Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
România – Japonia 31-27, la CM de handbal feminin
20:31 Min. 60: final de meci România – Japonia 31-27, la CM de handbal feminin 20:16 Min. 50: România – Japonia 25-33, la CM de handbal feminin. Avantaj mic cu 10 minute înainte de final. 19:55 Min. 45: România – Japonia 20-19, la CM de handbal feminin. Asiaticele țin aproape de echipa lui Mihăilă, la jumătatea ccelei de-a doua reprize. 19:22 Min. 30: România – Japonia 16-14, la CM de handbal feminin Avandaj minim pentru „tricolore” la pauză. 19:09 Min. 20: România – Japonia 10-10, la CM de handbal feminin „Tricolorele” nu reușesc să se desprindă de adversare. 19:01 România – Japonia 4-4, la CM de handbal feminin. „Tricolorele” încasează două goluri la rând și ratează mult în atac. 19:00 România – Japonia 0-0, la CM de handbal feminin „Tricolorele” au avut lovitura de începere. Meciul dintre naționalele feminine de handbal ale României și Japoniei are loc în etapa 2 din Grupa A de la Campionatul Mondial, iar partida este Live Text Online pe www.prosport.ro. Duelul programat la Rotterdam poate fi urmărit și în direct la Digi Sport 1 și Prima Sport 1, începând cu ora 19:00. România – Japonia Live Text Online de la ora 19:00, la CM de handbal feminin Echipa pregătită de Ovidiu Mihăilă a început Campionatul Mondial feminin de handbal, organizat în Germania și Olanda până pe 14 decembrie, a plecat ca din pușcă. Victorie clară în fața Croației, 33-24, care-i asigură în mare parte calificarea în Grupa principală I. Acolo ajung primele trei clasate din Grupele A și B, iar România are, deja, un as în mânecă: golaverajul bun după primul meci. Dacă, de exemplu, echipa țării noastre ar pierde cu Japonia, care ar fi învinsă de Croația, departajarea la egalitate de puncte între cele 3 s-ar face la golaveraj și este greu de crezut că naționala lui Mihăilă poate ceda la 10 goluri. În context, un succes este similar calificării, și din punct de vedere matematic, în faza următoare a competiției organizată de Germania și Olanda. Vor urma meciuri cu Elveția, Ungaria și Senegal sau Iran. De acolo, primele două merg în sferturile de finală. Selecționerul Ovidiu Mihăilă a avertizat că România trebuie să-și ridice nivelul la meciul cu Japonia În prima etapă, pe 27 noiembrie, s-au jucat meciurile România – Croația 33-24 și Danemarca – Japonia 36-19. După confruntarea dintre România și Japonia, se joacă și Croația – Danemarca, de la ora 21:30. În fine, de Ziua Națională a României, Japonia și Croația sunt adversare de la 19:00, iar doupă ceasuri mai târziu începe Danemarca – România, la finalujl căruia vom afla de pe ce loc intră România în Grupa principală I. „Le-am spus, adaptabilitatea este foarte importantă la un Campionat Mondial. E important să ne păstrăm personalitatea, vom găsi soluțiile să stăm în fața Japoniei. Chiar dacă au avut rezultate bune în ultima vreme, au învins Angola. E greu de citit, trebuie să ridicăm nivelul fizic. Important e că terminat cu toate fetele sănătoase azi. Jocul cu Japonia reprezintă continuarea unei munci, o șansă de a spera la ceea ce mulți nu cred în legătură cu această echipă la Campionatul Mondial”, a declarat selecționerul după victoria clară în fața Croației. Ovidiu Mihăilă se bazează la Campionatul Mondial pe portarii Iulia Dumanska (Minaur), Bianca Curmenț (Corona Brașov) și Elena Șerban (Dunărea Brăila), extremele dreapta Sonia Seraficeanu (Gloria Bistrița) și Mihaela Mihai (CSM București), interul dreapta: Alicia Gogîrlă (SCM Craiova), coordonatorii: Rebeca Necula (Rm. Vâlcea), Alisia Boiciuc (Corona), Andreea Popa, Elena Roșu (ambele de la Dunărea Brăila) și Cristina Laslo (Gloria), pivoții Lorena Ostase (Gloria), Sonia Vasiliu (Slatina) și Asma Elghaoui (Rm. Vâlcea), interii stânga Sorina Grozav (Corona) și Maryia Skrobic (Rapid), plus extremele stânga Gabriela Dumitrașcu (Corona) și Eva Kerekes (Gloria).
Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025. O lecție de la Arhitectul digitalizării Estoniei pentru România
La Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025 organizat de Edge Institute, fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a explicat în detaliu cum a reușit un stat post-sovietic să treacă de la sărăcie la statutul de laborator digital al lumii. Prezentarea care, potrivit Smarandei Heroiu, trebuia să aibă 20 de minute s-a transformat într-o oră de curs, circa 44 de minute și s-a numit „Revoluția digitală din Estonia sau cum să digitalizezi o țară”. Toomas Hendrik Ilves a intrat pe scenă cu aerul unui om care a mai spus povestea asta de sute de ori și totuși continuă să o repete pentru că, undeva, cineva încă nu crede că e posibil. O prezență care amintea discret de Arhitectul din Matrix, cu aceeași siguranță aproape geometrică cu care vorbești doar când știi că ai construit un sistem imposibil de contrazis. E drept că avea papion, zâmbea și-și freca mâinile cu o satisfacție cam evidentă. Cu toate astea, România părea publicul perfect pentru o astfel de lecție. A început abrupt. Estonia era la pământ în 1992. Un stat proaspăt ieșit din ocupație, sărac, cu infrastructură prăfuită și funcționari care uneori nu-și primeau salariile la timp. Apoi s-a întors în timp de dragul demonstrației. „În 1938 eram peste Finlanda”, a spus el, proiectând pe ecran graficul devastator găsit în Cambridge Economic History of Europe. Până în 1992, diferența devenise de opt ori, dar în favoarea Finlandei, potrivit datelor World Bank. O distanță care nu este străină nici României. Graficul următor a provocat murmur în sală: evoluția PIB per capita între 1992 și 2024. Linia albastră, reprezentând Estonia, urcă abrupt la 31.170 de dolari. Linia portocalie, reprezentând România, urcă și ea, mai domol, la 13.500 de dolari. Asta în condițiile în care populația Estoniei era de 1.37 milioane în 2024, iar a României de 19 milioane. Cu alte cuvinte, o țară cu doar 7,2% din populația României produce un PIB per capita cu aproximativ 130% mai mare. Hai să vedem cifrele mai clar. Indicator Estonia România Diferența Estonia vs România PIB per capita 2024 31.170 USD 13.500 USD cu 130% mai mare Populație 2024 1,37 milioane 19 milioane 7,2% din populația României „Atribui mare parte a acestei diferențe eficienței, reducerii corupției și economiei de timp create de digitalizare”, spune fostul președinte al Estoniei. Sigur, asta nu înseamnă că toate țările mai bogate decât Estonia sunt la fel de digitalizate, însă pentru Estonia digitalizarea a fost cea mai rapidă și mai simplă cale de a-și accelera creșterea economică. Ilves a intrat apoi în detaliile tehnice care au transformat Estonia într-un studiu de caz global. A fost un proces în care sărăcia a împins statul spre inovație: „Estonia was very poor after 50 years of Soviet and Nazi occupation. We were quite miserable”, spune încă din primele minute ale discursului. Mai târziu, când ajunge la arhitectura digitală a statului, o explică și mai direct: „We were forced to do this because we were too poor to actually have a big data center… Every ministry had their little server”. Nu exista buget pentru infrastructuri uriașe, așa că au construit o rețea distribuită: în locul unui sistem informatic centralizat, toate bazele de date ale statului erau păstrate separat, pe serverele fiecărui minister, iar sistemul doar le lega între ele. Practic, informațiile nu stăteau într-un singur loc, ci erau împrăștiate în mai multe puncte, ceea ce făcea întregul ansamblu mai ieftin, mai sigur și mai greu de compromis. Cel puțin așa era în 2001, când Estonia a construit sistemul. Astăzi, arhitecturile distribuite sunt încă folosite, dar securitatea nu mai înseamnă doar „să nu pui toate ouăle într-un singur coș”: presupune cloud hibrid, criptare avansată, monitorizare în timp real și reziliență la atacuri de tip ransomware sau supply chain. Cu alte cuvinte, principiul e valabil, dar modul de aplicare s-a schimbat odată cu avansul tehnologic și cu noile tipuri de atacuri. În paralel, accesul era permis doar prin identitatea digitală criptată, iar statul folosea soluții open source, adaptabile rapid. A ieșit un compromis ingenios între limitări financiare, orgolii instituționale și securitate. Identitatea digitală criptată este baza modelului estonian de digitalizare. Nu e un simplu „cont online”, ci echivalentul electronic al buletinului, construit pe un cip fizic și protejat prin criptografie. „Dacă nu ai o lege a semnăturii digitale, nu vei obține eficiență”, explică fostul președinte. Estonia a introdus cartea de identitate cu cip în 2001, cu autentificare în doi factori (2FA), criptare end-to-end și obligativitatea utilizării pentru orice serviciu public. Politic, a fost partea cea mai grea. Tehnic, era deja posibil din 1979. Sistemul combină două elemente esențiale:• ceva ce știi și anume un cod PIN, cunoscut doar de tine ca utilizator;• ceva ce ai, cardul cu cip sau tokenul criptografic. Abia împreună garantează că „tu ești tu”, nu cineva care încearcă să te imite. „On the internet, no one knows you’re a dog”, spune Ilves, citând celebra caricatură din The New Yorker, iar identitatea digitală tocmai asta rezolvă: scoate anonimatul din interacțiunile cu statul și pune în loc un mecanism verificabil, auditabil și imposibil de păcălit. Odată autentificat, utilizatorul poate semna orice document cu valoare legală, de la contracte, autorizații, declarații, până la rețete medicale în câteva secunde. Estonia a fost una dintre primele țări din lume care a introdus o lege care declară echivalența completă dintre semnătura digitală și cea olografă. Acolo s-a produs ruptura de vechiul sistem birocratic: semnătura digitală nu e doar „comodă”, e recunoscută ca act juridic. Criptarea asigură că nimeni nu poate interveni pe traseu (nici măcar prin atacuri de tip man-in-the-middle), iar serverele recunosc doar identitățile validate. În felul acesta, accesul la orice bază de date devine un canal securizat, nu o „poartă laterală” vulnerabilă. Statul nu mai trebuie să presupună nimic, pentru că totul este verificat matematic. Arhitectura X-Road, folosită azi de peste 25 de țări, este alt element central: fără baze de date centrale, fără „un singur punct de eșec”. Datele sunt fragmentate, ca într-un petrolier cu compartimente separate: dacă un compartiment cedează, restul rămân sigure. Modelul arhitecturilor distribuite a devenit tendință
Ce a apărut pe site-ul Federației Internaționale de Handbal: cum a fost numită România după victoria cu Croația
Naționala feminină de handbal a României a debutat cu o victorie entuziasmantă la CM, în fața Croației, iar federației internațională a reacționat imediat pe site-ul oficial. După un început ezitant, „tricolorele” și-au dat drumul la joc, iar în repriza a doua s-au dezlănțuit, obținând o victorie la 9 goluri în fața Croației. Meciul de la Rotterdam a început cu o întâriezere de 10 minute, din motive care țin de fotbal. Concret, în oraș s-a jucat și meciul Feyenoord – Celtic 1-3, din Europa League, motiv pentru care traficul a fost îngreunat. Ca urmare, o cursă normală de un sfert de oră de la hotelul echipei până la Ahoy Arena a devenit o călătorie de 90 de minute cu mașina pentru naționala țării noastre, care a ajuns la sală cu 20 de minute înainte de startul oficial al confruntării. „Și România a părut afectată de această întârziere, primind 5 goluri în primele 5 minute, fiind condusă de o tânără echipă croată, cu 7 jucătoare sub 21 de ani în lot și o medie a vârstei de 24,1 ani. O singură handbalistă are peste 30 de ani. Croația a oferit atacuri excelente, dar când România a început să se adapteze în defensivă, eficiența sa ofensivă a scăzut la 46%. După iureșul din primele minute, echipa lui Ivica Obrvan a marcat doar 3 goluri în următoarele 18 minute, în timp ce România a intrat încet în ritm. Debutând la Campionatul Mondial în funcția de antrenor al României, Ovidiu Mihăilă a gestionat cu atenție minutele jucătoarelor sale, rotind constant linia defensivă, 6 jucătoare diferite având cel puțin un minut în primele 10 ale meciului. Și apoi, România a început să tragă la poartă. Momentul crucial al primei reprize a fost o serie de 6-0 a României, cu 5 jucătoare diferite marcând cel puțin un gol, ceea ce a făcut ca un avantaj de două goluri pentru Croația să devină unul de 4 goluri pentru România, 12-8”, a scris forul mondial. Yuliya Dumanska a oferit câteva parade senzaționale, fiind desemnată omul meciului Sorina Grozav, golgeterul echipei cu 4 reușite, a ratat două aruncări de la 7 metri, motiv pentru care Croația s-a apropiat la un singur gol la pauză, 12-13. Meciul părea deschis oricărui rezultat, dar România a marcat repede 3 goluri în debutul reprizei secunde, trecând la o tactică diferită, folosind din ce în ce mai mult jucătoare în defensivă. „Medaliata cu aur la CM de tineret din 2024, Lorena Ostase, a marcat 3 goluri consecutive în interval de 3 minute și 3 secunde, ducând scorul la 17-14, punct fără întoarcere pentru Croația. Iar când Croația a încercat să facă ceva în atac, Yuliya Dumanska a oferit câteva parade senzaționale, terminând meciul cu 13 șuturi parate și o eficiență de 41% a mingilor salvate, frustrând constant jucătoarele croate pe tot parcursul reprizei secunde. Prin urmare, diferența a crescut la nouă goluri, 32-23, cu 3 minute înainte de final, în timp ce Mihăilă a continuat să rotească echipa, oferind timp tuturor jucătoarelor, pentru a se obișnui cu întrecerea. România și-a mărit șansele de a obține un loc în runda principală cu o victorie clară, 33-24. Următoarele adversare sunt Jnaponia și Danemarca”, mai apare pe site-ul IHF.
România evită suspendarea fondurilor europene. Comisia Europeană confirmă îmbunătățirea situației economice / Reacția premierului Bolojan
Mesajul transmis de oficialul european confirmă faptul că situația economică a României s-a ameliorat, iar direcția de consolidare bugetară este una corectă, potrivit premierului Ilie Bolojan. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bolojan a arătat că acest semnal venit de la Bruxelles reprezintă o validare a eforturilor guvernamentale din ultimele luni. „Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, datorită măsurilor fiscale adoptate vara aceasta, situaţia din România s-a îmbunătăţit, iar Comisia nu va propune acum suspendarea fondurilor europene”, a precizat premierul. Deficitul bugetar scade, confirmând îmbunătățirea situației economice a României Premierul a explicat că anunțul Comisiei Europene aduce mai multe consecințe pozitive pentru România: Procedura de Deficit Excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că țara noastră nu intră în etapa sancțiunilor, iar deficitul bugetar începe deja să scadă. Tendința descendentă ar urma să se mențină în următorii ani, conform evaluărilor europene. De asemenea, creșterea cheltuielilor publice este menținută în limite apropiate de plafonul recomandat de Comisia Europeană, ceea ce arată că măsurile de ajustare bugetară încep să producă efecte. Guvernul va continua investițiile finanțate din fonduri europene, considerate esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea economică. Reformele continuă pentru consolidarea situației economice a României Bolojan a mulțumit comisarului Dombrovskis pentru dialogul constant și sprijinul oferit României în acest proces. Totodată, premierul a transmis că, în ciuda progreselor, este necesară continuarea reformelor. „În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea. Mesajul Comisiei este clar: trebuie să continuăm pe acest drum”, a afirmat acesta. Guvernul va continua măsurile de eficientizare a colectării veniturilor, reducerea cheltuielilor și prioritizarea echilibrului bugetar.
Echipa națională a României AGVPS, expulzată de la Campionatul Mondial din Mexic! Prima reacție a președintelui: „Au fost reținuți 12 ore”
Componenții echipei naționale a României AGVPS de Pescuit din Caiac au mari probleme! Aceștia trebuiau să ajungă luni în Mexic pentru Campionatul Mondial, însă pe aeroport, la intrarea în țara aflată în America de Nord au fost opriți și trimiși înapoi spre Madrid, de unde veniseră. Răzvan Ghindăoanu, Dragoș Doicar, Ștefan Ghervan, Vlad Voicu și Cristian Pin trebuiau să reprezinte România, din partea AGVPS, la Campionatul Mondial de Pescuit din Caiac, care se desfășoară anul acesta în Mexic. Despre această situație a scris și Cârligu’ lui Gagiu, o televiziune online dedicată pescuitului sportiv. „Cea mai tristă zi din 2025! Am ajuns în Mexic plin de speranță după 1 an de gânduri și pregătiri. Fericiți că vom participa la Campionatul Mondial de Pescuit din Caiac, dar fericirea a dispărut și a fost înlocuită de frustrare și neputința când am aflat (după 20 de ore de zor și escale) că ne-a fost refuzată intrarea în Mexic pe motiv că nu aveam tipărită o dovadă de la organizator pentru rezervarea cazării pe durata oficială a competiției! Noi aveam dovada rezervării pentru zilele de antrenament neoficial și dovada plății către organizator (Federația Mexicană de pescuit) pentru caiace și cazare (13500€). Aveam scrisorea de invitație la Campionat. Toate astea nu au contat! Ne-au luat pașapoartele și telefoanele (ca unor infractori) și ne-au băgat într-o cameră mică unde am stat pentru 12 ore. Dezumanizați și frustrați am așteptat crezând că până la urmă se va rezolva. Greșit! Am fost urcați într-un avion (fără pașapoarte și telefoane) și expulzați la Madrid (încă 9 ore de zbor). Această postare o fac din Madrid îmbrăcat cu aceleași haine de sâmbătă de la ora 5.30. Încă nu ne-am dat bătuți (deși nu prea avem o state psihică foarte bună) și sperăm să reușim să ne întoarcem! Când crezi că ai o zi proastă imaginează-ți ce am simțit noi!”, a scris Răzvan Ghindăoanu pe contul său de Facebook. Ce spune Liga Română de Spinning ProSport a stat de vorbă cu președintele Ligii Române de Spinning, Bogdan Herac, care a lămurit situația și susține că în aceste momente se încearcă toate demersurile pentru reîntoarcerea echipei României în Mexic. „În perioada 30 noiembrie – 6 decembrie, la Guadalajara, Mexic, se desfășoară Campionatul Mondial de Pescuit din Caiac, competiție organizată sub egida Federației Internaționale de Pescuit Sportiv – FIPS-CIPS. Lotul AGVPS România a participat la toate edițiile de până acum ale acestui campionat și, anul trecut, a obținut medalia de bronz mondial. În data de 23 noiembrie, lotul României a plecat spre Mexic, cu escală la Madrid. Odată ajunși în Guadalajara, sportivii noștri au fost opriți de biroul local de imigrări, unde s-a produs un abuz inexplicabil. Bagajele le-au fost desfăcute integral, toate documentele verificate, însă viza de intrare în Mexic le-a fost refuzată fără nicio justificare oficială, deși era evident din bagaje că echipamentele sunt destinate participării la Campionatul Mondial. Sportivii români au încercat să explice că reprezintă România și AGVPS la o competiție internațională, însă autoritățile locale nu au oferit niciun răspuns. Mai mult, membrii lotului au fost reținuți timp de 12 ore într-o încăpere de aproximativ 6 metri pătrați, păziți de personal înarmat, cu însoțitor inclusiv pentru deplasarea la toaletă. Au dormit pe jos, au primit doar doi litri de apă în tot acest interval, le-au fost confiscate telefoanele mobile, iar ulterior au fost expulzați în Spania. După această experiență profund traumatizantă, marcată de frustrare și neputință, am reușit, împreună cu doamna consul Adina Năstase, de la Ambasada României în Mexic, să efectuăm demersurile necesare pentru ca sportivii să poată reveni în Mexic și să își continue misiunea: aceea de a reprezenta România la cel mai înalt nivel și de a aduce acasă una dintre medaliile puse în joc. Eu, împreună cu Andu Gagiu, deținătorul celei mai mari televiziuni online de pescuit din România, Cârligu’ lui Gagiu, am ajuns fără probleme în Mexic, însă cu un zbor diferit față de cel al băieților din lot. Mulțumesc tuturor celor care au fost alături de Liga Română de Spinning și de sportivii lotului național în aceste momente dificile. Mulțumesc, de asemenea, Președintelui Executiv al AGVPS, domnul Mugurel Drăgănescu, pentru preocuparea si deschiderea a ne sprijini, de care a dat dovadă. Îi asigur pe toți băieții din lot de întreaga mea susținere și de asigurarea tuturor condițiilor necesare pentru a-și putea demonstra valoarea și determinarea. Sunt convins că vor lupta pentru România până la capăt. Hai România!”, a declarat Bogdan Herac pentru ProSport. Ambasada României în Mexic s-a implicat pentru a rezolva problema Site-ul nostru a stat de vorbă și cu Andu Gagiu, cel care a ajuns alături de Bogdan Herac în Mexic în urmă cu câteva ore: „Cu propunerea de a pleca la Campionatul Mondial din Mexic a venit către mine Bogdan Herac. Sunt aici pe parte de media pentru a ridica la un alt nivel tot ceea ce înseamnă pescuitul sportiv din România. Am fost nerăbdător să ajung alături de băieți, de echipa națională AGVPS care va reprezenta România. Urmează să se pescuiască la bas, o specie care se găsește în special în America. Câțiva dintre reprezentanții României au adus bronzul anul trecut la Campionatul Mondial de Pescuit din Caiac. România înseamnă ceva printre pescarii de spinning din această lume. Băieții au plecat la Mondialul din acest an cu o zi înaintea noastră, însă în invitația oficială din Mexic către ei s-a greșit data. Au trecut-o cu data de 30 noiembrie – 6 decembrie, în loc să treacă 22 noiembrie – 6 decembrie, pentru a cuprinde și perioada dinaintea competiției oficiale în care se fac antrenamentele oficiale. Cazarea, biletele de avion, absolut totul era cu data de 22 noiembrie – 6 decembrie, doar acea invitație era cu data de 30 noiembrie. Pentru acest lucru au fost expulzați din Mexic înapoi în Madrid, de unde au avut escala. La un moment dat am început să mă activez din punct de vedere al relațiilor pe care le am în România. Am ajuns la ambasadoarea din Peru, doamna Camelia, care mi-a făcut legătura cu
Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare
Taxele și tarifele de transport au contribuit semnificativ la scumpirea energiei electrice în România, care se află pe primul loc în UE la prețul raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, expert în energie a explicat pentru „Adevărul” ce mai poate fi făcut. România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice fapt ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale. România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei, neraportat la puterea de cumpărare Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare și are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație neraportat la puterea de cumpărare). Ungaria, cele mai mici prețuri Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației. În fapt în luna iulie 2025 România a înregistrat pentru populație cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa. România are un preț de 4 ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găsește în Ungaria. Cum s-a ajuns aici Această situație are mai multe cauze, subliniază specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) enumerând: Piața energetică europeană – prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de, ofertă și prețul combustibililor fosili. Taxele și tarifele de transport/distribuție – reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final. Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț. Tranziția energetică – investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari. România riscă să piardă competitivitatea economică „În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă. Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural”, a punctat Chisăliță. Ce se mai poate face Întrebat ce s-ar mai putea face, expertul în energie Silviu Gresoi, a declarat pentru „Adevărul” că încă se mai pot lua măsuri pentru redresarea prețurilor. „România încă suferă serios din cauza fluctuațiilor din piața angro de energie. Când producția internă scade din cauza secetei sau pentru că nu bate vântul prețurile sar rapid în sus, iar țara ajunge să importe energie scumpă de la vecini. Problemă mare? S-au făcut prea puține investiții în centrale noi și nici cele vechi nu s-au modernizat pe măsura ritmului european. Din cauza asta, sistemul energetic e rigid și greu de adaptat. În plus, rețelele de distribuție și transport pierd mai multă energie decât media europeană, iar asta îi costă direct pe consumatori. Chiar dacă prețul pe kilowatt-oră nu e cel mai mare din Europa, salariile mici fac ca oamenii să simtă scumpirea din plin. Ce ajută? E nevoie urgentă de investiții în producție locală, mai ales în energie regenerabilă, hidro și proiecte nucleare. Trebuie și contracte pe termen lung, cum sunt acordurile PPA, care dau stabilitate și mai taie din riscul fluctuațiilor de pe piața spot. Modernizarea și digitalizarea rețelelor înseamnă mai puține pierderi și costuri mai mici. Pe termen scurt, sprijinul trebuie să ajungă direct la cei vulnerabili, ca să nu simtă atât de tare efectele negative. Pe termen lung, doar creșterea producției și eficientizarea sistemului pot ține prețurile stabile și pot alinia România la standardele europene”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”. Recomandarea autorului: Cât au ajuns să plătească unii dintre consumatori la factura de energie electrică. Ce costuri au fără prețul plafonat
Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română. Regula care se aplică împotriva oricărei tentative de înșelăciune. Este prea frumos să fie adevărat? Fugi cât mai poți!
Poliția Română a publicat un ghid pentru depistarea Deep Fake, într-o lume în care multitudinea de informații face ca granița dintre adevărat și fals să fie una fragilă. Inteligența artificială (AI) a avansat în ultimii ani, permițând crearea de videoclipuri și imagini extrem de realiste. În prezent, aceste tehnologii sunt folosite în principal pentru divertisment, însă un aspect negativ îl reprezintă faptul că acestea sunt utilizate ca un instrument de inducere în eroare a oamenilor, cu scopul de a obține câștiguri financiare nelegale. „Niciodată, polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații” Deepfake-urile – videoclipuri false create cu AI – și imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale autorilor infracțiunilor din domeniul criminalității informatice, promovate masiv pe rețelele de socializare. Chiar și oamenii de bună-credință sunt induși în eroare de aceste „capcane” crezând că văd celebrități, experți financiari sau persoane aflate la nevoie. „În ultima perioadă, au fost reclamate mai multe fapte realizate cu inteligența artificială, fiind create mai multe videoclipuri false cu un ofițer de poliție sau cu alte persoane care se recomandă a fi consultanți financiari, în vederea inducerii în eroare a victimelor de a realiza investiții fictive sau a obține date financiare pentru a putea efectua, ulterior, tranzacții neautorizate. În acest sens, pe lângă recomandările sus-menționate, facem precizarea că niciodată polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații și cu atât mai mult nu vor face recomandări de investiții. Totodată, polițiștii colaborează doar instituțional cu unitățile bancare, în vederea recuperării prejudiciilor”, au precizat polițiștii. Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română Cele mai frecvente moduri de operare întâlnite în anul 2025 sunt: Trading scam și investment fraud. Videoclipuri deepfake cu oameni de afaceri, de notorietate sau cu politicieni care „recomandă” platforme de investiții crypto, forex sau „inteligență artificială miraculoasă” care promit multiplicarea banilor peste noapte. Victimele sunt direcționate către site-uri false unde depun bani spre a fi investiți și care, în realitate, ajung la autori prin diferite scheme de transfer de monede (virtuale sau fiat). Scam-uri caritabile. Deepfake-uri cu copii bolnavi, victime ale dezastrelor sau celebrități care cer donații urgente. Oamenii donează, prin intermediul unor link-uri false, iar sumele de bani ajung direct la infractori. Romance scam îmbunătățit cu ajutorul AI. Utilizarea de către infractori a unor profiluri false cu poze și videoclipuri generate de AI cu persoane atractive din punct de vedere al aspectului și caracterului, prin intermediul cărora dezvoltă relații emoționale, apoi cer bani pentru „urgențe medicale” sau „bilete de avion.” CEO/CFO fraud (Business E-mail Compromise evoluat). Utilizarea de către infractori de video-call-uri deepfake în care „șeful” cere transferuri urgente de bani. Impersonare celebrități pentru produse false. Deepfake-uri cu diverse personalități care „oferă gratuit” produse. Imagini folosite masiv în moduri de operare precum: Romance scams și catfishing; Profiluri false de influenceri care promovează produse sau diverse tipuri de înșelătorii sau investiții; Crearea de „martori” în povești false de investiții („Uite câți oameni s-au îmbogățit!”); Șantaj sau hărțuire (poze false cu persoane în situații compromițătoare). Utilizarea inteligenței artificiale în scopuri ilegale poate duce la diverse consecințe, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al manipulării, precum: Pierderi financiare directe; Traume emoționale (oameni care donează ultimii bani pentru „copii bolnavi” inexistenți sau se îndrăgostesc de persoane false); Erodarea încrederii în media și instituții: „Dacă nimic nu mai e real, atunci nimic nu mai contează”; Manipulare politică și electorală (deepfake-uri cu candidați care spun lucruri pe care nu le-au spus niciodată); Distrugerea reputației personale (revenge porn deepfake, folosit în special împotriva femeilor); Amenințări la securitatea națională (deepfake-uri cu lideri politici care declară război etc.). În acest sens, recomandăm prudență cetățenilor și oferim mai multe măsuri de contracarare și protecție privind recunoașterea unui videoclip sau o fotografie făcută cu inteligența artificială: Ce trebuie știut în cazul ideoclipurilor deepfake: Trebuie verificat clipitul ochilor → în multe deepfake-uri vechi, clipitul era anormal, însă, în anul 2025, acest aspect a fost îmbunătățit considerabil, dar încă apar inconsistențe; Mișcările buzelor și sincronizarea cu sunetul → adesea nu sunt perfecte, mai ales în limbi non-engleză; Iluminarea și umbrele → verifică dacă lumina de pe față se potrivește cu fundalul; Reflexii în ochi și dinți → adesea lipsesc sau sunt nenaturale; Mâini și degete → încă o slăbiciune majoră a multor modele A.I. – aspectul degetelor este anormal, ori sunt prea multe sau prea puține; Caută artefacte → pete ciudate, blur în jurul feței, tranziții nenaturale; Mâini și degete deformate (apar încă frecvent la deepfake-urile prezente în anul 2025); Fundal inconsistent sau obiecte topite; Ochi asimetrici sau pupile anormale; Păr anormal sau îmbrăcăminte care nu are sens fizic; Aspecte ale unor obiecte sau bunuri din videoclip sau imagine care par deformate; Folosește reverse image search (Google Lens, TinEye) – dacă imaginea nu apare nicăieri altundeva înainte de data postării, e suspectă. Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română Măsuri de protecție și prevenire pentru cetățeni: Regula care se aplică pentru toate măsurile de protecție împotriva oricărei tentative de înșelăciune: Dacă pare prea frumos ca să fie adevărat (îmbogățire rapidă, cadouri de la celebrități, iubire perfectă în două săptămâni etc.), ESTE FALS; Nu da click pe link-uri din reclame sau mesaje nesolicitate; Nu transfera bani niciodată cuiva pe care l-ai cunoscut doar online; Verifică întotdeauna sursa oficială: Dacă un om de afaceri, o persoană de notorietate sau orice altă personalitate promovează ceva, caută pe contul acesteia oficial de pe rețelele de socializare verificat și vezi dacă a postat acolo; Activați autentificarea în doi pași (2FA) în aplicațiile și conturile importante, folosind o aplicație de tip „Authenticator” (nu doar SMS); Este necesară raportarea conținutului suspect pe platformele pe care apare; Se pot folosi extensii browser care detectează automat deepfake-urile; În cazurile în care ați fost victima unei înșelăciuni în mediul online, sesizați cât mai rapid organele judiciare, întrucât o reacție promptă poate sprijini în mod semnificativ desfășurarea investigațiilor. Sursa foto: Gandul RECOMANDAREA AUTORULUI: Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții
Premierul Ilie Bolojan și ministrul francez Gérald Darmanin au discutat la Palatul Victoria despre justiție și securitate europeană
Discuțiile au avut loc în contextul aniversării a 145 de ani de relații diplomatice dintre cele două state, moment ce va fi marcat în 2025. Potrivit Guvernului, dialogul a vizat atât aspecte din sfera justiției, cât și teme strategice legate de securitatea europeană. Cooperarea româno-franceză în domeniul justiției și modernizării judiciare În prima parte a întrevederii, cei doi oficiali au analizat oportunitățile de modernizare a sistemelor judiciare din România și Franța. Au fost discutate utilizarea tehnologiilor digitale în procedurile judiciare, reforma penitenciarelor și intensificarea colaborării în combaterea criminalității organizate, a corupției și a fenomenelor de dezinformare. Premierul Bolojan a subliniat că schimbul de bune practici și expertiză este esențial pentru o justiție eficientă și adaptată realităților actuale. Cooperarea româno-franceză în contextul securității europene și al războiului din Ucraina Un subiect central l-a reprezentat situația de securitate din Europa, în contextul războiului din Ucraina. Bolojan și Darmanin au discutat despre riscurile din regiune, importanța consolidării Flancului Estic al NATO și rolul Grupului de Luptă de la Cincu, unde Franța este națiune-cadru. Cei doi demnitari au convenit că agresiunea Rusiei necesită o coordonare strânsă între statele europene pentru gestionarea amenințărilor hibride, a atacurilor cibernetice și pentru susținerea unui proces de pace durabilă. Cooperarea româno-franceză extinsă la economie, energie și domenii strategice În plan economic, premierul a evidențiat rolul Franței ca unul dintre principalii investitori în România, cu un interes tot mai mare în sectoare precum IT&C, aeronautică, energie, agricultură și tehnologii avansate. Discuțiile au vizat și situația politică internă din ambele state, precum și evoluțiile de la nivel european. La finalul întrevederii, Ilie Bolojan și-a exprimat dorința ca cooperarea româno-franceză să se dezvolte în continuare în toate domeniile de interes comun. La discuții au participat consilierul de stat Luminița Odobescu, secretarul de stat Dragoș Hotea și ambasadorul Franței la București, Nicolas Warnery.
Majorarea TVA, un eșec al Guvernului Bolojan? Victor Ponta: „Când am scăzut TVA-ul în 2014 – 2015, am avut încasări mai mari la buget. Lecția era simplă și clară!”
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit într-o postare pe pagina de facebook – făcând o comparație cu această perioadă de austeritate clamată de Guvernul Bolojan – despre perioada 2014 -2015, atunci când a scăzut TVA-ul și a avut încasări mai mari la buget, dar și o scădere a evaziunii fiscale. Majorarea taxelor, efect de bumerang Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, iar statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, solicitate de Antena 3 CNN, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă. Victor Ponta: „Dar acum România nu mai are voie să își sprijine propria economie. De ce?” „Un deficit bugetar de 1%, o reducere a prețurilor și o creștere puternică a firmelor românești! Lecția era simplă și clară! Sigur, Kovesi & Uncheșelu mi-au „inventat” un dosar, iar Iohannis și PNL mi-au cerut demisia pentru că aș fi „penal”! Erau alte vremuri. Astăzi nu mai există „penali”, Kovesi & Uncheșelu primesc zeci de mii de euro la Bruxelles și nimeni nu-și mai dă demisia pentru nimic! Dar acum România NU MAI ARE VOIE SĂ ÎȘI SPRIJINE PROPRIA ECONOMIE? De ce?”, a precizat Victor Ponta. PSD îl amenință pe Bolojan cu ieșirea de la guvernare „Dacă nu există o soluție de compromis, ieșim de la guvernare”, spune Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Craiovei, în contextul neînțelegerilor din coaliție. Olguța Vasilescu spune că problema cea mai mare este inflexibilitatea premierului Ilie Bolojan. În cazul în care cade guvernul, soluția pe care Olguța Vasilescu o vede posibilă este reintrarea la guvernare cu alt premier decât Ilie Bolojan. „Dacă nu există o soluție de compromis, în care să putem să ne înțelegem, cum a fost până la urmă acest pachet al administrației locale, pentru dă dacă îi lăsam să taie 45% de la început, acum nu mai era nimeni în administrația publică locală. Puneam lacătul pe primării”, spune Olguța Vasilescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor