Alexandru Rogobete: Nu susținem reducerea cu 10%. Sistemul de sănătate este subdimensionat
Alexandru Rogobete a subliniat că sistemul de sănătate din România este deja subdimensionat și că orice diminuare a veniturilor personalului medical ar fi „culmea”. „Nu susținem reducerea cu 10% a veniturilor pentru personalul medical. Din sistemul de sănătate ar fi culmea. Sistemul de sănătate este subdimensionat. Numărul de asistente, de infirmiere, de personal auxiliar, chiar și de medici. În multe locuri știm bine că nu se pot acoperi gărzile”, a declarat Rogobete, duminică, la Antena 3 CNN. Despre situația gărzilor în rândul medicilor rezidenți, ministrul a spus: „Nu, nu este corect și în noua legislație care va modifica până la urmă modul în care se realizează gărzile, pentru că am avut o întâlnire destul de lungă și tehnică cu sindicatele reprezentative din sănătate și la care s-a alăturat și Colegiul Medicilor cu care am stabilit cum va arăta reașezarea și reorganizarea modului în care se desfășoară gărzile”. Acesta a precizat că rezidenții de anii 1 și 2 nu sunt plătiți pentru gărzile realizate, doar cei din anii 3, 4 și 5 fiind remunerați. Acesta a fost întrebat și de raportul Corpului de Control privind Spitalul Județean Constanța, unde 70% din medici ar fi avut scutire de gardă. „Corpul de Control de la Constanța este încă în desfășurare. S-au luat documente de acolo și date informatice. Este nedrept, nu este etic, nu este deontologic ca în spitalul public să suferi de lombosciatica și să nu poți face gărzi, dar în spitalul privat sau în cabinetul privat să poți sta în picioare 12 ore”.
Rogobete despre rețelele sociale: Mi-e teamă de supra reglementare. Soluția este dată de educație
Întrebat despre cazurile recente de agresiuni, ministrul sănătății a afirmat: „eu cred că sunt efectele unor inactivități, inacțiuni din ultimii mulți ani de zile. Zona de sănătate mentală a fost lăsată la și altele în general în România. Și aici acest lucru se vede, cu ochiul liber în primul rând, în modul în care nu există o strategie națională coerentă pentru componenta de sănătate mintală a adulților și copiilor”. În ceea ce privește rolul rețelelor de socializare, Rogobete consideră: „interzicerea sau limitarea accesului este greu de pus în practică și nu cred că asta este soluția, pentru că problema va rămâne, de fapt. Doar o cosmetizăm cu altceva”, adăugând: „Mi-e teamă, în schimb, vă spun sincer, de supra reglementare, pentru că suntem experți în suprareglementare și apoi este greu de aplicat ceea ce se reglementează pe hârtie”. Acesta a subliniat, duminică, la Antena 3 CNN, că aceste probleme pot fi depășite prin educație: „soluția este dată de educație pentru sănătate, care evident include și această componentă Nu neapărat o materie nouă, cât o chestie interdisciplinară între materii prin care să fie educați copiii să se ferească și să filtreze cât de cât conținutul, sunt pentru controlul și verificarea conținutului astfel încât astfel de mesaje violente, de agresivitate”.
Alexandru Rogobete: E pregătită infrastructura pentru strategia națională de genomică / Cum vor beneficia concret românii de pe urma cercetării genomice
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, informează că instituția pe care o reprezintă are ca direcție clară elaborarea unei „strategii naționale de genomică, integrată cu digitalizarea sănătății, cu standarde, interoperabilitate și protecția datelor”, ca singură soluție pentru ca oamenii să beneficieze în mod real de cercetare. „România investește astăzi în spitale moderne, servicii mai bune și finanțare corectă. În același timp, construim viitorul medicinei: medicina de precizie, bazată pe genomică și tratamente personalizate”, a scris acesta. „Genomica nu este un lux științific” Responsabilitatea mea ca ministru este să răspund nevoilor imediate ale pacienților, dar și să pregătim sistemul pentru tehnologiile care vor transforma profund modul în care prevenim și tratăm bolile. Genomica nu este un lux științific. Este o investiție strategică care permite diagnostic mai corect, prevenție timpurie și terapii adaptate fiecărui pacient”, a scris acesta pe contul său de socializare. Acesta a anunțat că proiectul ROGEN, destinat cercetării genomice din România, „intră în linie dreaptă”. „În acest context, proiectul ROGEN – Dezvoltarea cercetării genomice în România, finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu un buget de peste 422 milioane lei, ajunge într-o etapă decisivă. Infrastructura este pregătită, iar proiectul intră, în sfârșit, în linie dreaptă către rezultate concrete. ROGEN construiește infrastructuri moderne de secvențiere genomicǎ, biobănci și platforme de analiză a datelor, dar mai ales o rețea națională de genomică, care va conecta universități și centre de cercetare într-un sistem coerent și funcțional”, a comentat Rogobete, care a adăugat și ce urmează în viitorul foarte apropiat în privința tratamentului personalizat. Secvențierea genomică a 5.000 de probe „Următoarea etapă este esențială pentru viitorul tratamentului personalizat în România: secvențierea genomicǎ a 5.000 de probe de la persoane prezumtiv sănătoase din întreaga țară monitorizarea pe termen lung a 600 dintre acestea pentru a înțelege cum predispoziția genetică interacționează cu factorii de risc și cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare Aceste date vor permite dezvoltarea unor scoruri de risc personalizate, care vor sprijini o prevenție mai eficientă și intervenții medicale adaptate fiecărui pacient”. Elaborarea strategiei naționale de genomică este o direcție clară a Ministerului Sănătății Din perspectiva ministrului Rogobete, Ministerul Sănătății este pe o traiectorie clară și anume elaborarea unei strategii genomice care să aducă beneficii concrete românilor: „Direcția Ministerului Sănătății este clară: o strategie națională de genomică, integrată cu digitalizarea sănătății, cu standarde, interoperabilitate și protecția datelor. Doar așa cercetarea se va transforma în beneficii reale pentru oameni”. „Schimbarea reală înseamnă investiții” Ministrul a apreciat în postare eforturile remarcabile ale echipei de cercetători care au făcut posibil proiectul ROGEN: „Felicit echipa proiectului ROGEN și UMF „Carol Davila” pentru efortul de coordonare și implementare. Mulțumesc, de asemenea, domnului prorector dr. Ștefan Bușnatu, consilierul meu onorific, pentru implicarea constantă și expertiza adusă acestui demers strategic. Schimbarea reală în sănătate înseamnă investiții în prezent și construcția inteligentă a viitorului”.
Rogobete: Nu am dreptul să mă exprim pe cazurile de malpraxis / În astfel de situații se aruncă cu noroi în comunitatea medicală
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat la Antena3 că apanajul exclusiv în ceea ce privește cazurile din Buzău și Constanța (acolo unde pacienți au decedat în urma unor complicații medicale) este al Colegiului Medicilor din România. Rogobete a refuzat să se pronunțe asupra potențialului caz de malpraxis înainte de finalizarea investigațiilor și a criticat politizarea acestor situații, care, în opinia sa, afectează încrederea publicului în sistemul medical. „Pentru ambele cazuri, eu nu o să-mi dau niciodată cu părerea din punct de vedere medical, pentru că nu am acest drept. Conduita terapeutică, modul în care au acționat medicii, dacă au acționat la timp, dacă au greșit, este apanajul exclusiv al Colegiului Medicilor din România și oamenii trebuie să înțeleagă acest lucru. Atunci când apar astfel de situații cu privire efectiv la activitatea medicală sau la tratamentul aplicat unui pacient, Colegiul Medicilor este cel în măsură și singurul, de altfel, din această țară, să verifice dacă lucrurile au fost făcute corespunzător sau nu”, a spus acesta. „La Constanța este un control care va dura toată săptămâna” „Ministerul Sănătății verifică din punct de vedere administrativ prin Corpul de Control, respectiv, dacă se respectă anumite protocoale, și vă dau un exemplu celuia al infecțiilor nozocomiale, prin Inspecția Sanitară de Stat. E adevărat că eu am colaborat și am discutat cu președintele Colegiului Medicilor din România, cu doamna profesor Poiană, care prin Colegiul a început anchetă, atât în cazul pacientului de la Buzău, cât și în cazul pacienților de la Constanța. La Constanța există Corpul de Control, acum, acolo, este un control în desfășurare care va dura toată săptămâna și care se axează pe situația acelor scutiri de gardă, care sunt într-un procent foarte ridicat”. „În cazuri de acest gen se aruncă cu noroi în personalul medical. Să așteptăm rezultatele” „Ce aș vrea eu să subliniez, în schimb, și poate să accentuez, este că, de prea multe ori, atunci când apar situații de acest gen, fără să așteptăm rezultatele unui control, fără să știm măcar despre ce este vorba din punct de vedere medical, se aruncă cu noroi în personalul medical. Nu știm ce s-a întâmplat acolo, cel puțin gândiți-vă că eu, ca Ministrul al Sănătății, nu știu. N-am încă un raport ca să pot să zic da, a fost malpraxis sau nu. De prea puține ori, cazurile de malpraxis în România au fost ca tare. Am văzut cazuri în care, nu vreau să acuz acum Colegiul Medicilor, ci în trecut am văzut cazuri în care Colegiul Medicilor a acoperit vina medicală și oamenii, practic, și-au dat seama de acest lucru”, a spus Rogobete.
Rogobete: Platforma E-Sănătatea mea este implementată în proporție de 65%. Ea va fi total funcțională după ce se fac absolut toate testele
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la Antena3 că nu susține legalizarea prostituției, în forma în care există acum. În opinia sa, prioritatea ar trebui să fie protejarea minorilor și a persoanelor exploatate, nu modificarea rapidă a cadrului legal. În altă ordine de idei, ministrul a mai anunțat că platforma digitală „E-Sănătatea Mea”, finanțată prin PNRR, este implementată în proporție de 65% și va deveni complet funcțională în august. Aceasta va permite pacienților acces online la dosarul medical, rețete electronice, bilete de trimitere și istoricul tratamentelor. „Termenul de finalizare și punere în funcțiune este august anul acesta. Termenul din PNRR se suprapun. Cred că va fi înainte de august dată în folosință, dar aici fac o mențiune pentru ca să rămână înregistrat ceea ce spun acum. Ea va fi total funcțională după ce se fac absolut toate testele. Deci chiar dacă ea o să apară disponibilă mai repede, să zicem în luna mai, nu vor fi funcționale din prima toate modulele. Este o platformă care ne duce în sfârșit în zona de normalitate. Ea va interacționa cu pacientul”, a spus Rogobete. Ce face „E-Sănătatea mea „Pacientul va putea intra în această platformă, fie de pe telefonul mobil, fie de pe alt dispozitiv. Își poate vedea istoricul medical, dosarul electronic al pacientului, într-un final apoteotic, după ce 30 ceva de ani unii s-au tălăudat cu el, în sfârșit se întâmplă. Scrisoare medicală, bilet de trimitere, rețetă electronică, practic toate documentele se digitalizează și se conectează și interconectează între sistem, adică între furnizori, farmacii și așa mai departe, dar de data aceasta și cu pacientul. Sperăm să o avem funcțională, dar așa cum arată, a spus că în proporție de 65% este funcțională, se vor mai face teste”.
Rogobete: Pastila pentru slăbit va fi probabil autorizată și în Europa și ar putea ajunge în România în vară
Prezent la antena3, ministrul Alexandru Rogobete a spus că pastila pentru slăbit va fi autorizată mai mult ca sigur și în Europa, dar a îndemnat la cumpătare, pentru că, cel puțin din experiența de până acum din SUA, oamenii tind să facă excese cu administrarea ei. Pastila ar putea ajunge în România din această vară, însă doar pentru anumite indicații medicale și cu recomandare de specialitate. „Slăbitul poate fi realizat și prin alte forme” „Probabil că într-o lună, două, se va autoriza în Europa. După care, la scurt timp, se autorizează și la nivel național de către agențiile naționale din fiecare stat membru. Cu siguranță, din această vară, va fi disponibilă în România. Mounjaro (pastilă pentru slăbit, n. r.) este utilizat puțin cam în exces, părerea mea, dar lucrurile sunt într-o noare care controle în momentul de față. Există țări în Uniunea Europeană unde aceste medicamente, de slăbit, indiferent de forma lor de administrare, injectabil sau pastile, sunt compensate pentru obezitate diagnosticată. Am avut și eu solicitări la Ministerul Sănătății pentru a face acest lucru. Nu spun nu, dar doar pentru anumite patologii de obezitate morbidă unde lucrurile nu mai pot fi controlate, nu pentru slăbit care, mă rog, poate fi realizat și prin alte forme”, a spus Rogobete la antena3.
Rogobete, despre gărzile din spitale, după vizita de lucru în Spania: Sunt probleme asemănătoare cu cele din România
Rogobete a precizat că a discutat alături de omologul spaniol, Mónica García Gómez, despre problematica gărzilor și mecanismul de realizare a gărzilor în spitalele din Spania. „Sunt probleme asemănătoare cu cele din România. Am expus inițiativele pe care le avem noi pe masa discuțiilor și anume reducerea timpului de gardă de la 24 de la 12 ore, realizarea a trei componente, a trei tipuri de gărzi: gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență cu tarife diferențiate. Pare că ne aliniem într-un model european, și în Spania există aceeași viziune cu privire la organizarea și la reorganizarea gărzilor în spitalele publice”, a declarat Rogobete. Declarația a fost dată cu prilejul înceierii vizitei desfășurate în Spania, acolo unde Rogobete a avut întâlniri cu oficiali în Sănătate, dar și din domeniul farmaceutic. „Au fost întâlniri din care au rezultat concluzii importante. O mare parte din ele, începând din perioada următoare, vor fi aplicate și în România, în special în zona de sănătate mintală – dezvoltarea acestei componente importante”, a declarat Alexandru Rogobete. Joi, Rogobete a anunțat că Spania pune la dispoziție strategii de realizare pentru dezvoltarea centrelor de sănătate mintală, afirmând că ministerul Sănătății din România va începe o colaborare cu partea spaniolă. Inițiativa vine în contextul situației controversate de la Spitalul Județean de Urgență Constanța, acolo unde managerul unității, Raluca Ștefan, a acuzat faptul că există medici scutiți de gărzi din motive medicale, care lipsesc de la serviciu făcând alte activități.
Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%
Alexandru Rogobete anunță că luni s-au încheiat ultimele plăți pentru anul 2025 prin PNRR. „Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, susține ministrul Sănătății. Conform acestuia, în 2023 au fost făcute plăți de 108 milioane de lei, în 2024 de 1,1 miliarde de lei, în semestrul I din 2025 au fost făcute plăți de 735 milioane de lei, iar în semestrul II de 2,5 miliarde de lei. „Doar în a doua parte a anului 2025 plățile au crescut cu aproximativ 240%, un ritm care arată clar capacitatea de mobilizare și maturizarea mecanismelor de plată”, arată Rogobete. El susține că, în total, Ministerul Sănătății a plătit 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat Sănătății prin PNRR. Potrivit ministrului, fondurile au fost direcționate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor ATI și achiziția de echipamente pentru controlul și reducerea infecțiilor nosocomiale (119 spitale), înființarea, extinderea, modernizarea și dotarea ambulatoriilor de specialitate (69 de spitale) și extinderea și modernizarea ATI pentru nou-născuți (37 de spitale). Alte fonduri au fost alocate pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme digitale pentru asigurările de sănătate – PIAS (CNAS) și pentru construcția celor 8 spitale noi finanțate prin PNRR.
Rogobete anunță înăsprirea controalelor la concediile medicale
„La început de mandat am pornit cu monitorizarea strictă a concediilor medicale. Controalele mari au dus la 120 de milioane de lei pe lună, doar din concedii medicale fictive. Un impact bugetar de peste 1 miliard”, a declarat Alexandru Rogobete la Digi24. Controalele vor continua și se vor înăspri Controalele vor continua, ba chiar se vor înăspri. „Angajatorii au dreptul să ne sesizeze dacă au angajați cu asemenea comportament. Și noi la sănătate am avut oameni care au apelat la concedii medicale când e mult de muncă”, a mai spus Rogobete. Ministrul a subliniat că „cu farul” pe acest fenomen, care poate fi redus și mai mult. „1 miliard de lei aruncați pe concedii fictive. Am făcut ordine în acest segment. Sunt cu farul pe acest fenomen. Putem reduce și mai tare acest fenomen. Simțim nevoia ca de săptămâna viitoare să punem noi măsuri care să descurajeze acest fenomen. Să descurajeze medicul, dar și pacientul. E primul an când în august nu avem punte de prelungire a vacanței”, a declarat Alexandru Rogobete. Clarificări privind certificatele de handicap Ministrul Sănătății și-a exprimat regretul pentru o declarație anterioară și a făcut clarificări. „A fost o declarație nefericită a mea. Aș vrea să clarific. Din controalele făcute pe concedii medicale și pe handicap, jumătate sunt fictive. S-a înțeles că certificatele de handicap erau fictive. Îmi cer scuze. Trebuie făcută diferența între certificate cu handicap ireversibil, sau cele reversibile. La cele reversibile s-a sărit calul. Au fost pentru unele boli care nu există sau au fost inventate”, a spus ministrul. Rogobete a mai precizat că statul nu face suficient pentru cei cu handicap. „În România există persoane cu grad de handicap care nu beneficiază de însoțitor, pentru că nu știu să ceară, pentru că acele comisii nu își fac treaba. Dar e și un număr mare care fraudează aceste lucruri. Acesta e segmentul pe care l-am atacat, aici venim cu măsuri legislative. Cei care încearcă să fraudeze statul pentru beneficii să nu le mai aibă. De competența justiției sunt cei care au eliberat aceste documente, medici și comisii”, a conchis Alexandru Rogobete.
Proiect: Cadrele didactice din facultățile de Medicină și Farmacie vor ocupa posturi în spitale prin concurs
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că marți a fost pus în transparență pe site-ul Ministerului Sănătății proiectul de ordin care actualizează metodologia de ocupare a posturilor prin integrare clinică pentru personalul didactic medico-farmaceutic. Până acum, aceste posturi se ocupau fără examen sau concurs. „Eu cred că este echitabil și corect față de tot personalul medical să avem reguli clare, uniforme și transparente, valabile pentru toți. Ce se schimbă concret? Stabilim explicit cum personalul didactic poate ocupa, prin concurs sau examen, posturi în spitalele și instituțiile publice de sănătate (posturi deja prevăzute în structuri), definim condițiile de încadrare și ce înseamnă integrarea clinică, clarificăm responsabilitățile universităților și ale unităților sanitare, introducem un calendar clar al concursurilor/examenelor, stabilim componența comisiilor și criteriile de evaluare, reglementăm transparența, conflictul de interese, protecția datelor și situațiile speciale (suspendare, reluare, transfer). Știu că uneori apar rezistențe, dar prin colaborare și comunicare corectă lucrurile capătă sens și nuanță”, spune, pe Facebook, Rogobete.