Etichetă: rogobete

Alexandru Rogobete: Dozele de vaccin de la Pfizer depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul

„Cifrele depășesc populația țării” Ministru Sănătății punctat faptul că volumul de doze contractate de la producătorul Pfizer este disproporționat față de nevoile reale ale cetățenilor. „Se vede de la distanță că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că deciziile luate în perioada 2020-2021 fac acum obiectul unei analize politice și administrative riguroase. În ceea ce privește latura juridică a litigiului de la Bruxelles, ministrul a explicat că statul român nu are opțiunea de a amâna plata, chiar dacă va ataca decizia. Deși Ministerul Sănătății nu are în prezent aceste sume prevăzute în buget, se poartă discuții constante cu Ministerul Finanțelor pentru identificarea mecanismului de plată. „Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, banii vor fi returnați, dar acum trebuie să analizăm toate datele, inclusiv penalitățile. (…) Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Acesta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior”, a mai precizat ministrul. România a pierdut procesul cu Pfizer la Bruxelles și este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin refuzate. Deși decizia va fi atacată, aceasta este executorie, obligând Ministerul Sănătății să achite suma din bugetul de stat în perioada imediat următoare.

Rogobete: Spitalele din Prahova vor fi reorganizate în consorții. Noi investiții majore la Spitalul Județean din Ploiești

Rogobete a declarat în cadrul unei conferințe de presă că modelul actual, în care spitalele funcționează independent, nu mai este sustenabil, nici financiar, nici din perspectiva resurselor umane. „Spitalele nu mai pot fi sustenabile decât dacă oferă servicii adaptate nevoilor reale ale pacienților. Nu mai putem avea unități apropiate care dublează aceleași servicii”, a explicat ministrul. Consorții de spitale / Reorganizarea serviciilor Rogobete a subliniat că județul Prahova este primul care aplică noul model de organizare bazat pe consorții administrative, concept introdus recent în legislația sănătății. Reorganizarea va presupune coordonarea serviciilor medicale între spitale, dezvoltarea ambulatoriilor și a spitalizării de zi, precum și reducerea suprapunerilor între unități. Potrivit ministrului, efectele nu vor fi imediate, dar pe termen mediu pacienții vor avea acces mai facil la servicii medicale integrate și coerente. Transferuri de spitale și crearea unui „pol medical” Un alt anunț important vizează transferul spitalului CFR din subordinea Ministerului Transporturilor către Consiliul Județean Prahova, parte a unui proces mai amplu de reorganizare la nivel național. „România era singura țară europeană în care Ministerul Transporturilor mai avea spitale”, a explicat Rogobete. Ministrul a dat asigurări că transferul nu va afecta personalul sau structura unității, ci doar finanțarea, care va trece în responsabilitatea autorităților locale. Totodată, integrarea Spitalului de Pediatrie în cadrul Spitalului Județean va contribui la crearea unui „pol medical” la nivelul județului, care va concentra resursele umane și financiare.

Alexandru Rogobete: Fac apel la calm.Nu recomand ca oamenii să-și facă stocuri de medicamente acasă

Alexandru Rogobete a admis, la Prima TV că s-ar putea ca la nivelul Uniunii Europene să avem o problemă de producție cu anumite discontinuități, dar că un grup de lucru interinstituțional, creat la nivelul Ministerului Sănătății va monitoriza stocurile de medicamente critice de la nivelul țării și  fluctuațiile de preț. „Sigur că România nu poate controla crizele externe neapărat, sau piața europeană, dar acest grup de lucru interinstituțional pe care l-am făcut și care va avea un obiectiv clar definit prin ordine de ministru, va monitoriza zilnic stocurile pentru lista de medicamente critice de la nivelul țării, va monitoriza fluctuațiile de preț și va fi în contact cu organismele europene care și ele la rândul lor fac același lucru. Am adaptat România la o practică europeană. Vin de la Bruxelles unde am avut discuții inclusiv pe acest subiect încercăm să monitorizăm și să balansăm situațiile. Fac apel la calm. Nu recomand ca oamenii să-și facă stocuri de medicamente acasă pentru că asta va debalansa și mai mult situația și piața. În momentul de față nu suntem într-o criză, de asta am făcut acest grup din timp”, a declarat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății a precizat că  grupul creat este este o măsură de prevenție pentru a putea anticipa eventualele discontinuități, scăderi de producție sau creșteri de prețuri.

Prima strategie pentru calitatea îngrijirii medicale din România. Rogobete: Ce se schimbă în spitale

Pentru prima dată, România va avea o strategie dedicată exclusiv calității îngrijirii medicale și siguranței pacienților, un cadru unitar pentru întreg sistemul de sănătate, anunță Rogobete. Strategia fost elaborată lucrând împreună, la aceeași masă, cu ANMCS, Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății, asociațiile profesionale, profesioniști din sǎnǎtate, sindicatele și reprezentanții pacienților. „Trecem de la abordări fragmentate la un sistem coerent. Calitatea va fi urmărită, măsurată și corectată constant, în fiecare spital și serviciu medical. Este un pas necesar. Investițiile din sănătate sunt la cel mai ridicat nivel de după Revoluție, iar reformele sunt în curs. Diferența reală se vede însă în modul în care este îngrijit pacientul. Aici începe, de fapt, și încrederea. Spun constant că încrederea ne face bine, iar în sănătate ea se construiește din fiecare interacțiune, din fiecare act medical făcut corect, în siguranță și cu responsabilitate. Strategia națională pentru calitatea îngrijirii medicale 2026-2032. Ce se schimbă în sistemul de sănătate Strategia vizează modul în care este asigurată îngrijirea, siguranța și rezultatele acesteia.” Strategia este construită pe trei direcții clare: creșterea calității îngrijirii și a siguranței pacienților, prin consolidarea responsabilității, a infrastructurii digitale și a deciziilor bazate pe date reducerea mortalității și a internărilor evitabile, prin standardizarea practicii clinice, întărirea medicinei primare și controlul infecțiilor consolidarea încrederii în sistemul de sănătate, prin implicarea reală a pacienților, transparență și măsurarea experienței acestora. Pentru prima dată, direcțiile sunt susținute de indicatori clari, instituții responsabile și termene de implementare, susține ministrul Rogobete. „Calitatea nu înseamnă doar un act medical corect într-un moment punctual. Înseamnă continuitate, siguranță și coerență pe tot parcursul pacientului. Strategia aduce împreună toate nivelurile sistemului, de la politici publice și finanțare până la modul concret în care se lucrează în spitale. Este un document care reflectă realitatea din sistem și experiența directă a celor care îl susțin zi de zi. Mi-am dorit o strategie simplă, aplicabilă și asumată. Un document care poate fi folosit în fiecare zi în sistemul de sănătate”.

Marii arși, tratați diferit de la spital la spital. Rogobete: Programul PROTEGO vine să schimbe asta

Anunțul a fost făcut de Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății. Programul de Reziliență și Organizare pentru Tratamentul Eficient al Leziunilor Generate de Arsuri și al altor Situații Critice – PROTEGO – pornește de la o realitate pe care specialiștii o cunosc bine. Modul în care este gestionat tratamentul marilor arși diferă încă de la spital la spital. Când vine vorba de pacienți critici, diferențele de organizare și de protocoale pot face diferența dintre viață și moarte. PROTEGO a fost construit pentru a reduce aceste decalaje și a crea un mod comun de lucru între centrele care tratează aceste cazuri. Patru centre medicale, un singur standard Proiectul este coordonat de Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara. Reunește instituții medicale și universitare din patru orașe: Timișoara, București, Târgu Mureș și Iași. PROTEGO aduce în același cadru trei elemente esențiale: formare pentru echipele medicale, protocoale aplicate unitar și o organizare mai clară a intervențiilor. Durata de implementare este de 35 de luni. 22,8 milioane de lei, aproape integral din fonduri europene Investiția depășește 22,8 milioane de lei. Finanțarea vine aproape integral din fonduri europene, prin Programul Sănătate. Proiectul este coordonat instituțional de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și de Ministerul Sănătății. Banca Mondială a fost partener în dezvoltarea infrastructurii dedicate pacienților cu arsuri severe, potrivit declarațiilor oficiale de la lansare. Bugetul pentru arsuri crește cu 75% în 2026 PROTEGO vine în paralel cu extinderea capacității de răspuns a sistemului. Bugetul programului pentru arsuri crește cu 75% în 2026 față de anul anterior. Finanțarea pentru transferul pacienților în străinătate va fi extinsă. Centrele dedicate marilor arși de la Timișoara și Târgu Mureș sunt în curs de dezvoltare. Obiectivul declarat: un standard real de îngrijire, aplicat unitar în fiecare centru care tratează astfel de cazuri.

Guvernul a aprobat o nouă actualizare a listei de medicamente gratuite și compensate

De asemenea, pentru alte 19 medicamente extindem indicațiile terapeutice. „Este una dintre cele mai ample actualizări ale listei din ultimii ani. În doar 7 luni am extins lista medicamentelor compensate cu peste 90 de medicamente și indicații terapeutice noi”, afirmă ministrul. Acest lucru înseamnă terapii moderne care ajung mai repede la pacienți. Pentru unele dintre aceste tratamente, oamenii ajungeau să plătească zeci de mii de euro din propriul buzunar pentru a avea o șansă la tratament. Astăzi, aceste medicamente sunt gratuite sau compensate și devin accesibile în sistemul public de sănătate pentru cei care au nevoie de ele. „Introducem în sistem primul medicament radiofarmaceutic, Lutetium Vipivotide Tetraxetan, pentru tratamentul cancerului de prostată, alături de alte 14 medicamente noi în Programul Național de Oncologie, destinate tratamentului pentru: – melanom – carcinom hepatocelular – colangiocarcinom – mielom multiplu – macroglobulinemie Waldenström – limfoame – cancer pulmonar fără celule mici – cancer mamar – cancer de prostată – tumori solide cu mutații genetice – tumori gastro-intestinale stromale (GIST). În același timp, asigurăm acces la tratament pentru boli grave și rare, precum: – arterită cu celule gigante – hemoglobinurie paroxistică nocturnă – amiloidoză ereditară cu transtiretină – miastenia gravis – tulburări din spectrul neuromielitei optice – deficit de lipază acidă lizozomală – boala Fabry. În plus, pentru 19 medicamente deja compensate extindem indicațiile terapeutice, ceea ce înseamnă că ele vor putea fi utilizate și pentru alte afecțiuni, inclusiv: – trombocitopenie severă la pacienți cu boală hepatică cronică – sindrom Lennox-Gastaut (formă severă de epilepsie pediatrică) – boala Niemann-Pick tip C – boala Still și artrită idiopatică juvenilă sistemică – alkaptonurie – nefropatie cu IgA – colită ulcerativă moderată sau severă – artrită psoriazică – artrită asociată entezitei și artrită psoriazică juvenilă – febră mediteraneană familială și sindroame autoinflamatorii rare – cancer pulmonar cu mutație BRAF – gliom la copii și adolescenți – limfom folicular recidivant sau refractar – cancer tiroidian diferențiat avansat – miastenia gravis generalizată și tulburări din spectrul neuromielitei optice”. „Știu că pentru mulți dintre dumneavoastră lupta cu boala este, în fiecare zi, o încercare grea. Rolul nostru este să facem ca sistemul de sănătate să fie un sprijin real în această luptă. Fiecare medicament introdus pe această listă înseamnă o șansă în plus la tratament, la timp câștigat și la speranță pentru pacienți și familiile lor. Nu spun că sistemul este perfect. Știu că mai sunt multe de făcut. Dar schimbarea este în curs și vom continua să lucrăm pentru ca accesul la tratament să fie mai rapid, mai echitabil și mai aproape de nevoile reale ale oamenilor”, adaugă Rogobete.

Alexandru Rogobete, după cazul medicului care opera la privat în timpul programului de la stat: Nu funcționează doar cu vorba bună. Voi declanșa un control național extins

Despre fenomenul medicilor care lucrează în sistemul privat, în timpul orelor plătite într-un spital de stat, ministrul Rogobete a spus: „Este evident că nu funcționează doar cu vorba bună și acesta este motivul pentru care voi declanșa un control național destul de extins prin care vreau să verificăm toate aceste activități. Am spus întotdeauna că medicina este o meserie cu anumite particularități și că medicul, după programul de lucru în sistemul public, își poate desfășura activitatea unde dorește”, sâmbătă la Digi24.  Rogobete a spus că problema apare atunci când serviciile medicale nu sunt prestate în timpul programului plătit din fonduri publice. În aceste situații, spitalele nu pot deconta serviciile către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce duce la neîndeplinirea contractelor și la apariția unor deficite bugetare acoperite de minister.  Impactul financiar al fenomenului „Dacă un medic în timpul programului de la stat, pentru care este plătit, nu oferă de fapt servicii medicale în spitalul public, acel spital nu încasează de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Și de aici apar acele probleme veșnice pe care le cunoaștem. Și anume că nu se realizează contractul cu Casa. Spitalul semnează un contract cu Casa Națională într-un plafon care nu se realizează. De ce nu se realizează? Pentru că nu se oferă servicii. Neoferindu-se servicii, automat apare un minus în bugetul spitalului pe care trebuie să-l acoperim din bugetul de stat”, a explicat ministrul Sănătății.  Acesta a anunțat pașii următori în privința acestei probleme: „Mâine va fi corpul de control la spitalul Elias, unde vom avea un raport complet, însă am discutat deja cu societăți profesionale și cu alți profesioniști în sănătate. Încercăm cumva să modificăm legislația, astfel încât managerul să poată avea mult mai multe instrumente administrative de control”.  Declarațiile ministrului sunt făcute după ce vineri a adus în atenția publică un caz în care un medic angajat în sistemul public și aflat în timpul orelor de program se pregătea să efectueze o operație la o unitate medicală privată.  Sursa video: Digi24

Rujeola face ravagii în România: 85% din cazurile europene, la noi. Ministrul acuză dezinformarea

Alexandru Rogobete a indicat două cauze principale: scăderea vaccinării în ultimii ani și dezinformarea medicală de pe rețelele sociale. „Dezinformarea medicală este la cote alarmante”, a spus vineri ministrul. A adăugat că tocmai din acest motiv Ministerul Sănătății a început o campanie de informare publică. Referitor la mesajul campaniei, a spus că aceasta încearcă să le amintească oamenilor că vaccinurile vizate sunt utilizate de peste 30-40 de ani. Riscurile prezentate în spațiul public nu corespund realității medicale. Întrebat dacă rata de vaccinare de 50% reflectă realitatea, ministrul a confirmat că da. A precizat însă  că nu se observă încă un trend ascendent. „Din păcate, nu se simte încă o îmbunătățire”, a spus el. Rujeolă: Rolul medicilor de familie La întrebarea despre rolul medicilor de familie în combaterea dezinformării și dacă aceștia primesc suficient sprijin, ministrul a răspuns că medicina de familie reprezintă baza sistemului de sănătate și că acolo trebuie să înceapă informarea corectă. Rogobete a recunoscut că medicii de familie semnalează că sunt copleșiți, dar a precizat că nu consideră lipsa sprijinului drept cauza principală a scăderii ratei de vaccinare. Consecința directă a acestei situații, a subliniat ministrul, este creșterea mortalității în rândul copiilor bolnavi de rujeolă.

La ora 12 se filmează în spitale private”. Rogobete, după greva evitată la limită: Susțin plata pe performanță”

Întrebat, vineri, ce planuri are pentru rezolvarea revendicărilor medicilor, dincolo de tăierea de 10%, ministrul Alexandru Rogobete a anunțat că reforma gărzilor este în curs. Se pregătește un proiect de act normativ cu mai multe modificări. Concret, se discută despre gărzi de 12 ore. Acestea vor fi împărțite în trei componente: gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență. Rogobete: Tensiuni din sistem Referitor la tensiunile din sistem, ministrul a spus că personalul medical ar fi trebuit să aprecieze efortul Guvernului. „Într-o perioadă în care peste tot se taie salarii, medicii au fost exceptați”, a argumentat el. Rogobete a precizat că s-a opus tăierii de 10% pentru medici. A adăugat însă că susține plata pe performanță. Hotărârea de Guvern pentru reorganizarea Ministerului Sănătății A profitat de ocazie pentru a vorbit despre medicii care lucrează la privat în timpul programului. „Sunt declarat împotriva celor care la ora 12 se filmează în spitale private, ei fiind în timpul programului de lucru”, a spus el. Întrebat dacă excepția de la tăierea de 10% se aplică pentru tot sistemul de sănătate, ministrul a clarificat că aceasta vizează toate spitalele publice, IML-urile, INSP și serviciile de ambulanță. Rogobete a anunțat că săptămâna viitoare se va publica Hotărârea de Guvern pentru reorganizarea Ministerului Sănătății.

Rogobete vrea să spargă monopolul CNAS: mai multe case de asigurări

Întrebat, vineri, cum ar funcționa concret noul sistem, Rogobete a spus că analizează modele din mai multe țări europene, dar și din Israel, unde un sistem similar funcționează de peste 20 de ani. „Nu îmi doresc să inventăm apa caldă”, a spus el. Referitor la avantajele pentru pacienți, Rogobete a răspuns că aceștia ar avea mai multe opțiuni și ar putea alege între case de asigurări aflate în competiție. „Acolo unde există concurență, lucrurile funcționează mai bine”, a argumentat el. Întrebat cum vor fi împărțiți oamenii între case, ministrul a recunoscut că este prematur să discute despre detalii. A precizat însă că procesul ar putea începe în cursul acestui an. Spitalul Marie Curie se extinde: 20 de paturi ATI nou-născuți și o sală de operație, gata în mai Despre Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București, ministrul a spus că va avea în curând de 20 de paturi suplimentare de terapie intensivă pentru nou-născuți și o nouă sală de operație. Construcția urmează să fie finalizată la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie. Rogobete a vizitat vineri șantierul și a descris proiectul drept „un exemplu de bună practică pentru spitalele din România”. A subliniat că lucrările au avansat accelerat și se încadrează în termenele impuse de PNRR. Noua clădire include și alte funcțiuni: amfiteatre, zone educaționale și un centru de training prin simulare pentru personalul medical. Finanțarea provine din mai multe surse — PNRR pentru neonatologie, infecții nosocomiale și digitalizare — la care se adaugă fonduri private. Chirurgia robotică, decontată de Minister: ce spitale beneficiază și de când De asemenea, Rogobete a spus că spitalele publice care au un robot chirurgical vor primi fonduri direct de la Ministerul Sănătății pentru intervenții. Programul este finalizat și va fi aprobat odată cu bugetul pe 2026. Ministrul Alexandru Rogobete estimează că finanțarea va începe din luna martie. Întrebat despre stadiul programului, Rogobete a confirmat că acesta este gata. „Spitalele publice vor primi fonduri direct de la Minister pentru intervențiile chirurgicale asistate robotic”, a spus el. Este pentru prima dată când statul român decontează acest tip de intervenții în unitățile sanitare publice.