de război: traficul greu aduce disconfort, dar și argumente pentru investiții mari. Primar: Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare”
Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, susține că apropierea de zona de conflict a adus disconfort pentru localnici și operatorii economici, dar a creat și argumente pentru atragerea unor finanțări mari, în special pentru infrastructura rutieră. „Oamenii înjură partea asta a economiei, că nu poți să ajungi la Constanța sau la București, că stai în spatele unor tiruri foarte mult timp. Dar acestea sunt argumentele care ne-au dus să obținem finanțare pentru refacerea infrastructurii”, a declarat primarul la o conferință de presă organizată în cadrul infotripul „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea Edilul spune că traficul intens produce nemulțumiri, însă poate deveni și motor de dezvoltare economică, prin apariția unor zone industriale, spații de desfacere și servicii conexe. „Printr-o localitate unde este trafic, traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltarea economiei”, a spus Ilie, conform aceluiași transcript. Traficul din Ucraina, resimțit în Tulcea Presiunea pe infrastructura locală este vizibilă inclusiv în punctul de trecere a frontierei de la Isaccea. Peste un milion de persoane și sute de mii de mijloace de transport tranzitaseră punctul româno-ucrainean de frontieră de la Isaccea de la începutul războiului până la începutul acestui an. Pentru Tulcea, efectul este dublu. Pe de o parte, rutele create sau intensificate de război apasă pe drumuri, cresc timpii de deplasare și afectează percepția turiștilor. Pe de altă parte, administrația locală încearcă să folosească această realitate ca argument pentru investiții care, în condiții normale, ar fi fost mai greu de justificat. „Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare, chiar și dacă se termină războiul, dar noi să avem infrastructura care să primească. Atunci vom câștiga tot mai mult. E bine că se formează niște rute, trebuie să rămână aceste rute”, afirmă primarul. Centura municipiului, proiect-cheie Unul dintre proiectele invocate de primar este noua centură a municipiului Tulcea, legată de viitoarele conexiuni cu drumurile expres Tulcea–Brăila și Tulcea–Constanța. În interviul acordat presei la care a fost prezent și jurnalistul Mediafax, Ștefan Ilie a spus că proiectul centurii are o valoare de aproximativ 257 de milioane de euro și că a primit aviz favorabil de la Comisia Interministerială. Șoseaua va face parte din Drumul Expres Constanța–Tulcea–Brăila. Proiectul ar urma să reducă traficul rutier din oraș și să contribuie la dezvoltarea economică a zonei. Primarul susține că Tulcea are o poziționare geografică dificilă – între Dunăre și coline – iar localitățile din Delta Dunării, stațiunile și municipiul au nevoie de conexiuni mai bune pentru a transforma fluxurile actuale de trafic în dezvoltare economică. East Gate, noua miză regională Contextul local se leagă de un proiect regional mai amplu: GECT East Gate, o grupare europeană de cooperare teritorială constituită la 19 martie 2026, care reunește autorități publice din România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Potrivit site-ului oficial al organizației, East Gate poate fi beneficiar direct al unor fonduri europene precum FEDR, FSE+, Fondul de Coeziune, CEF și Horizon Europe și are între obiective infrastructura transfrontalieră, conectivitatea în zona Dunării de Jos și a Mării Negre, protejarea Deltei Dunării și dezvoltarea turismului durabil. Sediul social al GECT East Gate va fi la Constanța, descrisă ca nod strategic al coridoarelor transeuropene de transport Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee. În interviu, primarul Tulcei a prezentat East Gate ca pe o posibilă sursă de finanțare pentru marile proiecte de infrastructură care ar lega Ucraina, Republica Moldova, Dobrogea, Bulgaria și Grecia. El susține că proiectele locale, precum centura municipiului, pot deveni parte a acestei arhitecturi regionale. Alarme, turism și costuri sociale Războiul nu aduce însă doar trafic și oportunități logistice. Tulcea este unul dintre județele în care populația primește frecvent mesaje RO-Alert în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. La 1 mai 2026, de exemplu, MApN a anunțat detectarea unui grup de drone care se îndrepta spre spațiul aerian al Ucrainei, iar populația din nordul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert; explozii au fost raportate pe malul ucrainean al Dunării, în zonele Izmail și Kilia. Primarul spune că aceste alerte au efect negativ asupra turismului și asupra HoReCa. Localnicii s-au obișnuit într-o anumită măsură cu mesajele, dar turiștii, mai ales cei veniți din orașe mari sau din străinătate, reacționează diferit: se sperie, trimit mesajele mai departe și contribuie la percepția că zona este nesigură. În același timp, edilul susține că România este apărată prin apartenența la NATO și că mesajul transmis turiștilor ar trebui să fie unul de echilibru: zona este afectată de proximitatea războiului, dar nu se află într-un conflict armat pe teritoriul României. Sprijin special pentru județele de frontieră Ștefan Ilie susține că județele aflate la granița cu zona de conflict ar trebui să beneficieze de măsuri speciale de dezvoltare. El vorbește nu despre ajutoare pasive, ci despre facilități pentru micro-afaceri, infrastructură, energie și investiții locale, astfel încât comunitățile de frontieră să vadă beneficii concrete ale apartenenței la Uniunea Europeană. În opinia primarului, o astfel de abordare ar putea avea și un efect politic: reducerea extremismului în zonele în care războiul, alertele, traficul greu și propaganda antiucraineană au produs frustrare socială.
Zelenski a sosit în Turcia pentru discuții despre securitate cu președintele Erdogan
„Președintele a sosit la Istanbul pentru discuții cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan”, se arată într-un mesaj transmis de președinția de la Kiev. Întâlnirea are ca principal obiectiv consolidarea cooperării în domeniul securității, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de AFP. „Lucrăm pentru a consolida parteneriatul nostru pentru a asigura o protecție reală a oamenilor și pentru a promova stabilitatea și a garanta securitatea în Europa, precum și în Orientul Mijlociu. Eforturile comune dau întotdeauna cele mai bune rezultate”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X. Întrevederea are loc la o zi după ce Erdogan a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. În cadrul dialogului, președinții au susținut necesitatea unui armistițiu imediat în conflictul din Orientul Mijlociu, iar Moscova a anunțat că a fost abordat și subiectul securității la Marea Neagră, notează Kyiv Post. Vizita are loc și pe fondul propunerii ucrainene privind instituirea unui armistițiu cu ocazia sărbătorilor pascale, dar și a unui acord de încetare a focului care să vizeze în infrastructura energetică, însă Federația Rusă nu și-a arătat deschiderea pentru armistițiu.