Dan Dungaciu: Raportul este o evaluare a spațiului european, cu România în frunte
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum România nu a prezentat niciun raport care să explice ce s-a petrecut la anularea alegerilor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Păi, și Maduro a încercat să acopere mai bine povestea asta. Că aici suntem… Maduro a încercat să acopere acea fraudă, mă rog, care cred că este o fraudă. A încercat să o acopere mai bine. Noi nici măcar n-am spus nimic. Noi nici nu am dat vreun raport.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum România nu a prezentat niciun raport care să explice ce s-a petrecut la anularea alegerilor. Acesta a început prin a spune că lucrurile nu sunt în regulă. Acesta raport este expresia unei evaluări a spațiului european, a adăugat sociologul. În această evaluare, din păcate, prezintă acesta, România este fruntașă. Dungaciu susține că inclusiv Maduro a reușit să acopere mai bine povestea corupției din Venezuela. România nu a prezentat niciun raport, niciun document relevant pentru anularea alegerilor. În opinia geopoliticianului, ar fi trebuit prezentate documente care să explice ce s-a petrecut atunci când au fost anulate alegerile. „Nu e în regulă. Și acest raport este expresia unei evaluări pe spațiul european. Evaluare care, cum să spun, pune, din păcate, România la loc de frunte. Și întrebarea fundamentală este, bun, dacă… Domnule, iertați-mă. Păi, și Maduro a încercat să acopere mai bine povestea asta. Că aici suntem… Maduro a încercat să acopere acea fraudă, mă rog, care cred că este o fraudă. A încercat să o acopere mai bine. Noi nici măcar n-am spus nimic. Noi nici nu am dat vreun raport. Ar fi trebuit, zic eu. Eu cred că ar fi trebuit să explicăm lumii ce s-a întâmplat.”, a explicat sociologul.
Pastila de cunoaștere anti-cancer. România este prima țară din UE la decese provocate de această teribilă maladie
Aproape unul din trei români riscă să fie atins de cancer până la vârsta de 75 de ani. Este o medie acceptabilă la nivel mondial. Marea problemă este că rata de depistare și supraviețuire este catastrofală în raport, din cauza unor complexe de politici de sănătate confuze. România este prima din Uniunea Europeană la decese provocate de această maladie. Un stil de viață sănătos și controalele periodice ar putea preveni sau alina suferințele, sau prelungi viața. Din februarie 2026, medicii vor oferi o pastilă pe zi, cu informații salvatoare, într-o campanie de prevenție lansată de ziua de luptă împotriva cancerului. Abordarea pacientului oncologic trebuie făcută în echipa multidisciplinară, echipa de tumor bord. Timp înseamnă viață cu echipa. Pacientul are un plan, are un traseu, are o șansă mai bună.Am constatat tot mergând în țară să încercăm să ținem cursul colegilor noștri medici că e o diferență ca de la cer la pământ între ceea ce face un centru universitar și ce se întâmplă în realitate, explică medicii. Pacienții oncologic se plâng că așteaptă chiar și 800 de zile. Terapiile inovatoare aprobate în UE, pentru unii ajung prea târziu. Specialiștii avertizează că fără programe eficiente de prevenție și depistare precoce, România va avea de tratat tot mai mulți bolnavi. Prevenția ar putea să schimbe statisticile negre care arată că până la 20% dintre decesele din România sunt cauzate de cancer. În plus, aproape unul din trei români riscă să sufere o afecțiune oncologică până la vârsta de 75 de ani. Multe cancere sunt legate de factori de risc precum fumatul, consumul de alcool, obezitate și poluare. Pe platforma prevenție pentru toți.ro. Medicii, alături de experții de la Politehnica București, vor oferi zilnic o pastilă de cunoaștere anti-cancer. Recomandarea autorului: Au descoperit oamenii de știință leacul pentru cancerul pancreatic? Ce trebuie să știi despre această descoperire
Raport devastator al Congresului SUA despre alegerile prezidențiale anulate din România
UPDATE. Miliardarul Elon Musk reacționează printr-un „wow”, atunci când contul conservator Lord Bebo, preocupat de România, comentează raportul Comisiei Juridice din Congresul SUA despre țara noastră: „Guvernul SUA a atacat direct UE pentru că practic a falsificat alegerile din România! Este o nebunie, dacă stai puțin să te gândești. SUA spun că Europa falsifică alegeri astfel încât candidatul lor să câștige iar asta NU este democratic”. Sarah Rogers, adjunctul șefului Departamentului de stat al SUA, anunță și ea că va discuta raportul care acuză Comisia Europeană de cenzură la celebra Conferință de la Munchen din februarie. Știrea inițială: Raportul conține zeci de referințe la situația României și a dedicat un întreg capitol alegerilor prezidențiale anulate din România. „Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”, arată raportul Congresului SUA. Donald Trump și Jim Jordan Iată ce arată raportul cu referire directă la România: „De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024. Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste. Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok. Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații. Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citau dovezi de la autoritatea fiscală a României au constatat că „presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate. Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente. În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte/ fact checkers să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opinia și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie. Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor prezidențiale din România din 2024-2025, și alegerilor legislative germane din 2025. Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând la un tur secund împotriva candidatei centriste Elena Lasconi. Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce serviciul de informații al României a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare. Reportajele publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că un alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reluate din mai 2025. Documentele interne TikTok și comunicările cu Comisia Europeană și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea interferenței Rusiei. Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu Comisia Europeană și autoritățile române. Documentele interne arată, de asemenea, că înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului După alegeri, pe măsură ce acuzațiile încă nefondate de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat rapid, deschizând o anchetă formală DSA privind practicile TikTok de moderare a discursului politic. Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extinse ale propriei puteri de a impune eliminarea conținutului politic. După cum TikTok a declarat ulterior Comisiei Europene, platforma era „prudentă față de abordarea foarte informală” a cererilor de eliminare „adoptată de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic). ”TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțesc aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – „au urmărit să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale. De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să eliminați conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și insultă partidul PSD»” – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din parlamentul României la acea vreme. Între primul tur
Raport devastator al Congresului SUA despre alegerile prezidențiale anulate din România
Raportul conține zeci de referințe la situația României și a dedicat un întreg capitol alegerilor prezidențiale anulate din România. „Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”, arată raportul Congresului SUA. Donald Trump și Jim Jordan Iată ce arată raportul cu referire directă la România: „De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024. Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste. Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok. Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații. Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citau dovezi de la autoritatea fiscală a României au constatat că „presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate. Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente. În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte/ fact checkers să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opinia și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie. Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor prezidențiale din România din 2024-2025, și alegerilor legislative germane din 2025. Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând la un tur secund împotriva candidatei centriste Elena Lasconi. Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce serviciul de informații al României a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare. Reportajele publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că un alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reluate din mai 2025. Documentele interne TikTok și comunicările cu Comisia Europeană și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea interferenței Rusiei. Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu Comisia Europeană și autoritățile române. Documentele interne arată, de asemenea, că înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului După alegeri, pe măsură ce acuzațiile încă nefondate de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat rapid, deschizând o anchetă formală DSA privind practicile TikTok de moderare a discursului politic. Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extinse ale propriei puteri de a impune eliminarea conținutului politic. După cum TikTok a declarat ulterior Comisiei Europene, platforma era „prudentă față de abordarea foarte informală” a cererilor de eliminare „adoptată de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic). ”TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțesc aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – „au urmărit să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale. De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să eliminați conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și insultă partidul PSD»” – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din parlamentul României la acea vreme. Între primul tur al alegerilor și anularea acestora, ordinele românești au fost și mai agresive: autoritățile de reglementare au spus TikTok că „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”. Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. TikTok a fost de acord, refuzând să elimine postările cetățenilor privați pro-Georgescu pe motive legate de libertatea de exprimare. Aceste cereri agresive de eliminare au inclus chiar și un ordin global de eliminare pentru anumite conținuturi pro-Georgescu. Ca răspuns la o hotărâre judecătorească din România, TikTok a geoblocat videoclipuri despre care
Val de aer siberian în România: ANM a dat alertă de ger năprasnic, vânt și ninsori viscolite în mai multe regiuni. Bucureștiul, înzăpezit
Avertismentul meteorologilor s-a adeverit: a nins zdravăn în București duminică seară, 1 februarie, și s-a depus un strat de zăpadă de câțiva centimetri. ANM arată că, în următoarele zile, vremea în Capitală va fi extrem de rece și precipitațile vor continua. Senzația de frig va fi accentuată de vântul care va sufla cu putere. Cum va fi vremea în București Administrația Națională de Meteorologie a emis o prognoză de specialitate pentru București. Specialiștii estimează că inclusiv luni, 2 februarie, și marți vremea va continua să se răcească. Cerul va avea înnorări în prima parte a intervalului, când trecător va mai ninge slab (1 – 2 cm), apoi va deveni variabil. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări dimineața (viteze de 35 – 40 km/h) Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de -3 grade, iar cea minimă între -10 și -8 grade. Potrivit sursei citate, de marți dimineața până miercuri, la ora 10:00, vremea va continua să fie rece, cerul variabil, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi cuprinsă între -1 grad și zero grade, în timp ce minima va oscila între -8 și -6 grade. Bucureștiul este până miercuri, 4 februarie, sub alertă de vreme deosebit de rece, cu ger în timpul nopților și al dimineților, intensificări ale vântului și ninsoare viscolită. De altfel, pentru marți și miercuri este în vigoare un Cod galben de intensificări ale vântului, temperaturi deosebit de scăzute și ger. Temperaturi de -20 de grade în țară Mai multe regiuni din țară se află sub atenționare de Cod galben de ger, intensificări ale vântului și ninsori viscolite, valabilă până marți dimineața. Potrivit meteorologilor, de luni dimineața până marți, la ora 10:00, o atenționare Cod galben de temperaturi deosebit de scăzute și ger vizează județe din Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, estul și sud-estul Transilvaniei. În aceste zone temperaturile vor fi deosebit de scăzute (în medie, cu 7 – 9 grade mai mici decât cele normale datei), cu valori maxime ce se vor încadra între -9 și -3 grade, mai mici în nordul Moldovei, până spre -15 grade, unde gerul va persista și pe parcursul zilei. Noaptea va fi ger, astfel că temperaturile minime se vor încadra între -20 și -8 grade. RECOMANDAREA AUTORULUI: Meteorologii Accuweather anunță o lună februarie atipică pentru aceste mileniu, în România. Ce se întâmplă în București Iarnă „bipolară” în București. Pe ce dată se întorc ninsorile, potrivit meteorologilor Accuweather Ninge 10 zile fără oprire în aceste orașe din România. Meteorologii Accuweather anunță pe ce dată începe
ANAF publică lista ruşinii. Cine sunt marii datornici la Fisc
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2025, conform legislaţiei în vigoare. În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2025. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016, publică Ziarul Financiar. Obligaţiile fiscale pentru T4 2025 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2025. Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane: a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere; Lista rușinii poate fi consultată AICI ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”, precizează ZF. Recomandarea autorului:
Ca la 20 de ani, multe griji și fără bani. Explicația specialiștilor pentru starea de epuizare a tinerilor
Au 20 de ani, dar se simt ca la 60. Pentru mulţi tineri, expresia „vârsta e doar un număr” a căpătat o nouă conotaţie. Se simt îmbătrâniţi înainte de vreme, epuizaţi, fără vlagă şi „storşi” emoţional. Specialiştii spun că sentimentul e firesc, în vremurile actuale şi mai ales când viaţa tinerilor se derulează pe repede înainte pe reţelele sociale. Şi se mai întâmplă ceva interesant: adulţi în toată firea se simt ca la 20 de ani, doar că au multe griji şi nu prea au bani, comprimă Observator. „Nu am avut energie deloc, m-am simţit foarte moleşită, am avut o dificultate să mă ridic din pat. Simţeam că n-am chef de nimic”, spune o tânără. Aşa sună începutul multor şedinţe de terapie, recunosc specialiştii. Nu au mai mult de 20-25 de ani şi trec pragul cabinetelor epuizaţi şi „îmbătrâniți” înainte de vreme. Nu se alintă și nici nu e ceva fictiv. Se numește îmbătrânire subiectivă și este un concept bine-studiat în psihologie, publică Observator. Cercetătorii au câteva explicaţii pentru această discrepanţă dintre vârsta din buletin şi cea subiectivă. Presiunea profesională, supraexpunerea la informaţie, ritmul accelerat al vieţii moderne, dar şi comparaţia cu alţii, amplificată de social media, toate duc la stres cronic şi epuizare. Automat apare şi senzaţia de îmbătrânire. „Simt un copy-paste al fiecărei zile în parte. Când vin la cabinet si ii intreb : ce e relevant din acestă săptămână. Ei spun că: mai nimic nu am facut. E aceeasi monotonie zilnică, serviciu-casa. Ca nişte bătrâni. Efectic rămaşi în pat si foarte, foarte putine activităţi”, a declarat Cristian Grigore, psiholog, pentru Observator. După aproximativ 25-30 de ani, această tendință se inversează: adulții tind să se simtă mai tineri decât vârsta lor din buletin. Tinereţea psihologică nu înseamnă energie constantă. Înseamnă flexibilitate, curiozitate şi curajul de a încetini ritmul, atenţionează psihologii. „Să mergem la sală, iesim în weekend cu prietenii, iesim la o cafea. Recunostinta fata de viata noastra e extrem, extrem de imporanta si e o stare de bine si chiar de longevitate”, a declarat Cristian Grigore, psiholog. Şi somnul are un impact semnificativ asupra percepţiei vârstei. Un studiu important a arătat că două nopți cu somn scurt, de 4 ore, determină oamenii să se simtă în medie cu 4-5 ani „mai bătrâni” decât după un somn adecvat, de 8-9 ore.
Străinii ajung pe drumurile morții din România. Țara noastră, campioană la morți din accidente rutiere și codașă la numărul de kilometri de autostradă
România rămâne una dintre cele mai periculoase țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește siguranța rutieră, iar tragedia produsă în județul Timiș, în care șapte cetățeni greci și-au pierdut viața, a readus în prim-plan vulnerabilitățile majore ale infrastructurii rutiere. Titi Aur, expertul în conducere defensivă, a explicat, pentru Gândul, că principala cauză a acestor tragedii este lipsa educației și prudenței șoferilor. Acesta a vorbit și despre insuficineța autostrăzilor din România. Accidentul s-a produs pe DN6 / E70, în județul Timiș, într-o zonă cunoscută pentru traficul intens de autoturisme. Un microbuz care transporta suporteri ai echipei PAOK Salonic spre Franța, pentru un meci din Europa League, a fost implicat într-o coliziune frontală cu un TIR. Titi Aur: ”România este pe primul loc la accidente și la tot ce înseamnă sânge pe șosea” Potrivit informațiilor furnizate de autorități, microbuzul ar fi intrat într-o depășire periculoasă, a acroșat o autocisternă și a fost proiectat pe contrasens, unde impactul cu autotrenul a fost devastator. Șapte persoane au murit pe loc, iar alte trei au fost rănite și transportate la spital. În urma accidentului grav produs în Timiș, 7 cetățeni greci și-au pierdut viața. Titi Aur, expertul în conducere defensivă, a explicat pentru Gândul că dacă România ar avea mai multe autostrăzi, probabilitatea ca astfel de accidente să aibă loc ar fi mai mică, însă, chiar și în acest context, acesta susține că principala problemă este lipsa educației și prudenței. ”Într-adevăr, dacă ar fi mai multe autostrăzi, probabilitatea ca astfel de accidente să aibă loc ar fi mai mică. Din păcate, în România avem multe accidente cu morți și răniți, inclusiv pe autostradă. Când spun „multe și pe autostradă”, spun mult mai multe decât în alte țări, adică decât în lumea civilizată. Avem de 10 ori mai mulți morți pe autostrăzi decât în Danemarca și de 4,5 ori mai mulți decât în Franța. Adică, chiar și pe autostrăzi, noi nu știm să circulăm. Într-adevăr, România este pe primul loc la accidente și la tot ce înseamnă sânge pe șosea. Autostrăzile sunt bune, dar fără o educație și fără o conștientizare corespunzătoare nu ne salvează de tot. Vom circula doar mai repede, dar tot cu mai multe victime, comparativ cu alte țări”, a explicat Titi Aur, pentru Gândul. România, în topul negru al Uniunii Europene Dincolo de circumstanțele în care se produc accidentele, datele statistice arată o realitate îngrijorătoare. Potrivit Eurostat, România se află în continuare printre statele cu cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din Uniunea Europeană. În 2023, media UE a fost de 46 de decese rutiere la un milion de locuitori. În schimb, România și Bulgaria au raportat câte 81 de decese la un milion de locuitori, aproape dublu față de media europeană. La polul opus se află Suedia (22), Danemarca (27) și Malta (30), state care beneficiază de infrastructură modernă și politici coerente de siguranță rutieră. Deși numărul total al victimelor la nivel european a scăzut ușor față de anul precedent, România continuă să ocupe un loc fruntaș într-un clasament negativ care persistă de ani buni. Un bilanț publicat în luna ianuarie 2026 de Inspectoratul General al Poliției Române arată că aproape 4.000 de accidente grave au avut loc anul trecut la nivel naţional. Aproape 1.300 de persoane au murit şi peste 3.100 au fost rănite grav. Puține autostrăzi și trafic greu pe drumuri naționale La sfârșitul anului 2025, România înregistra o rețea de autostrăzi și drumuri expres cu o lungime totala de 1.418 Km. Dacă însă luăm în calcul şi densitatea, adică numărul de km de autostradă raportaţi la suprafaţă, țara noastră stă și mai prost, cu doar 6 km de autostradă la 1.000 km pătrați, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Olanda se clasează cel mai bine la acest capitol, cu 64 km la 1.000 km pătrați. Luxemburg, 57 km/ 1.000 km pătrați, Germania, 35 km/ 1.000 km pătrați, Spania, între 90 și 100 km/ 1.000 km pătrați, Italia, 22,4 km / 1.000 km pătrați. ”În România știm problema autostrăzilor și am avut norocul a două ghinioane: ghinionul cu COVID-ul și ghinionul cu războiul, care pentru noi s-au transformat într-un noroc, în sensul că a apărut PNRR-ul și strategia numită „mobilitate militară”, adică cât de repede ajungem cu mașinile de război la granița cu rușii. Adică: hai să facem autostradă spre Moldova, hai să trecem munții, hai să facem și pe sus, de la Iași la Târgu Mureș, hai să facem și din București spre Suceava. Și atunci, cele două ghinioane, cele două nenorociri mondiale, aș putea spune, pandemia și războiul din Ucraina, s-au transformat, din acest punct de vedere, într-un avantaj pentru România: bani prin PNRR, vreo 4 miliarde de euro, dacă știu bine, pentru autostrăzi. Ceea ce a ajutat din acest punct de vedere, dar asta nu ne ajută foarte mult fără educație și fără conștientizarea șoferilor, pentru că este imposibil să ai doar autostrăzi peste tot. Nu există nicio țară în lume care să aibă doar autostrăzi. Dar și pe autostrăzi trebuie să știi să circuli, altfel murim, ca să spun așa, ca proștii, chiar și pe autostrăzi”, a mai explicat Titi Aur. România devine tot mai des o zonă de risc pentru șoferii străini care tranzitează țara, fie că sunt turiști, suporteri sportivi sau transportatori. Cazul celor șapte cetățeni greci decedați în Timiș nu este unul izolat, ci se înscrie într-un tipar care se repetă. AUTORUL RECOMANDĂ
„Banatu-i fruncea”. Orașul în care merită să trăiești în România, conform unui clasament european
Platforma globală Numbeo.com, utilizată de companii și cercetători din întreaga lume drept reper pentru clasificarea calității vieții, a publicat recent topul orașelor din lume unde merită să trăiești la începutul anului 2026. Clasamentul ia în considerare 114 localități relevante din Europa, preia Libertatea. Timișoara, Capitala Banatului, a ieșit pe primul loc în România. Primul oraș românesc din clasament este Timișoara, plasat pe locul 58 dintr-un total de 114 localități europene relevante, analizate în cadrul indicelui calității vieții 2026. Capitala Banatului a primit un scor general de 169,82 de puncte. Pe locul 63 este plasat Cluj-Napoca (164,9), în timp ce Iași (141,3) este al 90-lea. București este pe locul 95, cu un indice de 134,4. În prima jumătate, în lume În clasamentul dat publicității de Numbeo în 2025, Timișoara se afla pe locul 53, iar Cluj-Napoca pe 55. Indicele estimează calitatea generală a vieții într-un oraș sau țară, luând în considerare factori precum puterea de cumpărare, poluarea, accesibilitatea locuințelor, costul vieții, siguranța publică, calitatea asistenței medicale, timpul de navetă și clima. „Acest indice se bazează pe date și sondaje efectuate de Numbeo, reflectând percepțiile și experiențele vizitatorilor site-ului și se străduiește să furnizeze informații exacte și actualizate, filtrând potențialul spam și asigurând un număr suficient de colaboratori pentru fiecare locație. Indicele este calculat folosind o formulă empirică care atribuie ponderi fiecărui factor în funcție de importanța sa. Deși formula specifică poate varia în timp, aceasta combină în mod consecvent datele colectate pentru a produce o reprezentare numerică a calității vieții”, susțin reprezentanții platformei. La mustață cu Praga Timișoara se află la aproximativ același nivel cu orașele Antwerp din Belgia, Birmingham – Marea Britanie, puțin peste Trieste din Italia și foarte aproape de capitala Cehiei, Praga. Orașul din Banat a primit calificative mari în ceea ce privește puterea de cumpărare a locuitorilor, siguranța publică și indicele de sănătate, respectiv un scor foarte bun în privința regimului climatic. Orașul stă bine și în ceea ce privește costul vieții și timpul de deplasare în trafic și are probleme „moderate” în ceea ce privește poluarea și raportul dintre prețul locuințelor și veniturile locuitorilor. Toate acestea fac din Timișoara, potrivit datelor statistice publicate de platforma citată, un oraș cu un index al calității vieții „foarte ridicat”. Cluj-Napoca, peste Manchester și Genoa Cluj-Napoca este plasat în clasament peste Manchester (Marea Britanie) și Genoa (Italia) și la mai puțin de un punct de Lyon (Franța). Orașul din Ardeal are scoruri ridicate la indicii privind sănătatea, clima, criminalitatea și nivelul puterii de cumpărare. Clujenii resimt un nivel moderat al poluării și stau relativ bine și în ceea ce privește costul vieții și timpul pe care îl petrec în trafic. Criteriul care coboară semnificativ scorul general al orașului este raportul dintre prețul locuințelor și venituri, care îl plasează pe locul 88 între cele 114 analizate, respectiv pe ultimul loc în România. Cu alte cuvinte, Cluj-Napoca înregistrează una dintre cele mai mari diferențe, la nivel european, între veniturile locuitorilor și prețul locuințelor. Orașul este recunoscut în România ca având cea mai scumpă piață imobiliară, cu o medie de 3.000 de euro pentru un metru pătrat de spațiu locativ. Cu toate acestea, Cluj-Napoca este plasat la limita inferioară a calificativului „foarte ridicat”, în privința calității vieții, subliniază Numbeo.com. Iași, aproape de Budapesta. Bucureșțiul este descalifiat de poluare Iași se află la aproximativ același nivel cu orașul Novi Sad din Serbia, respectiv cu un punct peste Minsk (Belarus) și cu un punct sub Budapesta (Ungaria). Orașul din Moldova are scoruri bune în ceea ce privește indicii de sănătate, climă, costul vieții și timpul petrecut în trafic, respectiv „moderate” în privința poluării, puterii de cumpărare, sănătății și raportului dintre venituri și valoarea imobilelor. Toate acestea fac ca Iașiul să aibă un scor general „moderat”. În același cadru este plasat și București. Capitala României are indici ridicați la puterea de cumpărare, rata criminalității, clima și costul vieții și scoruri echilibrate la sănătate și la raportul venituri/preț locuințe. Cel mai mare oraș al țării stă prost la capitolele poluare (locul cinci din 114 orașe europene) și timpul petrecut în trafic (locul opt din 114 orașe europene). Olanda vs Ucraina și Rusia Olanda este țara europeană cu cele mai performante orașe din punct de vedere a calității vieții. Haga, Eindhoven, Utrecht și Rotterdam ocupă primele patru locuri în clasamentul realizat de platforma Numbeo. Între primele zece se mai regăsesc Copenhaga (Danemarca), Luxemburg, Goteborg (Suedia), München (Germania), Groningen (Olanda) și Frankfurt (Germania). Ultimele cinci locuri sunt ocupate de Odesa și Dnipro din Ucraina, Ekaterinburg și Novosibirsk din Rusia, respectiv capitala Albaniei, Tirana, orașul relevant considerat ca având cea mai slabă calitate a vieții din Europa. Recomanndarea autorului: Orașul din România care intră în topul creșterilor de prețuri la locuințe, cu 21%. E surpriza anului pe piața imobiliară
Țoiu, despre criticile referitoare la reprezentația României la Davos: Nu te duci la Davos ca ministru să închizi acorduri
„Eu nu am văzut aceste critici – nu neg că ar fi existat – însă este foarte ușor pentru oricine urmărește conferința să vadă că România a fost prezentă cu rol de vorbitor în câteva paneluri foarte importante, unde noi am prezentat perspectiva noastră împreună, am avut mai multe discuții și cu mediul de afaceri. Sigur că nu te duci ca ministru la Davos ca să închizi acolo acorduri comerciale, pentru că astea, până la urmă, sunt niște acorduri care privesc acorduri între companiile de acasă, dar, trebuie să fie foarte clar că noi suntem și într-o competiție globală de atenție, într-o competiție globală de încredere”, a declarat Oana Țoiu la B1. Ministra de Externe a precizat că este foarte important ca România să fie poziționată în mediul de afaceri internațional, pentru că există multe semne de întrebare cu privire la destinația mediului de afaceri. Țoiu a mai punctat și că multe țări vor să fie „din ce în ce mai atractive pentru investiții” și să-și prezinte avantajele. „Creșterea economică pe care România a avut-o de-a lungul timpului este una, dar și reziliența noastră în perioade complicate. Poziționarea noastră geografică de asemenea este foarte importantă”, a declarat Ministra de Externe. Ministra a punctat că România încearcă să aibă o poziție cât mai activă pe plan internațional, afirmând totodată și că îndeamnă companiile românești să abordeze misiunile MAE în străinătate. „Încercăm să fim din ce în ce mai prezenți în mediul internațional, încercăm să fim din ce în ce mai prezenți și în conferințele cu miză economică. O discuție pe care o am cu fiecare dintre ambasadorii noștri, când stau de vorbă cu ei, ține de planul pe acest an și anii viitori, de sprijin al companiilor care vor să abordeze țările în care aceștia sunt prezenți și cu această ocazie și încurajez companiile din România să abordeze misiunile noastre din străinătate, cerându-le, practic – ceea ce este în datoria lor – să le fie alături în acest proces”, a declarat Oana Țoiu. Reamintim că delegația României la Davos a fost formată din ministra de Externe, Oana Țoiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete, fiind și cea mai mare delegație guvernamentală din ultimii ani. Cu toate acestea, voci din politică, precum Sorin Grindeanu sau Mihai Fifor, au acuzat că România este slab reprezentată pe plan internațional.