Alexandru Rogobete: Infecțiile nozocomiale există în toate spitalele din lume. Diferența este că noi le ascundem
Alexandru Rogobete a spus că infecțiile nozocomiale sunt peste tot în lume, numai că la noi sunt ascunse, iar el, în timpul mandatului de la Ministerul Sănătății a încercat să țină fenomenul sub control prin raportări corecte. „Infecțiile nozocomiale există în toate spitalele din această lume. Sau altfel spus, nu există nici un spital în lumea asta care să nu aibă infecții nozocomiale. Diferența între noi și restul este că noi le ascundem. Și tot ce mi-am dorit a fost ca să depășim această barieră, să nu mai ascundem infecțiile nozocomiale, să învățăm să le raportăm. Pentru că doar dacă le raportăm corect și la timp, putem controla fenomenul extinderii infecțiilor de la un pacient la altul și realizarea acelor focare de 4-6 pacienț, care într-adevăr sunt o problemă pentru un spital dacă ele apar”, a declarat fostul minsitru al Sănătății. Rogobete a explicat că un fost consilier onorific, i-a oferit exemplul spitalelor din Germania în gestionarea problemei infecțiilor nozocomiale. „Ce am făcut aici? Pe lângă investiții, am modificat ordine de ministru destul de mult. De la cel mai important, ordinul de funcționare al secțiilor de anestezie-terapie intensivă, în care la sugestia fostului meu consilier onorific, Torje, care lucrează în Germania de ani de zile, pentru că l-am sunat și l-am întrebat în Germania cum faceți cu infecțiile nozocomiale. Și primul lucru pe care mi l-a spus a zis avem om dedicat epidemiolog sau asistent medical trăinuit pentru acest lucru Care asta face în fiecare zi”, a spus Alexandru Rogobete. El a adăugat că a introdus prin ordin posibilitatea secțiilor de anestezie-terapie intensivă de a-și extinde echipa cu epidemiolog propriu pentru secțiile mari, sau cu asistent medical care să răspundă de zona de infecții nozocomiale.
Rogobete: voi veni la birou și luni și marți și miercuri, până când va apărea în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcție
Alexandru Rogobete a anunțat că va rămâne în fruntea Ministerului Sănătății până când demisia sa va deveni oficială. Invocând constituționalitatea el a declarat că semna și va răspunde de sistemul de sănătate și în zilele următoare. „Vreau să spun că ieri mi-am depus demisia pentru că aceasta a fost decizia politică a Partidului Social Democrat din care fac parte. Ministerul Sănătății va fi condus în continuare de mine până când va apărea în monitorul oficial decretul de eliberare din funcție. Am văzut și eu graba de ieri că de astăzi vin unii să preia, să, nu știu ce să facă. Nu se poate, constituțional până când nu apare în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcție. Eu semnez și răspund de tot ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate. Așadar voi veni la birou și luni și marți și miercuri și până când va apărea în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcție”, a declarat Rogobete. El a mai spus că va discuta cu ministrul interimar care va prelua Ministerul Sănătății pentru a-i preda încet activitatea.
Alexandru Rogobete: România va încerca, în discuțiile cu Pfizer, să convertească datoria de 600 de milioane de euro în medicamente inovative
Într-o intervenție la Digi24, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că discuțiile de joi cu oficialii Pfizer vor constitui prima rundă de negocieri pe acest subiect. Pe masa propunerilor se va afla și varianta de a converti această sumă în medicamente inovative pe care compania Pfizer le are în portofoliu, dar care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate în România. „Discuțiile vor fi purtate de mine și de ministrul finanțelor, domnul Nazare, noi doi fiind mandatați de guvernul României pentru a purta aceste discuții. Sigur că vom pune pe masa propunerilor lucrurile pe care le-am mai spus în spațul public și anume încercarea de a converti această sumă în medicamente inovative pe care compania Pfizer le are în portofoliu, dar care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate în România. Aici vorbesc în special de molecule inovative sau de molecule biologice pentru pacienții oncologici sau pentru pacienții cu boli rare autoimune și așa mai departe”, a explicat Rogobete la Digi24. Ministrul Sănătății a subliniat că acest proces nu se va încheia rapid. „Cu siguranță nu se va termina totul la o singură întâlnire. Mâine va fi deschisă discuția și negocierea. Sperăm doar că această negociere nu va dura foarte mult și că vom veni cu soluții cât mai repede pentru a putea converti această datorie de aproape 600 de milioane de euro în medicamente de care România are nevoie”, a mai spus Rogobete. Rogobete: „Indiferent că ne place sau nu, suma de 600 de milioane de euro va trebui plătită” Ministrul a mai punctat faptul că România va trebui să se conformeze deciziei europene, „indiferent că ne place sau nu”. „Suma oricum va trebui plătită și indiferent că ne place sau nu, indiferent de câte discuții în mediul politic există, suma de 600 de milioane de euro va trebui plătită. Acum ce încercăm să facem este ca în contul acestei sume să putem, așa cum am mai spus, aduce medicamente de care sistemul de sănătate din România are nevoie”, a explicat Rogobete. În acest context, ministrul a afirmat că Guvernul încearcă să limiteze impactul bugetar printr-o eventuală eșalonare a plăților. „Evident că încercăm să găsim o sursă de finanțare, dar targetul nostru în negociere este ca suma să fie eșalonată în funcție de consumul și de eventualele medicamente noi pe care încercăm să le introducem în listă pe mai mulți ani de zile, astfel încât să nu plătim toată suma o dată și anume în perioada imediat următoare”, a spus ministrul Sănătății. Întâlnirea de joi cu reprezentanții Pfizer are loc în contextul în care recent, tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023.
Ministrul Sănătății anunță campania naţională de conştientizare a AVC, adresată în special copiilor și familiilor lor
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi lansarea campaniei naţionale de conştientizare a AVC, adresată în special copiilor şi familiilor lor. Anunțul privind lansarea campaniei a fost făcut de Rogobete prin intermediul unei postări pe Facebook, subliniind că „grija pentru sănătate începe cu educația făcută încă din copilărie”. Prin această campanie, copiii vor învăța cum să recunoască semnele unui AVC, pentru a acționa rapid. „Lansăm, împreună cu ALIA – Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral, o campanie națională de conștientizare a AVC, adresată în special copiilor și familiilor lor. Prin intermediul „Eroilor FAST”, ne propunem să explicăm celor mici, într-un mod accesibil și prietenos, cum pot recunoaște semnele unui accident vascular cerebral și cât de important este să acționeze rapid”, a scris Rogobete pe Facebook. Ministrul a subliniat că recunoaşterea rapidă a semnelor poate face diferenţa într-o astfel de situație: faţa căzută, slăbiciune la nivelul unui braţ, vorbire neclară, în aceste situații fiind nevoie să se apeleze numărul de urgență 112. El mai afirmă că educaţia în acest sens începe cu cei mici, „pentru că o societate sănătoasă se construieşte prin educaţie medicală timpurie”. „Copiii informați devin adulți responsabili și pot contribui, uneori decisiv, în situații critice din familie sau comunitate. Cred cu tărie că prevenția și educația pentru sănătate trebuie să rămână priorități. Prin acest parteneriat, ne dorim să aducem informația mai aproape de oameni și să contribuim la salvarea de vieți”, a conchis Rogobete. Campania de conștientizare vine în contextul în care peste 60.000 de români suferă anual un AVC, iar țara noastră se află printre statele europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate asociate acestei afecțiuni.
Mai multe operații pe zi și gărzi reorganizate: modificare legislativă pusă în transparență de ministrul Sănătății
Potrivit noului ordin, blocul operator poate fi organizat în ture succesive între orele 8:00 și 20:00. A doua tură nu înlocuiește garda, ci prelungește activitatea programată. Medicii din tura a doua pot începe programul la ora 14:00. „Fiecare oră în plus în blocul operator înseamnă o intervenție în plus pentru un pacient”, a scris Rogobete pe pagina sa de socializare. Aceeași logică se aplică și în ambulatoriu și în spitalizarea de zi. O nouă categorie de gardă: garda intervențională Ordinul clarifică și reorganizează tipurile de gardă din spitale. Alături de garda de urgență, garda de monitorizare și garda la domiciliu, este introdusă o a patra categorie: garda intervențională. Aceasta vizează specialitățile cu specific intervențional: cardiologie intervențională, neurologie intervențională și radiologie intervențională. Gărzi de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specificul spitalului Spitalele vor putea organiza gărzile în regim de 12, 18 sau 24 de ore. Decizia va fi luată în funcție de specificul spitalului și al secției, de disponibilitatea resursei umane și de adresabilitate. Modificarea vine ca răspuns la solicitările corpului medical și ale sindicatelor reprezentative. Organizarea programului în ture revine medicului șef de secție, cu aprobarea conducerii medicale. Programul va fi corelat cu gradul de ocupare și cu nevoia reală de servicii. Ministrul Rogobete a precizat că modificările țin cont de evoluția tehnologiei, a industriei farmaceutice și de nevoile pacienților în 2026.
Rogobete, acuzații în privința achiziției de vaccinuri Pfizer: Incompetență sau slugărnicie
„Cantitatea de 39 de milioane de doze nu are niciun fundament medical sau din punctul de vedere al sănătății publice de la acel moment. Este evident asta”, spune ministrul Rogobete, adăugând că achiziția respectivă s-a făcut din „incompetență sau slugărnicie”. „Față de cei care au făcut contractul-cadru mare. Probabil că da. Este doar părerea mea”, a explicat ministrul la Antena 3 CNN după ce a fost întrebat față de cine ar fi fost slugărnicia. Mecanismul „aprobării tacite” În cadrul intervenției, Rogobete a explicat mai pe larg cu s-a făcut achiziția de vaccinuri Pfizer din mai 2021. „Comisia Europeană și compania trimiteau, concret, au trimis în mai 2021 oferta pentru un nou contract. Adică, al treilea contract. Cu o cantitate de 39 de milioane de doze. România a avut termen până în 17 mai 2021 să spună da sau nu. România a ales să nu spună nimic. Drept dovadă s-a considerat aprobare tacită și s-a activat contractul În Guvernul României, la momentul respectiv, cred că doamna Mihaela era ministrul sănătății, domnul Cîțu premier, numai că a fost un adevărat scandal care s-a lăsat cu plecarea din funcție a ministrului de Finanțe care a spus, stop, eu nu sunt de acord, nu ne trebuie aceste doze”, susține Alexandru Rogobete. Dosarul de la DNA Legat de răspunderea juridică în cazul acestui dosar, ministrul Sănătății spune că acest aspect intră sub jurisdicția DNA-ului. „Este deja un dosar în curs la DNA, inclusiv săptămâna trecută am transmis un nou set de documente care a fost solicitat. Să știți că au fost cerute și anul trecut și periodic au fost cerute noi documente și noi înscrisuri, ceea ce mă face să înțeleg că dosarul nu este închis într-un sertar ci se lucrează la el”, spune Rogobete. Miercuri, România a aflat decizia instanței în procesul cu Pfizer după ce a fost dată în judecată la finalul anului 2023, România, Polonia și Ungaria, după ce cele trei state au refuzat să mai preia și să plătească toate dozele comandate în mai 2021. Statul român a pierdut procesul și trebuie să plătească 600 de milioane de euro companiei.
Alexandru Rogobete: Dozele de vaccin de la Pfizer depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul
„Cifrele depășesc populația țării” Ministru Sănătății punctat faptul că volumul de doze contractate de la producătorul Pfizer este disproporționat față de nevoile reale ale cetățenilor. „Se vede de la distanță că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că deciziile luate în perioada 2020-2021 fac acum obiectul unei analize politice și administrative riguroase. În ceea ce privește latura juridică a litigiului de la Bruxelles, ministrul a explicat că statul român nu are opțiunea de a amâna plata, chiar dacă va ataca decizia. Deși Ministerul Sănătății nu are în prezent aceste sume prevăzute în buget, se poartă discuții constante cu Ministerul Finanțelor pentru identificarea mecanismului de plată. „Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, banii vor fi returnați, dar acum trebuie să analizăm toate datele, inclusiv penalitățile. (…) Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Acesta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior”, a mai precizat ministrul. România a pierdut procesul cu Pfizer la Bruxelles și este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin refuzate. Deși decizia va fi atacată, aceasta este executorie, obligând Ministerul Sănătății să achite suma din bugetul de stat în perioada imediat următoare.
Rogobete: Spitalele din Prahova vor fi reorganizate în consorții. Noi investiții majore la Spitalul Județean din Ploiești
Rogobete a declarat în cadrul unei conferințe de presă că modelul actual, în care spitalele funcționează independent, nu mai este sustenabil, nici financiar, nici din perspectiva resurselor umane. „Spitalele nu mai pot fi sustenabile decât dacă oferă servicii adaptate nevoilor reale ale pacienților. Nu mai putem avea unități apropiate care dublează aceleași servicii”, a explicat ministrul. Consorții de spitale / Reorganizarea serviciilor Rogobete a subliniat că județul Prahova este primul care aplică noul model de organizare bazat pe consorții administrative, concept introdus recent în legislația sănătății. Reorganizarea va presupune coordonarea serviciilor medicale între spitale, dezvoltarea ambulatoriilor și a spitalizării de zi, precum și reducerea suprapunerilor între unități. Potrivit ministrului, efectele nu vor fi imediate, dar pe termen mediu pacienții vor avea acces mai facil la servicii medicale integrate și coerente. Transferuri de spitale și crearea unui „pol medical” Un alt anunț important vizează transferul spitalului CFR din subordinea Ministerului Transporturilor către Consiliul Județean Prahova, parte a unui proces mai amplu de reorganizare la nivel național. „România era singura țară europeană în care Ministerul Transporturilor mai avea spitale”, a explicat Rogobete. Ministrul a dat asigurări că transferul nu va afecta personalul sau structura unității, ci doar finanțarea, care va trece în responsabilitatea autorităților locale. Totodată, integrarea Spitalului de Pediatrie în cadrul Spitalului Județean va contribui la crearea unui „pol medical” la nivelul județului, care va concentra resursele umane și financiare.
Alexandru Rogobete: Fac apel la calm.Nu recomand ca oamenii să-și facă stocuri de medicamente acasă
Alexandru Rogobete a admis, la Prima TV că s-ar putea ca la nivelul Uniunii Europene să avem o problemă de producție cu anumite discontinuități, dar că un grup de lucru interinstituțional, creat la nivelul Ministerului Sănătății va monitoriza stocurile de medicamente critice de la nivelul țării și fluctuațiile de preț. „Sigur că România nu poate controla crizele externe neapărat, sau piața europeană, dar acest grup de lucru interinstituțional pe care l-am făcut și care va avea un obiectiv clar definit prin ordine de ministru, va monitoriza zilnic stocurile pentru lista de medicamente critice de la nivelul țării, va monitoriza fluctuațiile de preț și va fi în contact cu organismele europene care și ele la rândul lor fac același lucru. Am adaptat România la o practică europeană. Vin de la Bruxelles unde am avut discuții inclusiv pe acest subiect încercăm să monitorizăm și să balansăm situațiile. Fac apel la calm. Nu recomand ca oamenii să-și facă stocuri de medicamente acasă pentru că asta va debalansa și mai mult situația și piața. În momentul de față nu suntem într-o criză, de asta am făcut acest grup din timp”, a declarat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății a precizat că grupul creat este este o măsură de prevenție pentru a putea anticipa eventualele discontinuități, scăderi de producție sau creșteri de prețuri.
Prima strategie pentru calitatea îngrijirii medicale din România. Rogobete: Ce se schimbă în spitale
Pentru prima dată, România va avea o strategie dedicată exclusiv calității îngrijirii medicale și siguranței pacienților, un cadru unitar pentru întreg sistemul de sănătate, anunță Rogobete. Strategia fost elaborată lucrând împreună, la aceeași masă, cu ANMCS, Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății, asociațiile profesionale, profesioniști din sǎnǎtate, sindicatele și reprezentanții pacienților. „Trecem de la abordări fragmentate la un sistem coerent. Calitatea va fi urmărită, măsurată și corectată constant, în fiecare spital și serviciu medical. Este un pas necesar. Investițiile din sănătate sunt la cel mai ridicat nivel de după Revoluție, iar reformele sunt în curs. Diferența reală se vede însă în modul în care este îngrijit pacientul. Aici începe, de fapt, și încrederea. Spun constant că încrederea ne face bine, iar în sănătate ea se construiește din fiecare interacțiune, din fiecare act medical făcut corect, în siguranță și cu responsabilitate. Strategia națională pentru calitatea îngrijirii medicale 2026-2032. Ce se schimbă în sistemul de sănătate Strategia vizează modul în care este asigurată îngrijirea, siguranța și rezultatele acesteia.” Strategia este construită pe trei direcții clare: creșterea calității îngrijirii și a siguranței pacienților, prin consolidarea responsabilității, a infrastructurii digitale și a deciziilor bazate pe date reducerea mortalității și a internărilor evitabile, prin standardizarea practicii clinice, întărirea medicinei primare și controlul infecțiilor consolidarea încrederii în sistemul de sănătate, prin implicarea reală a pacienților, transparență și măsurarea experienței acestora. Pentru prima dată, direcțiile sunt susținute de indicatori clari, instituții responsabile și termene de implementare, susține ministrul Rogobete. „Calitatea nu înseamnă doar un act medical corect într-un moment punctual. Înseamnă continuitate, siguranță și coerență pe tot parcursul pacientului. Strategia aduce împreună toate nivelurile sistemului, de la politici publice și finanțare până la modul concret în care se lucrează în spitale. Este un document care reflectă realitatea din sistem și experiența directă a celor care îl susțin zi de zi. Mi-am dorit o strategie simplă, aplicabilă și asumată. Un document care poate fi folosit în fiecare zi în sistemul de sănătate”.