Rogobete, despre gărzile din spitale, după vizita de lucru în Spania: Sunt probleme asemănătoare cu cele din România
Rogobete a precizat că a discutat alături de omologul spaniol, Mónica García Gómez, despre problematica gărzilor și mecanismul de realizare a gărzilor în spitalele din Spania. „Sunt probleme asemănătoare cu cele din România. Am expus inițiativele pe care le avem noi pe masa discuțiilor și anume reducerea timpului de gardă de la 24 de la 12 ore, realizarea a trei componente, a trei tipuri de gărzi: gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență cu tarife diferențiate. Pare că ne aliniem într-un model european, și în Spania există aceeași viziune cu privire la organizarea și la reorganizarea gărzilor în spitalele publice”, a declarat Rogobete. Declarația a fost dată cu prilejul înceierii vizitei desfășurate în Spania, acolo unde Rogobete a avut întâlniri cu oficiali în Sănătate, dar și din domeniul farmaceutic. „Au fost întâlniri din care au rezultat concluzii importante. O mare parte din ele, începând din perioada următoare, vor fi aplicate și în România, în special în zona de sănătate mintală – dezvoltarea acestei componente importante”, a declarat Alexandru Rogobete. Joi, Rogobete a anunțat că Spania pune la dispoziție strategii de realizare pentru dezvoltarea centrelor de sănătate mintală, afirmând că ministerul Sănătății din România va începe o colaborare cu partea spaniolă. Inițiativa vine în contextul situației controversate de la Spitalul Județean de Urgență Constanța, acolo unde managerul unității, Raluca Ștefan, a acuzat faptul că există medici scutiți de gărzi din motive medicale, care lipsesc de la serviciu făcând alte activități.
Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%
Alexandru Rogobete anunță că luni s-au încheiat ultimele plăți pentru anul 2025 prin PNRR. „Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, susține ministrul Sănătății. Conform acestuia, în 2023 au fost făcute plăți de 108 milioane de lei, în 2024 de 1,1 miliarde de lei, în semestrul I din 2025 au fost făcute plăți de 735 milioane de lei, iar în semestrul II de 2,5 miliarde de lei. „Doar în a doua parte a anului 2025 plățile au crescut cu aproximativ 240%, un ritm care arată clar capacitatea de mobilizare și maturizarea mecanismelor de plată”, arată Rogobete. El susține că, în total, Ministerul Sănătății a plătit 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat Sănătății prin PNRR. Potrivit ministrului, fondurile au fost direcționate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor ATI și achiziția de echipamente pentru controlul și reducerea infecțiilor nosocomiale (119 spitale), înființarea, extinderea, modernizarea și dotarea ambulatoriilor de specialitate (69 de spitale) și extinderea și modernizarea ATI pentru nou-născuți (37 de spitale). Alte fonduri au fost alocate pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme digitale pentru asigurările de sănătate – PIAS (CNAS) și pentru construcția celor 8 spitale noi finanțate prin PNRR.
Rogobete anunță înăsprirea controalelor la concediile medicale
„La început de mandat am pornit cu monitorizarea strictă a concediilor medicale. Controalele mari au dus la 120 de milioane de lei pe lună, doar din concedii medicale fictive. Un impact bugetar de peste 1 miliard”, a declarat Alexandru Rogobete la Digi24. Controalele vor continua și se vor înăspri Controalele vor continua, ba chiar se vor înăspri. „Angajatorii au dreptul să ne sesizeze dacă au angajați cu asemenea comportament. Și noi la sănătate am avut oameni care au apelat la concedii medicale când e mult de muncă”, a mai spus Rogobete. Ministrul a subliniat că „cu farul” pe acest fenomen, care poate fi redus și mai mult. „1 miliard de lei aruncați pe concedii fictive. Am făcut ordine în acest segment. Sunt cu farul pe acest fenomen. Putem reduce și mai tare acest fenomen. Simțim nevoia ca de săptămâna viitoare să punem noi măsuri care să descurajeze acest fenomen. Să descurajeze medicul, dar și pacientul. E primul an când în august nu avem punte de prelungire a vacanței”, a declarat Alexandru Rogobete. Clarificări privind certificatele de handicap Ministrul Sănătății și-a exprimat regretul pentru o declarație anterioară și a făcut clarificări. „A fost o declarație nefericită a mea. Aș vrea să clarific. Din controalele făcute pe concedii medicale și pe handicap, jumătate sunt fictive. S-a înțeles că certificatele de handicap erau fictive. Îmi cer scuze. Trebuie făcută diferența între certificate cu handicap ireversibil, sau cele reversibile. La cele reversibile s-a sărit calul. Au fost pentru unele boli care nu există sau au fost inventate”, a spus ministrul. Rogobete a mai precizat că statul nu face suficient pentru cei cu handicap. „În România există persoane cu grad de handicap care nu beneficiază de însoțitor, pentru că nu știu să ceară, pentru că acele comisii nu își fac treaba. Dar e și un număr mare care fraudează aceste lucruri. Acesta e segmentul pe care l-am atacat, aici venim cu măsuri legislative. Cei care încearcă să fraudeze statul pentru beneficii să nu le mai aibă. De competența justiției sunt cei care au eliberat aceste documente, medici și comisii”, a conchis Alexandru Rogobete.
Proiect: Cadrele didactice din facultățile de Medicină și Farmacie vor ocupa posturi în spitale prin concurs
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că marți a fost pus în transparență pe site-ul Ministerului Sănătății proiectul de ordin care actualizează metodologia de ocupare a posturilor prin integrare clinică pentru personalul didactic medico-farmaceutic. Până acum, aceste posturi se ocupau fără examen sau concurs. „Eu cred că este echitabil și corect față de tot personalul medical să avem reguli clare, uniforme și transparente, valabile pentru toți. Ce se schimbă concret? Stabilim explicit cum personalul didactic poate ocupa, prin concurs sau examen, posturi în spitalele și instituțiile publice de sănătate (posturi deja prevăzute în structuri), definim condițiile de încadrare și ce înseamnă integrarea clinică, clarificăm responsabilitățile universităților și ale unităților sanitare, introducem un calendar clar al concursurilor/examenelor, stabilim componența comisiilor și criteriile de evaluare, reglementăm transparența, conflictul de interese, protecția datelor și situațiile speciale (suspendare, reluare, transfer). Știu că uneori apar rezistențe, dar prin colaborare și comunicare corectă lucrurile capătă sens și nuanță”, spune, pe Facebook, Rogobete.
Ministrul Sănătății anunță un acces mai facil la tratament pentru pacienții cu boli rare. Indicațiile noului protocol
„Împreună cu specialiștii din sănătate și în dialog permanent cu asociațiile de pacienți, am decis actualizarea protocolului pentru DCI Ivacaftorum (…). Timp de prea mult timp, accesul la tratament a depins de o listă fixă de mutații. Copii și adulți cu mutații rare, deși aveau aceeași boală și aceleași complicații, erau excluși doar pentru că mutația lor nu apărea într-un tabel”, a transmis Rogobete, într-un mesaj publicat pe Facebook. El a anunțat că noul protocol stabilit de Ministerul Sănătății și CNAS introduce o nouă regulă: „Orice pacient cu cel puțin o mutație NON–clasa I devine eligibil pentru tratament compensat. Această modificare deschide accesul la tratament pentru zeci de pacienți cu mutații rare, pacienți care până acum nu aveau nicio opțiune modernă. Pentru unii dintre ei, schimbarea poate preveni un transplant pulmonar. Pentru alții, poate însemna o viață normală. Pentru toți, înseamnă speranță reală și încredere în sistemul de sănătate”, a declarat Rogobete. Acesta a mai inclus și indicații terapeutice specifice: monoterapie pentru copii mai mari de 12 luni și care cântăresc mai mult de 7 kg; adolescenți și adulți cu fibroză chistică și mutații de clasa III (G551D, G1244E, G1349D, G178R, G551S, S1251N, S1255P, S549N, S549R). monoterapie pentru adulți peste vârsta de 18 ani cu mutația R117H. asociere cu ivacaftor/tezacaftor/elexacaftor pentru pacienții cu vârste de 2 ani sau mai mari de 2 ani, cu cel puțin o mutație NON–clasa I.
23 de milioane lei pentru modernizarea și reabilitarea Centrului pentru Arși de la Floreasca, anunță Rogobete
Rogobete spune că a aprobat vineri indicatorii tehnico-economici și suma necesară pentru reorganizarea Centrului pentru Arși din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Floreasca. Urmează instalarea unui sistem HVAC care să asigure controlul microbiologic, al temperaturii și al umidității, refacerea și compartimentarea corectă a zonelor ATI, precum și introducerea filtrelor HEPA, pentru a reduce cât mai mult riscul de infecții nosocomiale. De asemenea, centrul va fi dotat cu aparatura de ultimǎ generație, spune ministrul Sănătății. „Vom avea patru paturi de terapie intensivă și cinci paturi de chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă și tratament pentru arși, organizate în 4 rezerve. Refacem structura exact așa cum a rezultat din constatările Corpului de Control, după adevăr, nu după aparențe. Reparăm ceea ce trebuia să funcționeze de mult și ne asigurăm că, de acum înainte, fiecare decizie are în centru siguranța pacientului și protejarea personalului medical. Prefer să avem un centru pentru arși cu mai puține paturi, dar dotat ireproșabil, unde pacienții sunt tratați cu demnitate și în condiții de siguranță, iar personalul medical nu este expus la riscuri”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Deficiențe majore constatate în urma unui control la Centrul pentru Arși La 1 august, ministerul Sănătății anunța că în urma unui control extins efectuat la Centrul pentru Arși din cadrul Spitalului Floreasca au fost constatate deficiențe majore de ordin sanitar și organizatoric, care au generat aplicarea unor sancțiuni și impunerea unor măsuri corective urgente. Verificările au fost realizate de către Corpul de Control al ministrului Sănătății și de Inspecția Sanitară de Stat. În urma acestora, s-au dispus amendă de 10.000 lei, conform HGR nr. 857/2011, reprezentantului societății de curățenie pentru nerespectarea procedurilor privind igienizarea și dezinfecția spațiilor medicale, amendă de 20.000 lei, conform aceleiași hotărâri, pentru utilizarea de produse biocide în absența unei autorizări corespunzătoare și amendă de 30.000 lei aplicată unității sanitare pentru lipsa ventilației conforme (HVAC) în Compartimentul pentru Arși, conform cerințelor minime obligatorii pentru acest tip de structură. Ulterior, în cadrul prelungirii controlului sanitar cu încă două zile, a fost confirmată prezența Candida auris la nivelul Centrului pentru Arși. Detectarea acestei tulpini fungice – recunoscută la nivel internațional ca o problemă emergentă în infecțiile asociate asistenței medicale.
10 ani de la tragedia din Colectiv. Rogobete: Zece ani de durere, de rușine, de neputință
„Au trecut 10 ani. Zece ani de durere, de rușine, de neputință. Zece ani de când sistemul medical din România a fost zguduit din cele mai fine temelii. De ce până acum 7 ani nu au fost începute centrele de arși? Nu știu… și uneori nici nu mai pot înțelege. Ce știu sigur este că în 2022 le-am început, împreună cu echipa de la Ministerul Sănătății. Le coordonez de 3 ani – atunci ca secretar de stat, acum ca ministru. Și nu e despre mine. E despre o echipă întreagă și despre toți cei care nu au renunțat să creadă că se poate și în România. Simt rușine uneori. O rușine grea, pentru nepăsare și indolențǎ. Simt durere când văd cum unii au privit ani la rând în altă parte, în timp ce medicii și asistentele își sacrificau zilele și nopțile în spitale, ținând sistemul pe umeri”, spune, joi, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Acesta amintește de medici, asistente, brancardieri, „cei care și-au făcut datoria cu inima, chiar și atunci când statul părea că i-a uitat”. Rogobete spune că lor li datorează respectul atât el, cât și întreaga țară, pentru că „au ținut vie flacăra speranței în sistemul de sănătate românesc”. „Astăzi, România are în construcție trei centre de arși, iar cel de la Timișoara se va finaliza chiar anul acesta. După 10 ani de așteptare și rușine, am început să construim ceea ce trebuia făcut demult. Dumnezeu să-i odihnească pe cei care au plecat prea devreme. Le promit că nu am uitat și că România va putea trata marii arși în centre moderne, construite cu grijă și demnitate. Și da… se poate! Pentru că atunci când credem, când muncim și când iubim oamenii, România vindecă”, mai spune Rogobete. În 30 octombrie 2025 se împlinesc 10 ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv. În urma incendiului, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar apoi mulţi dintre răniţii internaţi, numărul victimelor ajungând atunci la 64. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. Ulterior, la un şi 9 luni după tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65. La 10 ani de la incendiu, tragedia s-ar repeta. De fapt, s-a repetat cu două săptămâni înainte: un bloc a explodat și nici acum nu avem vinovați. În plus, cu o zi înainte de a se împlini 10 ani de la tragedia din „Clubul Morții”, doi medici de la Spitalul „Bagdasar Arseni” au fost reținuți pentru că au tratat superficial un pacient cu arsuri, iar această indolență a dus la decesul bărbatului. Timp de mai multe zile, internat la Craiova și București, a fost văzut de mai mulți medici, dar niciunul nu a văzut că are arsuri grave pe toracele anterior.
Ministrul Sănătății, către personalul ATI: Renunţaţi la verighetă sau plecaţi din ATI!
Invitat la emisiunea „Insider Politic” de la Prima TV, ministrul Rogobete a discutat despre infecțiile nosocomiale din spitalele din România, spunând că sunt necesare demersuri pentru ca acestea să fie raportate în timp util, pentru a fi limitate. „Toată lumea constată: avem infecţii nosocomiale, nu le raportăm, sau nu le raportăm suficient, sau le ascundem. Eu cred că a sosit momentul să acţionăm proactiv pentru a le controla şi pentru a le limita. De ce spun asta? Niciunde în lumea asta nu există spitale unde există activitate chirurgicală – ATI, bloc operator – unde să nu existe infecţii asociate activităţii medicale. Niciunde pe glob. Important este să le monitorizăm. Important este să le detectăm în timp util”, a subliniat Alexandru Rogobete. Ministrul le-a cerut, pe această cale, personalului angajat pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), să nu mai poarte bijuterii, verighete sau unghii false, pentru că pot fi transmise bacterii pacienților internați. „Conform legislaţiei actuale din România, personalul ATI nu are voie să poarte bijuterii, verighete sau unghii false. Am spus asta public. (…) A început şi o grupare interesantă în zona de social media, care este evident împotriva mea şi care se numeşte „Nu renunţăm la verighetă”. Eu spun ferm: „Ba renunţaţi la verighetă sau plecaţi din ATI!”, pentru că acea verighetă poate omorî un om, pentru că e sursă de depozitare şi de transmitere”, a mai spus Rogobete.
Rogobete promite servicii medicale de prevenție chiar și în zonele rurale greu accesibile
„Servicii medicale de prevenție pentru toți românii, chiar și în zonele rurale greu accesibile. Aceasta nu este o aspirație, ci misiunea noastră primordială. De aici începem să construim punți de încredere și un sistem medical devotat în totalitate oamenilor și nevoilor lor. Extinderea rețelei caravanelor medicale și decontarea serviciilor oferite de acestea prin CNAS reprezintă următorul pas firesc în direcția potrivită. Mai exact, cabinetele medicale mobile de prevenție și screening pentru boli grave vor fi organizate de spitale în parteneriat cu asociații și organizații locale”, spune, joi seara, Alexandru Rogobete, pe Facebook. Potrivit ministrului Sănătății, din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se vor deconta serviciile medicale de spitalizare de zi, consultațiile, cât și procedurile diagnostice și terapeutice. „Serviciile vor fi acordate de medici specialiști, prin asistență medicală mobilă, în baza relației contractuale a spitalelor cu casele de asigurări de sănătate. Mai mult, extindem rețeaua de autospeciale (cabinete medicale mobile) pentru screening oncologic, cu precădere în zone în care populația nu are acces la servicii medicale. Aceste investigații medicale sunt destinate atât pacienților asigurați, cât și celor neasigurați, indiferent de zona de reședință”, mai spune ministurl. Ministrul precizează că prin dezvoltarea acestor tipuri de servicii, este oferit acces la sănătate pentru toți românii, indiferent de locul în care trăiesc sau de situația materială. „Pentru că așa este echitabil și corect. Ai încredere în cei care te pot ajuta. Pentru că încrederea ne vindecă, ne apropie și ne face viața mai ușoară”, îi îndeamnă Alexandru Rogobete pe pacienți.
Rogobete: Dezvoltăm centre de arși și noi mecanisme de finanțare în parteneriat cu Banca Mondială
Ministrul Alexandru Rogobete a avut joi la Washington o întâlnire tehnică cu reprezentanții Băncii Mondiale, discuțiile vizând proiectele din sectorul sănătății derulate de Ministerul Sănătății. „Această colaborare reprezintă un pilon strategic în relația României cu Statele Unite ale Americii, prin intermediul Băncii Mondiale, o relație bazată pe încredere, transparență și rezultate concrete. Nu vorbim doar despre finanțare, ci despre viziune, expertiză și parteneriate care transformă sistemul de sănătate românesc”, scrie pe Facebook Alexandru Rogobete. Ministrul a prezentat proiectele centrelor de arși din România, detaliind stadiul fiecărui obiectiv: „Discuțiile au vizat în special cele trei centre de arși care prind contur în țară. La Timișoara, lucrările se apropie de final, iar centrul va fi gata până la sfârșitul acestui an. La Târgu Mureș, termenul estimat este primăvara anului viitor. Iar la Spitalul ‘Grigore Alexandrescu’ din București, centrul de arși pentru copii este deja în plină dezvoltare. Reprezentanții Băncii Mondiale au apreciat ritmul accelerat al acestor proiecte, confirmând că România discută astăzi despre realități, nu doar despre promisiuni”. Rogobete a vorbit și despre noile mecanisme de finanțare și acces la medicamente „Tot în cadrul acestei colaborări, lucrăm împreună cu Banca Mondială la un nou mecanism de finanțare pentru unitățile sanitare, bazat pe performanță, eficiență și nevoile reale ale pacienților. În paralel, dezvoltăm un mecanism mai rapid și mai predictibil de introducere a medicamentelor în lista de compensate – un pas concret pentru ca pacienții români să aibă acces mai rapid la tratamente moderne. Deja, pe site-ul Ministerului Sănătății se află publicat proiectul de Hotărâre de Guvern care include 35 de molecule noi în lista de compensare – rezultat al muncii de echipă și al acestei noi abordări bazate pe viteză, responsabilitate și transparență”, potrivit ministrului Sănătății. Ministrul a subliniat impactul strategic al parteneriatului cu Banca Mondială și cooperarea cu Statele Unite: „Parteneriatul cu Banca Mondială și cooperarea cu Statele Unite reprezintă o garanție de încredere și stabilitate pentru dezvoltarea durabilă a sistemului de sănătate din România. Pentru că încrederea ne face bine – și este motorul prin care transformăm promisiunile în fapte, iar faptele în speranță.”