Italia, campioană în Cupa Davis pentru al treilea an la rând! Nimeni nu a mai reușit așa ceva din anii ’70
Reprezentativa Italiei a reușit o performanță fantastică și a cucerit Cupa Davis pentru al treilea an consecutiv, după 2-0 în finala cu Spania, disputată duminică la Bologna. Italia a cucerit din nou Salatiera de argint, după ce s-a impus și la turneele finale din 2023, scor 2-0 în ultimul act cu Australia, respectiv 2024, scor 2-0 cu Olanda! Triumful din 2025, obținut pe teren propriu, este și mai valoros, prin prisma faptului că Jannik Sinner, al doilea jucător al lumii, și Lorenzo Musetti, numărul 8 ATP, nu au fost prezenți la Bologna. De partea cealaltă, liderul mondial Carlos Alcaraz a absentat din lotul Spaniei, în urma accidentării suferite la Turneul Campionilor, chiar în timpul meciului pentru trofeu cu Sinner. Finala dintre Italia și Spania s-a încheiat după cele două meciuri de simplu, Matteo Berrettini și Flavio Cobolli aducând punctele victoriei pentru echipa condusă de căpitanul-nejucător Filippo Volandri. Italia a învins Spania în finala Cupei Davis și a cucerit trofeul pentru al treilea an la rând Naționala Italiei defilează în Cupa Davis, cucerind competiția inter-țări din tenisul masculin pentru al treilea an consecutiv! În drumul spre trofeu, Italia a trecut de Austria, Belgia și Spania, toate cele trei întâlniri fiind adjudecate cu 2-0! Nicio echipă nu a mai reușit performanța de a cuceri Cupa Davis de trei ori consecutiv din anii ’70, perioadă în care SUA domina competiția cu patru trofee consecutive! În trei dintre acele finale, americanii au învins România lui Ilie Năstase și Ion Țiriac. Jucătorii din SUA au triumfat în anii 1968 (4-1 cu Australia), 1969 (5-0 cu România), 1970 (5-0 cu Germania de Vest), 1971 (3-2 cu România) și 1972 (3-2 tot în fața României). Ultima confruntare, desfășurată la Complexul sportiv „Progresul”, a fost și cea mai dramatică, Țiriac și Năstase mărturisind ulterior că acel eșec i-a marcat pentru totdeauna. Ce premiu vor încasa italienii după un nou triumf în Cupa Davis Revenind în zilele noastre, Matteo Berrettini a câștigat primul punct pentru Italia în finala contra Spaniei, după ce l-a învins clar pe Pablo Carreno Busta, cu scorul de 6-3, 6-4. Întâlnirea părea să se îndrepte spre un meci decisiv de dublu, atunci când Flavio Cobolli pierdea primul set cu 6-1 în fața lui Jaume Munar. Cobolli a luptat însă exemplar și s-a impus în maratonul cu Munar, la capătul a două ore și 57 de minute de joc, scor 1-6, 7-6(5), 7-5. Campioana din Cupa Davis, Italia, va fi recompensată de Federația Internațională de Tenis (ITF) cu un cec în valoare de 2 milioane de dolari, suma împărțindu-se între jucători și staff-ul tehnic. Învinsa din finală, Spania, va încasa un premiu de 1,5 milioane de dolari.
Tânăra jucătoare de tenis din România care a spus sper să nu reprezint altă țară a dat lovitura în Grecia!
Bianca Bărbulescu, tânăra jucătoare de tenis din România în vârstă de 22 de ani, a cucerit turneul de la Heraklion (Grecia), în proba de dublu, alături de bulgăroaica Rositsa Dencheva (18 ani). Bianca Bărbulescu mai avea în palmares un singur trofeu în circuitul de tenis profesionist, obținut tot la dublu, în luna mai, dar într-un turneu mai slab cotat, de 15.ooo de dolari, desfășurat la București. Bianca a triumfat sâmbătă în cadrul unei competiții cu premii în valoare totală de 30.000 de dolari, la Heraklion, după ce a beneficiat de retragerea adversarelor din finală, Laura Svatikova (Slovacia) și Draginja Vukovic (Serbia). Bianca Bărbulescu și Rositsa Dencheva au câștigat turneul de la Heraklion, desfășurat pe zgură, în proba de dublu, în condițiile în care au evoluat pentru prima oară împreună. Ținând cont că adversarele din finală nu s-au mai prezentat, adevăratul meci pentru trofeu a avut loc în semifinale, când Bianca și Rositsa au trecut dramatic de Anna Hertel (Polonia) și Eva Marie Voracek (Germania), scor 3-6, 6-3, 10-3. Bianca Bărbulescu se pregătește la Academia lui Florin Mergea din Târgu Jiu, iar fostul tenismen a ținut să-i aprecieze reușita: „Felicitări, Bianca Bărbulescu, pentru locul 1 la dublu la W35 Heraklion, împreună cu Rosita Dencheva! Tenisul continuă să crească la FMTA, iar voi sunteți parte din poveste!”, a scris Mergea pe Facebook. Bianca Bărbulesc a tras un semnal de alarmă: „Sper că nu voi fi nevoită să reprezint altă țară” Bianca a fost considerată cea mai talentată junioară a României, însă, asemenea multor tinere jucătoare din țară, a resimțit din plin povara financiară a deplasărilor la turnee. Într-un interviu pentru ProSport, Bărbulescu spera să nu fie nevoită să urmeze drumul Biancăi Andreescu și să reprezinte o altă țară, doar din cauza lipsurilor materiale. „Sunt într-adevăr juniori din alte țări care au mai multe posibilități sau primesc sponsorizări și invitații la turnee importante. În România se întâmplă foarte rar asta. Deocamdată nu ne-am gândit la varianta de a ne muta în străinatate, dar sper că nu va fi nevoie. Voi munci zilnic pentru asta și aș vrea să ajung cunoscută de aici, sa reprezint Romania în Fed Cup, nu o altă țară”, spunea Bianca Bărbulescu. Bianca le-a mulțumit celor care au ajutat-o cu ce au putut: „Este un subiect destul de sensibil pt mine. Din păcate, fondurile familiei sunt limitate și se fac eforturi mari, iar fără susținerea clubului Elite Târgu Jiu nu aș fi ajuns până aici, pentru că nu m-aș fi putut pregăti la standardele pe care mi le-a oferit. Clubul mi-a pus la dispoziție teren de antrenament, consumabile și antrenori, prin legitimarea mea. Partea cea mai costisitoare și greu de acoperit este însă deplasarea la concursuri în afara țării. Până acum, au mai fost oameni care m-au ajutat cu ce au putut când am călatorit la turnee, așa că vreau să le mulțumesc”, a conchis Bianca Bărbulescu.
Dacă nu ești la masă, ești în meniu. România, niciun loc la negocierile planului de pace al lui Trump pentru Ucraina. Șeful spionilor români, pentru Gândul: Ai arătat că accepţi orice, fără să ridici privirea”
Toată Europa se uită la desfășurarea evenimentelor în legătură cu planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu este însă nicăieri în aceste planuri sau în discuții și negocieri, deși – așa cum a arătat și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de războiul de la graniță. Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și expert în domeniul serviciilor de informații, a explicat, într-o analiză făcută pentru GÂNDUL de ce România – în condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin – nu este la masa negocierilor de la Geneva, în ceea ce privește discuția în legătură cu planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul șef al SIE susține că, deși pentru România miza este una imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor și, implicit, nici nu a fost privită vreodată astfel în această dezbatere. Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu” Situația generată de întregul context internațional și de poziția în care se află România ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe siguranță națională al președintelui Carter, care a declarat că nu contează doar apartenența, ci și felul în care fiecare țară își joacă șansa. „Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu e suficient. Important e să fiți la masă. Pentru că dacă nu ești la masă, ești in meniu”, a fost replica lui Brzezinski, pe care Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a povestit că nu a uitat-o niciodată. Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, despre planul de pace al lui Trump / Marian Ilie / Mediafax Foto Planul lui Trump agită spiritele. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, lucrurile încep deja să se complice – deoarece, în timp ce Donald Trump îi dă un ultimatum lui Zelenski de a accepta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan de pace paralel pentru Ucraina. (Materialul integral AICI) Totodată, întâlnirea reprezentanților UE, SUA și Ucrainei privind planul de pace va avea loc duminică la Geneva, informează DPA, citând surse din guvernul Germaniei. Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul privind componența delegației ucrainene la negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele corespunzătoare. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni duminică la Geneva Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles” Viitorul securității regionale, negociat fără România la masă? „Pentru România, miza este imediată. Dacă marile puteri intră în competiţie de planuri, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că viitorul securităţii regionale, deci și al nostru, s-a negociat fără noi. De aceea, România ar trebui măcar acum să-și clarifice poziția: vrem o pace, chiar incorectă, dar cu garanții solide? Sau vrem un război prelungit la graniță? A evita în continuare un răspuns clar nu este o soluție. Este doar un alt mod de a rămâne irelevant. România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles sau de la Washington, atât timp cât acestea erau concordante. Acum, când cele două centre de putere nu mai sunt de acord, încearcă o scamatorie, să nu contrazică pe nimeni ceea ce inevitabil nemulțumește pe toți. E greu să fii chemat la o masă dacă, ani la rând, ai arătat că accepţi orice meniu fără să ridici privirea. În condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin, e aberant să pretindem că poziţia României pe tema conflictului din Ucraina este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franţei. Da, de acord, acceptăm și respectăm poziția UE dar numai după ce am negociat demn și hotărât, asigurându-ne că și interesele României sunt reflectate de aceasta. Dar pentru asta îți trebuie politicieni demni și capabili nu inutili și incompetenți. România trebuia să aibă o voce clară, articulată, raportată la propria securitate şi la propriile responsabilităţi regionale. Cum nu a avut-o, nu este nici invitată, nici întrebată”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu. „O pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control” Care sunt astăzi alternativele la o pace corectă? „Am spus-o de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost vreodată posibilă, astăzi, cu certitudine, nu mai este. Singurele opţiuni reale sunt, din nefericire, o pace incorectă sau un război prelungit, cu riscul escaladării sale într-un conflict continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziţia Statelor Unite nu trebuie privită izolat, ci în ansamblul situaţiei strategice. Administraţia Trump, în stilul ei pragmatic şi tranzacţional, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control. Iar dacă SUA îşi asumă explicit responsabilitatea unei păci incorecte, să le permitem să facă căci este cumva ceea ce şi Uniunea Europeană ar vrea, dar nu poate recunoaşte deschis din cauza angajamentelor pripit asumate de liderii săi în mod repetat — acelea privind „susţinerea până la capăt.” Kievul poate şi trebuie susţinut în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne exclusiv continuarea războiului. Poate însemna şi sprijin în pace. Liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii, dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor Europa poate interveni ulterior, gradual, cu corecţii – aşa cum face de obicei – iar efortul financiar comun trebuie să se mute de la prelungirea unui conflict devastator către un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Nu este un scenariu ideal, dar, în acest moment, idealul nu mai este pe listă. Înţeleg că propunerea lui Trump nu este uşor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în acord cu administraţia Biden – au blocat în martie 2022
Rusia a bombardat masiv Portul Ismail. MApN a ridicat avioane F-16 pentru securizarea spațiului aerian al României
Forțele armate ale Federației Ruse au bombardat masiv, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 22 noiembrie, Portul Ismail, din Ucraina. În urma acestor atacuri, două avioane de luptă F-16 Fighting Falcon au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației aeriene la granița României cu Ucraina. Atacurile cu drone lansate de ruși au avut loc în apropierea frontierei fluviale dintre România și Ucraina. Mesaj Ro-Alert în Tulcea Două avioane de luptă F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la sol noaptea trecută. La ora 01:33, autoritățile au transmis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, ca urmare a intensificării atacurilor și a detectării de drone în zona Ismail, din Ucraina. „Două aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la sol în noaptea de 21 spre 22 noiembrie, din Baza 86 Aeriană, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, în contextul atacurilor lansate de Federația Rusă în proximitatea frontierei fluviale cu România”, anunță MApN într-un comunicat de presă. Nu au fost înregistrate pătrunderi de drone în spațiul aerian al României. Cele două aeronave F-16 au revenit la Baza 86 Aeriană Borcea la ora 3:42. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că menține în permanență un nivel ridicat de vigilență. Asigură supravegherea strictă a spațiului aerian, maritim și terestru național. „Suntem în contact permanent cu aliații noștri, schimbăm în timp real informații operative și acționăm ferm pentru garantarea securității României și a Flancului Estic al NATO”, au mai transmis reprezentanții MApN. Rușii lovesc constant porturile dunărene Nu mai departe de marți, 18 noiembrie, Forțele Aeriene române au detectat o dronă în spațiul național, în urma unui raid executat de două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon germane din Baza 57 Mihail Kogălniceanu, aflate în serviciul de Poliție aeriană întărită. Aeronavele au decolat la ora 00:25 pentru monitorizarea situației, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești în proximitatea frontierei fluviale. La ora 00:20 a fost transmis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, iar pentru câteva minute a fost detectat semnalul unei drone care a pătruns aproximativ 8 km în spațiul aerian național, dinspre Vâlcov către Periprava și Chilia Veche, unde a dispărut de pe radar. Drona a reapărut intermitent pe radare, timp de aproximativ 12 minute, dinspre Colibași (Republica Moldova) către Foltești (jud. Galați) și ulterior în zona localității Oancea (Republica Moldova). Încă două aeronave, F-16 ale Forțelor Aeriene Române, au fost ridicate de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii. Aeronavele Eurofighter au aterizat la Mihail Kogălniceanu la ora 01:50, iar F-16 ale Forțelor Aeriene Române au revenit la baza de la Câmpia Turzii în jurul orei 02:30. Nu au fost raportate cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian. Echipe de specialiști sunt pregătite să înceapă căutările pe teren, au transmis reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Drona rusească și avioanele militare ținute la sol de condițiile meteo. Ce facem în caz de război și ce spun doi experți militari: „Nu cred că s-a dorit ieșirea în spațiu” / „Ni se confirmă că războiul este lângă noi” Atac rusesc la granița României. RO-Alert în Tulcea după ce o dronă a căzut la Grindu. MApN nu a putut ridica avioanele de război din cauza vremii
Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil
Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea
Deși româncele conduc topul mortalității cauzate de cancerul de col uterin în UE, testul HPV nu s-a inclus încă în analize și decontare
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave situații de sănătate publică din Europa: o rată a mortalității evitabile de peste 400 de decese la 100.000 de locuitori1, una dintre cele mai scăzute rate de screening pentru cancerul de col uterin din UE – doar 6% în 2023, conform datelor OECD – și o speranță de viață sănătoasă la 60 de ani de 14,4 ani pentru femei3. În plus, prevenția rămâne subfinanțată, fiind alocat doar 1% din totalul cheltuielilor curente de sănătate.4 În acest context, recent, a avut loc Conferința „Sănătatea Femeii – Politici de Prevenție. Screening, Vaccinare și Educație”, organizată la Palatul Parlamentului în cadrul proiectului Inițiativa pentru Sănătatea Femeii – un proiect Point PA&PR, susținut de MSD și Roche, în parteneriat cu Centrul FILIA. Evenimentul a reunit parlamentari, reprezentanți ai autorităților, experți medicali, organizații profesionale și societatea civilă, având ca obiectiv consolidarea politicilor de prevenție și extinderea accesului femeilor la servicii medicale esențiale. Datele prezentate în cadrul conferinței confirmă nevoia urgentă de măsuri coerente și aplicate: În 2024 au fost vaccinate anti-HPV 161.144 de persoane. Deși acoperirea vaccinală împotriva HPV urmează o tendință ascendentă, România încă are mult de recuperat pentru a atinge țintele de vaccinare din Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (30% în 2025 și 40% în 2030) și din Planul European de Combatere a Cancerului (90% în 2030) – ținte necesare pentru atingerea obiectivului de eliminare a cancerului de col uterin (90% rata de vaccinare, 70% rată screening, 90% inițiere tratament în stadiu incipient) În 2024 au fost realizate sub 1000 de testări HPV, iar în primele 9 luni ale anului 2025 numărul a depășit 17006, ceea ce indică o creștere, dar insuficientă pentru a schimba traiectoria actuală. România are cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, conform datelor prezentate în materialul OMS privind eliminarea cancerului cervical până în 2030. Evenimentul reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2023 în cadrul Inițiativei pentru Sănătatea Femeii, care a implicat peste 400 de participanți în cele 6 întâlniri regionale și a generat „Pactul pentru Sănătatea Femeii”, lansat la Parlament în octombrie 2024. La finalul conferinței, participanții au adoptat o Declarație Comună, care include recomandări privind: includerea testului HPV în lista analizelor paraclinice decontate; dezvoltarea unui mecanism național de monitorizare a serviciilor de prevenție; extinderea programelor de screening populațional; facilitarea vaccinării în farmacii pentru populația adultă; întărirea comunicării publice privind prevenția primară și secundară; colaborare interinstituțională pentru reducerea inegalităților în accesul la sănătate. Inițiativa pentru Sănătatea Femeii este un demers național lansat în 2023, care promovează accesul femeilor la servicii medicale esențiale, prevenție, educație pentru sănătate și politici publice moderne și sustenabile. Până în prezent, inițiativa a implicat peste 400 de profesioniști, decidenți și reprezentanți ai societății civile din întreaga țară.
Cercetătorii români dau lovitura cu brandul Simona Halep: L-am înscris în vederea brevetării
O instituție publică din România, ce își desfășoară activitatea în domeniul agricol, vine cu o idee ingenioasă, folosind brandul Simona Halep pentru a promova ultima descoperire. Cercetătorii de la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău au luat o decizie inedită pentru a promova ultima lor creație în materie de ardei iuți. Directorul instituției a anunțat că ultimul soi de ardei iuți pe care l-a descoperit a fost denumit după Simona Halep, campioana tenisului care s-a retras din activitate în luna februarie. Instituția publică din România care a denumit după Simona Halep ultima creație în materie de ardei: „Ar putea deveni cel mai iute din lume” Legătura Simonei Halep cu ardeii este mai veche, ținând cont că sportiva a fost poreclită „Halepeno”, un joc de cuvinte între numele ei și ardeiul iute. Ba chiar la unele turnee, Simona a apărut cu pantofi decorați cu un ardei iute! Cercetătorii români merg acum mai departe și înregistrează un soi de ardei denumit după Simona Halep: „Ar putea deveni cel mai iute ardei din lume, fiind în faza de testare! Un soi de ardei iute obținut recent, înscris în vederea brevetării și omologării sub denumirea de Halep. E o denumire provizorie, sperăm să treacă, deși se apropie foarte mult de un alt soi cunoscut, Habanero. De regulă, când soiurile au asemănări se resping, dar vom vedea”, a precizat Costel Vînătoru, director al Băncii de Resurse Genetice din Buzău, într-un interviu pentru Agro TV. Șeful instituției a explicat cât de valoros este soiul de ardei denumit după Simona Halep: „Cert este că e un soi valoros, cu potențial mare de producție și foarte iute, picant. De aceea ne-am gândit să-l omologăm, are peste 1.000.000 de unități pe scara Scoville. Poate fi cultivat în spații protejate, în câmp. Fructul este mare, gustos, picant, aromat și poate fi folosit pentru consum în stare proaspătă, pentru boia, în diverse preparate culinare. Deci e un fruct cu multiple întrebuințări, are un buchet specific. Analizele de laborator arată că e foarte bogat și în vitamina C”, a adăugat directorul BRGV Buzău. „Ne-am gândit la un brand al nostru, al românilor” Întrebat dacă denumirea ardeiului are vreo legătură cu Simona Halep, acesta a confirmat: „Sigur, ne-am gândit la un brand al nostru al românilor, un brand la care noi ținem foarte mult, Halep, iar în același timp este o competiție internațională pentru a obține cel mai iute ardei din lume. Iar noi am demonstrat asta, la congrese și competiții, că deținem aici un număr foarte mare de soiuri de ardei iute, peste 1.000, de diverse culori, mărimi, forme. Să nu mai vorbim de concentrația de capsaicină. Noi am reușit să obținem un soi cu 2.400.000 de unități pe scara Scoville. Acum avem și mai puternic, 2.700.000 de unități, în curs de omologare. Iar acesta, la fel, este un soi picant și ne-am gândit că ar fi bine să consolidăm acest brand național printr-o creație biologică care să amintească de brandul nostru național (n.r. – Simona Halep)”, a mai precizat Costel Vînătoru.
Bianca Andreescu a revenit în România, dar a fost luată la rost! Ce i-a reproșat un bărbat
Bianca Andreescu (25 de ani) a revenit în România, petrecându-și vacanța la bunica ei din Văideeni (Vâlcea), la capătul unui sezon în care a fost chinuită din nou de accidentări. Bianca Andreescu a petrecut momente relaxante în România, dar liniștea i-a fost tulburată după ce a postat imagini din vacanță pe rețelele de socializare. Fosta campioană de la US Open a mai venit în țara părinților ei și în urmă cu doi ani, atunci când și-a lansat cartea pentru copii intitulată „Bibi joacă tare”. Bianca Andreescu, luată la rost după ce a revenit în România și a greșit un cuvânt în limba română De această dată, Bianca Andreescu a venit în România doar pentru a-și încărca bateriile și a-și revedea bunica de la Văideeni: „Printre munți, sate și liniș”, a spus Bianca, în limba română, în descrierea fotografiilor postate. Un internaut a „taxat-o” imediat pe „Bibi”, reproșându-i că a greșit ultimul cuvânt: „Bine ai revenit! E ‘liniște’, nu ‘liniș’”, a fost observația pe care bărbatul i-a făcut-o campioanei tenisului. Imaginile o înfățișează pe Bianca Andreescu pe plaiurile mioritice românești. Ea s-a pozat într-o livadă, dar și în curtea bunicii sale din Văideeni, județul Vâlcea. Bianca Andreescu nu a uitat de unde a plecat Bianca Andreescu nu a uitat niciodată de unde a plecat, jucătoarea care reprezintă Canada începând tenisul în România, la Pitești, pe când avea 7 ani. Sportiva s-a mutat însă înapoi în Canada, din cauza condițiilor precare din țara noastră. Chiar dacă a părăsit România în copilările, Bianca are o legătură foarte strânsă cu bunica ei. De asemenea, părinții Maria și Nicu o susțin în continuare pe Bianca Andreescu, inclusiv la turneele de tenis, unde îi fac galerie frecvent. Anul 2025 nu a fost însă prea strălucit pentru „Bibi”, cu excepția titlului de la Hopman Cup (competiție inter-țări). Andreescu a ratat participarea la ultimul Grand Slam al sezonului, US Open, din cauza unei entorse.
În cazul unui atac al Rusiei asupra României, NATO ar avea nevoie de până la 45 de zile pentru a interveni. Franța nu și-a putut trimite tancurile spre România prin Germania / Oficialii europeni vorbesc despre un Schengen militar
Mobilitatea militară în Europa rămâne îngreunată de infrastructura învechită, birocrația complexă și diferențele dintre rețelele feroviare ale statelor membre. Podurile degradate, ecartamentele diferite și regulile variabile de transport fac dificilă deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor din vestul continentului spre flancul estic, unde NATO are nevoie de reacție imediată. 45 de zile pentru a deplasa o armată spre frontul estic al NATO În prezent, ar dura aproximativ 45 de zile pentru a muta o armată din din vest către țările aflate la granița cu Rusia sau Ucraina, estimează oficiali ai UE, care își propun să reducă intervalul la cinci sau chiar trei zile, conform Financial Times. Alexander Sollfrank, generalul german responsabil cu pregătirea Germaniei pentru rolul său central într-o astfel de operațiune, a spus că fiecare element trebuie să funcționeze „ca un ceas elvețian”. „Mobilitatea militară este o componentă esențială a securității și apărării eficiente, iar infrastructura adecvată îi ajută pe aliați să asigure că putem duce forțele potrivite în locul potrivit, la momentul potrivit”, a declarat un oficial NATO. Calea ferată este esențială pentru mobilitatea rapidă, însă infrastructura europeană rămâne un obstacol major. În Rotterdam, doar 9% dintre dane pot încărca direct în trenuri, iar convoaiele militare se lovesc de reguli complicate și documentație greoaie. Trenurile baltice circulă în continuare pe ecartament larg de tip rusesc. Soldații și echipamentele ar trebui să coboare și să urce în trenuri diferite pentru a-și continua drumul. Pentru a rezolva problema ecartamentelor diferite în statele baltice, Estonia, Letonia și Lituania derulează un proiect de 24 de miliarde de euro pentru a le integra în rețeaua feroviară europeană. Mutarea echipamentelor militare din Spania și Portugalia ar întâmpina probleme similare, deoarece Peninsula Iberică folosește un ecartament diferit de restul continentului. Este nevoie și de lucrări semnificative la rețeaua rutieră, în special în Germania, a cărei poziție geografică și găzduirea a 37.000 de militari americani o fac esențială în plan. Livrările de tancuri Leclerc către România, în 2022, au durat săptămâni în loc de zile după ce vama germană le-a respins pe motiv că erau prea grele pentru a fi transportate pe șosele. În locul rutei terestre, încărcătura a fost transportată pe mare, de la Marsilia la Alexandroupoli, în Grecia, apoi pe calea ferată până în România. „Schengen militar” Țările NATO, cu excepția Spaniei, au convenit în iunie să își crească cheltuielile de apărare până în 2035 la 5% din PIB anual, din care 1,5% poate fi alocat infrastructurii. În Germania, oficialii din domeniul apărării vor ca rutele vitale să fie prioritizate în cadrul unui plan de 500 de miliarde de euro pentru modernizarea drumurilor, podurilor și căilor ferate. Un aspect important al deplasării trupelor spre est este că acestea ar traversa state care nu sunt în conflict, ceea ce obligă armatele să respecte procedurile vamale și regulile civile, inclusiv cele privind programul șoferilor de camioane. Oficialii lucrează la un „Schengen militar” care să standardizeze regulile privind deplasarea trupelor. Germania, Polonia și Țările de Jos au semnat anul trecut un acord pentru simplificarea transportului militar transfrontalier.
Tabel salarii | TOP 15 – Cele mai prost-plătite meserii din România în 2025
Cele mai noi date culese de pe piața muncii din România scot la iveală o realitate pe care mulți o cunosc, dar foarte puțini o analizează în profunzime: o serie întreagă de meserii esențiale sunt plătite la niveluri care abia depășesc pragul salariului minim. GÂNDUL.RO vă prezintă un tabel care cuprinde media veniturilor nete pentru 15 dintre cele mai slab remunerate ocupații din 2025. Informațiile din această pagină arată că există diferențe evidente între volumul de muncă depus și recompensa financiară primită de angajați. Sectorul în care se plătește slab, în pofida investițiilor Potrivit datelor din piață, job-urile din HoReCa, retail, servicii și producție rămân, în continuare, la limita de jos a salarizării. De altfel, primele locuri într-un Top 15 al celor mai prost plătite meserii din România în 2025 sunt ocupate de angajați din sectorul HoReCa. Iată că, după fluctuațiile din ultimii ani, acest domeniu încă nu și-a revenit complet. Cameristele din hoteluri câștigă, în medie, aproximativ 2.600 de lei net. Este cel mai prost plătit loc de muncă, după cum se observă. În imediata apropiere regăsim ospătarii și barmanii, cu salarii cuprinse între 2.800 și 2.900 de lei net. Nici ajutorii de bucătar și brutarii/patiserii nu stau mai bine, cu un venit care urcă ușor, dar nu cu mult, spre 3.100 de lei net. În ciuda programelor prelungite și a unui volum ridicat de muncă și interacțiune cu oamenii, această categorie continuă să fie remunerată la limita subzistenței. Rămân departe de media pe economie și alte meserii, chiar unele care presupun un nivel crescut de stres și interacțiune directă cu clientul. De exemplu, angajații din call-center sau relații clienți au un câștig estimat de 3.500 de lei net, la fel cu lucrătorii din saloanele de cosmetică, grădinițele private sau centrele de wellness. Pe la 3300 de lei net se învârt agenții de turism, deși activitatea lor presupune competențe specializate și disponibilitate extinsă. Cum se plătește în retail și producție Nici zona de producție și logistică nu face mai mulți bani, cel puțin nu pentru angajați. Salariații sunt plătiți cu venituri modeste, cu toate că, în cazul multor firme, cererea de personal continuă să fie ridicată. Muncitorii necalificați, cei din confecții și lucrătorii de control calitate primesc, în medie, 3.500 de lei net. Între 3200 și 3600 de lei net iau angajații din salubritate (aici, lefurile variază în funcție de oraș și companie), în timp ce vânzătorii și casierii din retail oscilează între 3.000 și 3.500 de lei net. Deși salariul minim pe economie a fost majorat la începutul lui 2025, diferențele între anumite meserii de bază și media salarială rămân considerabile. După cum se vede și în tabelul prezentat, cele mai multe joburi din piața muncii vin cu lefuri cuprinse între 2.600 și 3.500 de lei net. Acești bani sunt mult sub nivelul considerat necesar pentru un trai decent în orașele mari din România. Culmea este că deficitul de forță de muncă, în loc să aducă o ajustare pozitivă a salariilor, pe fondul creșterii costurilor de trai, continuă să mențină un nivel scăzut al lefurilor. Fie că vorbim despre lucrători din servicii, producție sau retail, românii au printre cele mai mici câștiguri din Uniunea Europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un fost PROCUROR a dat în judecată Parchetul pentru că nu a încasat prima de pensionare. „Alții au primit-o, eu de ce nu?” Cum arată harta celor mai mici salarii din România. În ce zone din țară se câștigă și cu 70% mai puțin față de București Topul salariilor din UE: diferența uriașă între primul și ultimul loc. Unde se situează România în acest clasament