Dan Dungaciu: Războiul din Ucraina a rămas într-un con de umbră. Nu-l mai bagă nimeni în seamă, nu mai are bani, nu mai primește armament
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum războiul din Ucraina a rămas în umbra războiului din Iran. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Armamentul nu mai există, pentru că se duce spre Orientul Mijlociu. O bună parte din războiul domnului Zelenski a fost mediatic. De ce? Pentru că cu media te duci să ceri bani, arăți că tu reziști… Deci nu ai armele, în sensul în care americanii nu mai vând, pentru că europenii nu produc și ce produce Ucraina e puțin. Dar și banii se termină. De ce? Pentru că în momentul în care crește prețul barilului…” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum războiul din Ucraina a rămas în umbra războiului din Iran. Acesta a început prin a spune că venirea lui Zelenski în România este dovada improvizației administrației de la București. Analistul susține că cei mai dezavantajați de războiul din Iran sunt ucrainenii. Acesta afirmă că războiul din Ucraina a fost dus, o bună parte, mediatic. Acum, în situația conflictelor din Orientul Mijlociu, media și-a mutat atenția de pe conflictul din Ucraina. „Păi asta arată improvizația pe care actuala administrație de la București o face în situația actuală. Cei mai dezavantajați de războiul din Iran, din punct de vedere al evoluțiilor militare, strategice, mediatice, sunt ucrainenii, adică administrația Zelenski. Pentru că a rămas într-un con de umbră mediatic… Armamentul nu mai există, pentru că se duce spre Orientul Mijlociu. O bună parte din războiul domnului Zelenski a fost mediatic. De ce? Pentru că cu media te duci să ceri bani, arăți că tu reziști… E foarte important, uneori mai important decât realitatea… Donald Trump a spus că nicio negociere, și a repetat-o domnul Zelenski, nu va fi nicio negociere până nu se închide problema din Orientul Mijlociu. Deci practic se îndepărtează americanii de povestea cu negocierile. Nu există nicio negociere pentru că americanii au altă treabă. Și din alt punct de vedere, și banii încep să se reducă. Deci nu ai armele, în sensul în care americanii nu mai vând, pentru că europenii nu produc și ce produce Ucraina e puțin. Dar și banii se termină. De ce? Pentru că în momentul în care crește prețul barilului… Dumneavoastră gândiți-vă că americanii, în perspectiva alegerilor, încearcă să-și securizeze piața internă, o să exporte din ce în ce mai puțin.”, a explicat sociologul.
Ucraina și Rusia fac un schimb de 600 de prizonieri de război
„Din teritoriul controlat de regimul de la Kiev, 300 de militari ruși au fost repatriați. În schimb, 300 de prizonieri de război din forțele armate ucrainene au fost predați”, a anunțat armata Rusiei, citată de AFP. Anunțul a fost confirmat și de președintele ucrainei, Volodimir Zelenskiy care a menționat că printre prizonierii ucrainei eliberați se numără și militari care au fost captivi încă din 2022. „Alți 300 de apărători ucraineni se întorc acasă din captivitatea rusească. Printre aceștia se numără militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei, Gărzii Naționale și Serviciului nostru de Grăniceri de Stat. Soldați, sergenți și ofițeri. Aceștia au apărat Ucraina în diverse sectoare – Donețk, Luhansk, Harkov, Zaporijia, Herson și în Mariupol. Majoritatea dintre ei se aflau în captivitate de mai bine de un an, unii din 2022”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X. Schimbul de vineri vine după o altă operațiune similară desfășurată joi, când cele două părți au eliberat câte 200 de prizonieri de război fiecare. Eliberarea prizonierilor a fost convenită între cele două state în cadrul ultimelor discuții de la Geneva. Negocierile în formatul Statele Unite – Ucraina – Rusia trebuia reluate în decursul acestei săptămâni la Abu Dhabi. În contextul războiului izbucnit în Orientul Mijlociu, Zelesnki a anunțat că a cerut o amânare a discuțiilor diplomatice.
Oana Țoiu, mesaj la patru ani de la începutul Războiului: Suveranitatea Ucrainei este linia roșie pentru ideea de libertate în Europa
Pentru a comemora patru ani de la începutul Războiului din Ucraina, Oana Țoiu a participat, alături de artistul Oleksyi Say, la inaugurarea instalației „Volya” („libertate” și „voință”) în incinta sediului NATO. „Literele au fost recuperate dintr-un sat din regiunea Kherson, iar urmele războiului sunt exact de la invazia ruşilor”, se arată în mesajul publicat marți pe Facebook. „Patru ani de la începutul războiului sunt şi patru ani de voință neînfrântă în lupta pentru libertate, iar lupta şi sacrificiul ucrainenilor contribuie şi la siguranța noastră”, mai transmite șefa diplomației de la București. Ministrul a evidențiat și rolul României în sprijinirea refugiaților ucraineni încă din primele zile ale Războiul, subliniind că mobilizarea cetățenilor români din acea perioadă a fost o demonstrație de umanitate. „În acele prime zile de agresiune a Rusiei, românii au fost un bun vecin, cu ușa deschisă pentru sute de mii de oameni care fugeau din calea războiului. Nu era vorba despre protocoale oficiale și tratate bilaterale, ci despre mii de români care și-au deschis casele, au oferit un ceai cald și o îmbrățișare unor semeni care, speriați, căutau o ieșire din calea ororilor. Am arătat atunci fața cea mai frumoasă a umanității noastre care este solidaritatea fără rezerve”, susține Țoiu. Ministrul a avertizat împotriva unei păci rapide, declarând: „nu este de ajuns să vrem, iar cei care țin cu Rusia nu grăbesc pacea, ci vor un viitor în care un agresor nepedepsit va continua războaiele pe care şi le doreşte”. În încheiere, Oana Țoiu a afirmat: „Suveranitatea Ucrainei este „linia roșie” nu doar pentru ei, ci pentru însăși ideea de libertate în Europa”, precizând: „Oricât de lungă ar fi iarna, primăvara vine întotdeauna pentru cei care nu încetează să creadă în libertate”.
Comisia Europeană anunță sprijin suplimentar pentru regiunile estice de la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina
Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina. Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei. Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin. Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică. De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul. Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar. Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale. În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră. Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate. Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie. La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.
Ucraina își transformă apărarea antiaeriană cu drone interceptoare, avertizează Zelenski
Anunțul a fost făcut luni de președintele Volodimir Zelenski, potrivit Reuters, în contextul pregătirilor pentru posibile noi lovituri de amploare ale Federației Ruse. Apărarea antiaeriană a Ucrainei, adaptată pentru atacuri masive Decizia vine după ce atacurile rusești de la începutul lunii au provocat pagube majore infrastructurii energetice, lăsând mii de blocuri de locuințe fără electricitate și încălzire, în special în Kiev. În acest context, apărarea antiaeriană a Ucrainei este considerată o prioritate strategică absolută pentru autoritățile de la Kiev. În mesajul său video nocturn, Volodimir Zelenski a subliniat că Forțele Aeriene vor adopta „o nouă abordare” în utilizarea sistemelor de apărare, care va include grupuri mobile de foc, drone interceptoare și alte mijloace de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune. „Sistemul va fi transformat”, a declarat președintele ucrainean. Dronele interceptoare, pilon central al apărării antiaeriene a Ucrainei Un element-cheie al noii strategii îl reprezintă dronele interceptoare, considerate o soluție eficientă și mai puțin costisitoare pentru a contracara valurile de drone și rachete lansate de Rusia. Ucraina și-a dezvoltat rapid producția internă de drone după declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, iar integrarea acestora în apărarea antiaeriană a Ucrainei marchează un pas important în adaptarea la războiul modern. Pentru coordonarea acestei inițiative, Zelenski a anunțat numirea lui Pavlo Yelizarov în funcția de comandant adjunct al Forțelor Aeriene, responsabil de dezvoltarea și implementarea noilor capacități. Avertismente privind noi atacuri rusești asupra infrastructurii critice Totodată, apărarea antiaeriană a Ucrainei este pusă sub presiune de avertismentele lansate de autorități. Zelenski și ministrul de externe Andrii Sybiha au declarat că serviciile de informații au observat misiuni de recunoaștere rusești asupra unor obiective sensibile, inclusiv stații de transformare care alimentează centrale nucleare. Președintele i-a îndemnat pe cetățeni să fie „extrem de vigilenți” și a cerut fiecărei regiuni să fie pregătită să reacționeze rapid. În paralel, el a solicitat premierului Iulia Svyrydenko să adopte măsuri urgente pentru sprijinirea populației și acordarea de bonusuri angajaților implicați în refacerea rețelelor de electricitate și încălzire.
Kim Jong Un a vizitat un memorial dedicat soldaților nord-coreeni uciși în Războiul din Ucraina
Presa de stat relatează că monumentul comemorează victimele nord-coreene din Războiul din Ucraina. În baza tratatului de cooperare militară dintre Rusia și Coreea de Nord, Phenianul a trimis aproximativ 14.000 de militari care să susțină armata rusă în Ucraina. Conform surselor occidentale și sud-coreene, peste 6.000 de soldați ar fi fost uciși în lupte. Kim Jong Un a descris militarii căzuți ca: „eroi care s-au sacrificat fără ezitare”, punctând: „nimeni în lume nu poate învinge o astfel de armată care este absolut loială ordinelor partidului”. Acesta a participat alături de fiica sa la o ceremonie simbolică de plantare a copacilor în cadrul memorialului. Totodată, presa de stat a anunțat deschiderea la Phenian a unei expoziții foto care prezintă progresele Coreei de Nord sub conducerea lui Kim Jong Un. Evenimentul are loc în contextul pregătirilor pentru organizarea primului Congres al Partidului Muncitoresc din Coreea din ultimii cinci ani.
G7 își întărește poziția față de Ucraina și controlul asupra resurselor cheie în contextul presiunilor Rusiei
Miniștrii de finanțe din G7 au avut luni o discuție alături de reprezentanți ai FMI, Băncii Mondiale, OCDE și Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Întâlnirea s-a încheiat cu o declarație comună legată de hotărârea statelor membre de a proteja stabilitatea economică a grupului și de a susține Ucraina în războiul cu Rusia. Textul emis la finalul zilei a inclus două puncte foarte relevante, mai exact, protejarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și intensificarea presiunii financiare și diplomatice asupra Moscovei, relatează Kyiv Post. Oficialii au declarat că simt o „profundă îngrijorare” în privința intervențiilor non-piață și a restricțiilor la export care afectează circulația globală a mineralelor. G7 a prezentat aceste lanțuri de aprovizionare ca niște elemente vitale pentru „creșterea economică și securitatea”. S-a demonstrat, de fapt, că tema resurselor nu mai ține doar de economie, ci și de siguranță națională. Ucraina în centrul atenției Deși subiectul resurselor critice a fost unul principal, accentul cel mai puternic s-a aflat asupra Ucrainei. Declarația încheiată confirmă „sprijinul neclintit” al G7 pentru independența Ucrainei și menționează acordul de lucru dintre Kiev și FMI, dar și angajamentul de a analiza „o gamă largă de opțiuni de finanțare” pentru necesitățile ucrainene. Miniștrii au făcut referire și la posibilitatea folosirii unor active suverane rusești înghețate în statele G7 pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații.
Întâlnirea dintre Zelenski și delegația americană care a fost la Moscova, anulată la Bruxelles
O întâlnire programată la Bruxelles între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski și delegația americană care a vizitat recent Moscova, inclusiv trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner, a fost anulată. Alex Raufoglu, corespondent pentru Kyiv Post la Washington, a scris pe X, citând „surse”, că „întâlnirea de la Bruxelles a fost anulată” și a menționat că președintele ucrainean, care marți se afla în Irlanda, se întoarce la Kiev. UPDATE! The Brussels meeting is called off, according to sources. Zelenskyy is returning home. Kremlin claims that Witkoff and Kushner ‘promised’ to head directly to Washington after talks with putin — Alex Raufoglu (@ralakbar) December 3, 2025 Potrivit acestuia, Witkoff și Kushner se vor întoarce la Washington, în loc să meargă în Europa sau Kiev pentru discuții suplimentare. El a mai menționat că Kremlinul susține că aceștia „au promis” să zboare direct la Washington după discuțiile cu Vladimir Putin la Moscova, declarație neconfirmată de partea americană. La întâlnirea de la Moscova au participat Steve Witkoff, Jared Kushner, Vladimir Putin și consilieri ai Kremlinului. Motivul anulării întâlnirii de la Bruxelles între Zelenski și delegația americană nu a fost făcut public. Președintele Zelenski a scris miercuri pe X că Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, i-a spus cum decurg pregătirile pentru întâlnirile de miercuri de la Bruxelles cu consilierii europeni de securitate națională. Rustem Umerov reported on preparations for today’s meetings in Brussels with the national security advisors to European leaders. The Secretary of the National Security and Defense Council of Ukraine will be joined at these meetings by Chief of the General Staff Andrii Hnatov.… — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 3, 2025 Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei va fi însoțit la aceste întâlniri de șeful Statului Major General, Andrii Hnatov, a precizat Zelenski. „Aceasta este coordonarea noastră continuă cu partenerii și ne asigurăm că procesul de negociere este pe deplin activ. Reprezentanții ucraineni îi vor informa pe colegii lor din Europa cu privire la ceea ce se știe în urma contactelor de ieri ale părții americane la Moscova și vor discuta, de asemenea, despre componenta europeană a arhitecturii de securitate necesare”, a declarat Zelenski. El a mai spus că după reuniunea de miercuri de la Bruxelles, Rustem Umerov și Andrii Hnatov vor începe pregătirile „pentru o întâlnire cu reprezentanții președintelui Trump în Statele Unite”. „Ca întotdeauna, Ucraina va lucra în mod constructiv în vederea obținerii unei păci reale. Aștept un nou raport în urma rezultatelor întâlnirilor de astăzi din Europa”, a transmis Zelenski. La Bruxelles se desfășoară miercuri reuniunea miniștrilor de externe din NATO, la care secretarul american de stat Marco Rubio nu participă.
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, anunță Volodimir Zelenski. Când ar putea fi gata
Anunțul vine la doar câteva săptămâni după adoptarea celui de-al 19-lea set de sancțiuni, aprobat de Consiliul Uniunii Europene la 23 octombrie. Zelenski a declarat că noul pachet va viza entități și persoane juridice ruse care continuă să obțină profituri din resursele energetice ale Rusiei, dar și pe cei implicați în răpirea copiilor ucraineni, scrie The Kyiv Independent. „Este esențial ca presiunea globală asupra răpitorilor copiilor noștri să crească, iar toate mecanismele care sprijină producția militară rusă să fie complet blocate”, a subliniat liderul de la Kiev. Al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei ar putea include restricții suplimentare în energie și finanțe Potrivit declarațiilor lui Zelenski, al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei ar trebui să întărească măsurile economice introduse anterior. Precedentul pachet, prezentat de Comisia Europeană în septembrie, a vizat băncile rusești, veniturile din energie și rețelele de evitare a restricțiilor. Pentru prima dată, au fost introduse măsuri împotriva platformelor de criptomonede și a băncilor din alte țări care facilitează eludarea sancțiunilor. Dispute interne în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei Adoptarea fiecărui pachet de sancțiuni a fost adesea întârziată de opoziția unor state membre, precum Ungaria și Slovacia. Înaintea votului pentru al 19-lea pachet, Austria și-a retras obiecțiile doar după ce a cerut compensarea pierderilor suferite de Raiffeisen Bank ca urmare a contramăsurilor Moscovei — o cerere respinsă de restul membrilor. Ucraina își aliniază sancțiunile la cele ale Uniunii Europene În aceeași zi, Biroul Președintelui Ucrainei a anunțat introducerea de noi sancțiuni împotriva a opt oficiali ruși de rang înalt și a cinci edituri din Rusia, pentru „crime împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean”. Măsurile răspund recentelor sancțiuni impuse de Moscova unor oficiali ucraineni, printre care și premierul Iulia Sviridenko.
Războiul din Ucraina, ziua 1.355. Siguranța nucleară a Ucrainei rămâne în pericol / Lavrov afirmă că este dispus să se întâlnească cu Rubio
Siguranța nucleară a Ucrainei rămâne în pericol, chiar dacă centrala de la Zaporojie a fost reconectată la sursa de rezervă Centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, a recăpătat accesul la alimentarea electrică de rezervă pentru prima dată în ultimele șase luni, după repararea celei de-a doua linii de înaltă tensiune, a raportat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) la 8 noiembrie. Cu toate acestea, agenția a avertizat că siguranța nucleară a Ucrainei rămâne în pericol, în ciuda reconectării. O dronă rusească a zburat deasupra Angelinei Jolie în timpul vizitei sale în Ucraina Vedeta de la Hollywood Angelina Jolie a descris cum a fost nevoită să aștepte în timp ce o dronă zbura deasupra ei în timpul recentei sale călătorii în regiunile Mikolaiv și Kherson, unde s-a întâlnit cu familii care trăiesc pe linia frontului. „Amenințarea dronelor era o prezență constantă și apăsătoare. Auzi un zumzet slab din cer”, a scris ea, duminică, pe Instagram. „A fost un moment în care a trebuit să ne oprim și să așteptăm în timp ce o dronă zbura deasupra noastră. Eu purtam echipament de protecție, iar pentru mine a fost doar o chestiune de câteva zile. Familiile de aici trăiesc cu asta în fiecare zi”. Actrița a vizitat anterior Ucraina în primăvara anului 2022, unde a întâlnit persoane strămutate intern în Lviv, potrivit The Kyiv Independent. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, spune că este gata să se întâlnească cu Marco Rubio, dar pacea în Ucraina trebuie să țină cont de interesele Rusiei. Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că este pregătit să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. El a declarat că pentru a se ajunge la pace în Ucraina trebuie luate în calcul și interesele Rusiei. Kremlinul a negat vineri zvonurile potrivit cărora Serghei Lavrov ar fi pierdut încrederea lui Vladimir Putin, după ce planurile pentru un summit între președintele rus și Donald Trump au fost suspendate luna trecută. Conform unor surse externe, inclusiv Reuters, Washingtonul ar fi renunțat la noua rundă de discuții fiindcă Ministerul de Externe rus ar fi transmis că Moscova nu vrea să renunțe la poziția sa legată de Ucraina. Rusia a pierdut peste 1,15 milioane de militari de la începutul invaziei De la lansarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 1.151.070 de militari, potrivit unui raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei din 9 noiembrie, anunță The Kyiv Independent. Totalul include 970 de pierderi rusești raportate în ultimele 24 de ore. Raportul mai precizează că Rusia a pierdut și 11.335 de tancuri, 23.545 de vehicule blindate de luptă, 66.880 de vehicule și cisterne de combustibil, 34.340 de sisteme de artilerie, 1.538 de lansatoare multiple de rachete, 1.239 de sisteme de apărare antiaeriană, 428 de avioane, 347 de elicoptere, 79.368 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin. Ucraina se confruntă cu întreruperi generalizate ale alimentării cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă, dumincă, între opt și 16 ore în majoritatea regiunilor Ucrainei, a anunțat operatorul sistemului de transport de energie electrică Ukrenergo. Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice au redus capacitatea de producție a țării la „zero”. Moscova, care a intensificat atacurile asupra infrastructurii Ucrainei în ultimele luni, a lansat sute de drone asupra instalațiilor energetice din toată țara, vineri și sâmbătă. Cel puțin șapte persoane au fost ucise, potrivit oficialilor ucraineni. Atacurile rusești au întrerupt alimentarea cu energie electrică, căldură și apă în mai multe orașe ucrainene. Capacitatea de generare „a scăzut la zero”, a avertizat compania de stat Centerenergo. Ukrenergo a declarat că au fost efectuate reparații și că sursa de energie a fost redirecționată. Explozii raportate la Voronej după un presupus atac asupra unei centrale electrice O centrală termică din Voronej, Rusia, ar fi fost atacată în noaptea de 9 noiembrie, scrie The Kyiv Independent. Locuitorii au raportat explozii și întreruperi de curent după ce autoritățile locale au avertizat asupra unor posibile amenințări cu rachete și drone. Rusia a vizat stațiile electrice care alimentează centrale nucleare, afirmă ministrul ucrainean de externe În timpul atacului desfășurat în noaptea de 7–8 noiembrie asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, forțele ruse au lovit stații electrice care alimentează centralele nucleare de la Hmelnițki și Rivne, potrivit ministrului de externe Andrii Sybiha. Atacurile ucrainene au lăsat peste 20.000 de oameni fără curent în regiunile ruse Belgorod și Kursk Atacurile ucrainene asupra regiunilor Belgorod și Kursk din Rusia au lăsat fără electricitate peste 20.000 de persoane, potrivit presei locale. O centrală electrică ar fi fost avariată, provocând pene masive de curent în orașul Belgorod și în zonele învecinate.