Aproape 8 miliarde a pierdut România de când salvatorii au preluat puterea
România s-a transformat în „campioana banilor pierduți”. Iar sumele sunt uriașe. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră a avut acces la o finanțare inițială de aproximativ 29,2 miliarde euro. Ulterior, planul a fost ajustat – pentru a include și noul capitol REPowerEU -, iar în decembrie 2023 s-a ajuns la suma de 28,5 miliarde euro. Pentru a accesa fondurile europene, România ar fi trebuit să respecte mai multe „jaloane”, să facă reforme și investiții. Totul s-a transformat, însă, într-un adevărat calvar financiar. „Salvatorii” care au redactat PNRR – Cristian Ghinea de la USR a fost cel care a coordonat întreaga „acțiune” – nu au putut implementa ceea ce chiar ei au promis pentru România. Acum, în anul 2026, tot „salvatorii USR ai României” sunt în coaliția de guvernare, alături de PNL și UDMR, după ce social-democrații au retras sprijinul premierului Bolojan. Numai că, de când premierul Ilie Bolojan a preluat mandatul, în data de 20 iunie 2025, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă cronologia unui adevărat dezastru financiar. România, „pariorul” european care pierde mai mult decât câștigă Din păcate, România s-a dovedit a fi un „jucător” inconstant. Seamănă din ce în ce mai mult cu un parior care pierde mai mult decât câștigă. Se bucură atunci când norocul îi surâde, dar apoi pierde tot ceea ce a câștigat. Numai că, în speța „PNRR”, cei care pierd pe termen lung sunt chiar românii. PNRR a fost elaborat în anul 2021, în mandatul Guvernului Cîțu. La guvernare se afla coaliția PNL-USR-UDMR. Responsabilul a fost Cristian Ghinea, fost ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene. Planul elaborat de România a fost oficial adoptat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021. De atunci, România a pierdut, din cauza unor reforme incomplete, întârziate sau – pur și simplu – făcute după ureche, aproape 8 miliarde de euro. Pentru România, PNRR este o „nucă tare”. Guvernul Bolojan o aduce din condei În plină vacanță de 1 Mai, atunci când românii sunt atenți la cu totul alte lucruri și mai puțin la subiectul arid „PNRR”, România a pierdut încă o tranșă din PNRR – 458,7 milioane euro. (mai multe detalii AICI) În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume la care ar fi avut acces România. Numai că mai multe reforme nu au fost îndeplinită satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia Europeană a decis, însă, că patru jaloane importante nu au fost rezolvate așa cum ar fi trebuit, iar asta costă. Dragoș Pâslaru – ministrul Fondurilor Europene – a anunțat suma imensă pe care România a pierdut-o. Acesta a încercat să prezinte o și o variantă „optimistă”. România a reușit să recupereze animite sume, numai că pierde cu mult mai mult decât recuperează. Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene Pe cererea de plată nr. 3 din PNRR, România recuperează 350,7 milioane de euro – care fuseseră suspendate. Totuși, România pierde 458,7 milioane euro, pentru că reformele ori nu au fost făcute cum trebuie, ori s-au făcut cu întârziere, ori nu s-au făcut deloc. Pe segmentul „reforma pensiilor speciale”, 231 milioane euro au fost suspendate. România recuperează 166 milioane euro. Al treilea jalon – companiile de stat din energie. România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro. Al patrulea jalon – companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. România pierde 15,4 milioane, reușește să recupereze 4,5 milioane euro. Bruxellesul nu-ți bagă în traistă. România ia puțin cu o mână și dă mult mai mult cu alta După cum se poate observa, România ia cu o mână și dă mult mai mult cu alta, pierderea unor sume uriașe din PNRR fiind o tristă realitate finaciară. Potrivit specialiștilor, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). (alte informații AICI) Până acum – luna mai 2026 -, România a înregistrat pierderi și reduceri semnificative ale fondurilor alocate prin PNRR. Suma totală este de peste 7,5 miliarde de euro. Cauzele? Nu numai recalculările economice, ci și faptul că România nu a îndeplinit reforme-cheie (așa-numitele „jaloane” impuse prin PNRR). De la Bruxelles ți se dă, se poate spune, dar nimeni nu-ți bagă și în traistă. Iar România, într-o perioadă de austeritate impusă de mpsurile dure luate de premierul Ilie Bolojan, „bifează” eșec după eșec și în PNRR. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax PNRR, cronologia unui DEZASTRU 2023 – Reducerea de 2,1 miliarde euro (granturi) În anul 2023 a avut loc o ajustare în PNRR. Suma de 2,1 miliarde euro a fost tăiată oficial din componenta de granturi. Este vorba despre fonduri europene nerambursabile, având ca scop susținerea investițiilor, dezvoltării afacerilor și tranziției verzi și digitale. România a avut o creștere economică mai mare decât prognoza inițială făcută în anul 2021. Totul părea a fi în „grafic”. Regulamentul european prevede ajustarea sumelor nerambursabile în funcție de performanța PIB-ului real față de cel estimat. Însă ceea ce părea a fi un bun început de drum s-a transformat într-un haos pe care autoritățile încearcă să îl „cosmetizeze. 2025 – octombrie – România pierde 7 miliarde de euro (credite) În luna octombrie a anului 2025, atunci când Ilie Bolojan era deja premier, România a pierdut accesul la aproximativ 7 miliarde de euro din componenta de împrumuturi (credite cu dobândă subvenționată). (mai multe detalii AICI) Cauza principală a fost întârzierea reformelor critice care ar fi permis tragerea acestor fonduri înainte de termenele limită intermediare. 2026 – februarie – 231 de milioane euro au fost suspendate În contextul Cererii de Plată nr. 3 – din cauza eșecului reformei pensiilor magistraților și a amânărilor repetate de la Curtea Constituțională (CCR) – sumade 231 milioane euro a fost suspendată. Premierul Ilie Bolojan nu și-a asumat nicio vină și a descoperit „țapul ispășitor”, respectiv chiar Curtea Constituțională