Alertă sanitară în România. Rujeola a revenit la nivelul de acum 50 de ani
„Atenţie, am dat înapoi o jumătate de secol! (…) Experţii români dovedesc că incidenţa actuală a rujeolei (una dintre cele mai contagioase boli umane cunoscute!) a ajuns în acelaşi loc unde a fost înainte de începerea vaccinării. Adică am dat înapoi mai mult de o jumătate de secol”, transmite pediatrul. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut un studiu în România care arată că unul din 4 copii mici nu este vaccinat ROR şi unul din 3 şcolari nu are făcută a 2-a doză ROR. Avertismentul medicilor de la OMS arăta: „în 2024 au fost raportate peste 127.000 cazuri de rujeolă în regiune, iar această cifră este în creştere accelerată, fiind de 2 ori mai mare decât cea din 2023″. „Concluzia – faceţi cum consideraţi potrivit, dar am reajuns în România în zona de risc în care este posibil să apară un deces la fiecare 1000 de bolnavi de rujeolă. Adică am dat înapoi mai mult de o jumătate de secol! Ar fi prudent să vorbiţi cu medicul dumneavoastră de familie despre recuperarea vaccinării, dacă aveţi un copil nevaccinat”, transmite Mihai Craiu.
În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București
După ce Germania a anunțat o creștere a salariului minim pe economie, acum se pregătește să crească și pensiile. De la 1 iulie 2026 pensiile nemților ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025, obținut de Reuters. În România oamenii de rând au pensiile din Pilonul I înghețate iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie date cu porția. De ce? În România pensiile sunt înghețate până când….scade deficitul Dacă în Germania se discută de creșterea pensiilor, în România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. În luna septembrie a acestui an, România avea 4.571.989 de pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.816 lei. Valoarea toată a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie a fost de 12,8 miliarde lei. Mai mult, pe 15 octombrie Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind plata pensiilor private (Pilonul 2 de pensii) care stabilește cum pot fi retrași banii acumulați în Pilonul 2. Proiectul urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan. Conform proiectului de lege, românii pot retrage maximum 30% din suma adunată până la pensionare urmând ca restul de bani să fie alocați în tranșe egale timp de 8 ani. În Germania, majorarea pensiilor depășește inflația În Germania se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în timp ce în România inflația anuală a ajuns la 9,88%. La Berlin, decizia de majorare a pensiilor se confruntă cu opoziție chiar din partea grupului parlamentar CDU/CSU, partidul lui Friedrich Merz. Un grup de 18 parlamentari tineri amenință că vor bloca măsurile privind pensiile în coaliție. Aceștia spun că planul aduce o povară financiară prea mare asupra generațiilor viitoare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Premierul Ilie Bolojan, despre retragerea trupelor americane din România: Luni am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington
Întrebat, la Antena 1, ce le transmite românilor care sunt speriați și care nu înțeleg de ce au plecat trupe americane din România, premierul a răspuns că „această decizie de a reduce trupele americane din Europa, inclusiv cele care sunt în România și în Ungaria și Slovacia, a fost o decizie a Armatei Statelor Unite pe care o respectăm”. Întrebat, mai departe, dacă știa de decizie înainte ca ea să fie anunțată, Ilie Bolojan a afirmat că a fost anunțată „în general”, respectiv că se va face o reducere a acestor trupe în Europa, fără să se specifice exact de unde, ce și cum: „Luni, practic, am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington, care a fost invitat la Pentagon și a fost anunțat. De asemenea, ambasadorul nostru la NATO a fost informat de ambasadorul american cu privire la aceste lucruri și am fost informați, practic, cu două zile înainte”. De ce nu a fost anunțată public decizia mai devreme Practic, afirmă premierul, nu au mai venit rotațiile, dar trupele aliaților, ale partenerilor din NATO, ale statelor, sunt în România, „bazele militare sunt active și toate garanțiile de securitate care sunt și au fost date României, sunt în picioare”. Întrebat de ce nu a anunțat cetățenii României mai devreme, Bolojan a răspuns că americanii trebuiau să anunțe primii, iar Ministerul Apărării a anunțat o conferință pentru miercuri, însă înainte de asta „informația a transpirat”. Bolojan: O armată operațională înseamnă polița noastră de asigurare pentru orice fel de situații „Important este că țările europene și-au luat fiecare un angajament să își asigure într-o pondere mai mare apărarea și ceea ce facem în aceste zile este să definitivăm negocierile pentru accesarea fondurilor europene din creditul SAFE. Suntem în situația în care, practic, negocierile sunt într-o fază avansată. În a doua jumătate a lunii noiembrie, ele vor fi finalizate, va fi convocat un CSAT care va aproba planurile noastre de dotări pe care le vom prezenta Comisiei Europene în așa fel încât să facem ceea ce ține de noi în primul rând pentru apărarea țării noastre și, sigur, să colaborăm cu aliații noștri pentru ca toate planurile NATO care rămân în picioare să fie operaționale în anii următoare”. O dotare bună pentru armata română, o armată operațională, înseamnă „poliția noastră de asigurare pentru orice fel de situații”, a conchis Bolojan.
Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
România, raiul sărmanilor Indochinei. „Nepalezii” își lasă gaj familiile pentru a vă aduce șaorma la geam
Muncitorii asiatici, majoritari din Indochina, sunt esențiali pentru economia României. Ei acoperă deficitul sever de forță de muncă în domenii considerate deja indezirable pentru români. Construcții, servicii, ospitalitate, livrări/curierat. Sunt mai fericiți în România decât în Orientul Mijlociu, țările arabe, unde sunt considerați sclavi necredincioși, chiar și cei de religie islamică, umiliți și considerați marfă. Banii pentru a obține permise și locuri de muncă sunt obținuți prin împrumuturi gajate cu familia. Există antreprenori care au nevoie de muncitori, dar pot oferi salarii până în 1.000 de euro cu tot cu taxe. Singura sursă la acest preț este estul, Indochina, India profundă, cu tot cu Sri Lanka, Bangladesh, Birmania, zona arabă prăpădită de război, Irak, Siria, Pakistan sau Himalaya, Nepal, Bhutan. Pentru mulți dintre acești oameni, venirea în România a însemnat o schimbare radicală de viață. În țările lor, precum Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, Etiopia sau Sudan, salariile abia dacă depășeau 100 de dolari pe lună. În România, câștigurile lor ajung la 600-700 de euro, uneori chiar mai mult, în funcție de domeniu. Majoritatea imigranților din zonele amintite nu vin neapărat pentru salariile din România. Țara noastră, din punctul lor de vedere, ar fi doar zonă de tranzit, la modul ideal, dar și o țară sigură, prietenoasă. Proporția bărbaților este covârșitoare, peste 85% dintre muncitorii străini veniți în țară sunt bărbați. Cei mai mulți lucrează în fabrici, construcții sau servicii, iar banii trimiși acasă le oferă familiilor o șansă la o viață decentă. Recomandarea autorului: EXCLUSIV | Import-exportul legal de imigranți, o super-afacere în contextul crizei forței de muncă din România. Câți rămân și câți fug în Occident
Cine este femeia care a ajutat-o pe Simona Halep să revină în lumea bună a tenisulu, deși toți i-au întors spatele
Simona Halep (34 de ani) a primit o șansă nesperată de a reveni în prim-planul tenisului mondial, de acolo de unde campioana tenisului românesc se aștepta mai puțin. O fostă rivală din circuitul WTA a ajutat-o pe Simona Halep să se întoarcă oficial în lumea tenisului, în calitate de ambasadoare a Turneului Campioanelor de la Riad (1-8 noiembrie). Deși toți i-au întors spatele după ce a fost prinsă în scandalul de dopaj, Halep a fost recompensată acum cu o funcție importantă de către Garbine Muguruza (32 de ani), directoarea Turneului Campioanelor. Cu toate că au jucat multe meciuri tensionate în carieră una împotriva celeilalte, Garbine Muguruza dă dovadă de caracter, oferindu-i Simonei Halep o funcție onorantă. Din postura de directoare a Turneului Campioanelor, fosta jucătoare din Spania a decis ca Halep să ocupe funcția de ambasadoare a ediției din acest an, alături de însăși Muguruza, Angelique Kerber și Ons Jabeur. În cadrul activităților de promovare a turneului, Simona Halep va răspunde întrebărilor grupului, va semna mingi și se va fotografia cu fanii, întâlnirile făcând parte dintr-o experiență exclusivă din culisele Turneului Campioanelor: „Șansa ta de a întâlni jucătoarele este aici! Nu rata sesiunile exclusive de Meet & Greet”, a fost mesajul organizatorilor. Această colaborare marchează prima acțiune oficială a Simonei Halep în tenis de la retragerea sa din februarie, când a decis să pună capăt carierei după scandalul de dopaj care i-a zdruncinat imaginea. În vară, Halep a fost prezentă la Wimbledon, dar doar în calitate de spectatoare. Deși a fost marginalizată de mulți în perioada dificilă prin care a trecut, Halep se reîntoarce acum în lumea tenisului, într-un rol care confirmă respectul de care ar trebui să se bucure în circuitul WTA. Garbine Muguruza, directoarea Turneului Campioanelor, are o relație specială cu România Garbine Muguruza are o legătură specială cu România, țară de care s-a simțit întotdeauna atrasă. Fosta campioană de Grand Slam a descoperit frumusețile României încă din adolescență, atunci când a venit pentru prima dată aici, la vârsta de doar 15 ani. La începuturile carierei, Muguruza a participat la mai multe turnee ITF desfășurate la Balș și Hunedoara, ocazie cu care a descoperit tradițiile locale și peisajele pitorești ale țării noastre. De-a lungul anilor, Muguruza a rămas apropiată de România și datorită cele mai bune prietene ale sale, Ilinca, o tânără româncă pe care a cunoscut-o la Academia de Tenis Bruguera, din apropierea Barcelonei. Prietenia lor a rezistat în timp, cele două păstrând o legătură strânsă și astăzi. „Mulțumesc, România! Întotdeauna atât de primitoare!”, a scris Muguruza pe rețelele de socializare, în urmă cu câțiva ani, când a făcut vizită la o fermă de animale din județul Brașov. La fel ca și Simona Halep, Garbine Muguruza deține două titluri de Grand Slam în palmares, cucerite la Roland Garros și Wimbledon.
Trump reacționează la retragerea trupelor din România: Nu e mare lucru
Întrebat de reporteri la bordul Air Force One despre retragerea trupelor americane din România, Donald Trump a spus că ar putea să vorbească despre acest subiect, dar nu este unul foarte important, notează Gândul. „Aș putea să vorbesc despre subiectul asta, dar nu este unul foarte important, nu e mare lucru”, a spus președintele american. Într-o mișcare rară, principalii legislatori republicani din Comisiile pentru servicii armate ale Senatului și Camerei Reprezentanților au criticat dur decizia Pentagonului de retragere a trupelor americane din România. România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, a transmis miercuri dimineață Ministerul Apărării Naționale, care anunță că aproximativ o mie de soldați americani vor rămâne în România. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a spus, după anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane din România, că „România rămâne o țară sigură”, iar prezența militară aliată pe teritoriul național continuă să fie una „considerabilă”.
Sorin Grindeanu cere explicații urgente privind retragerea trupelor americane din România: Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic
Anunțul privind retragerea unei părți a trupelor americane din România, „ridică întrebări serioase într-un moment critic pentru securitatea regională”, afirmă, miercuri, Grindeanu. În opinia sa, lipsa de reacție din partea autorităților române reprezintă „un regres în relația cu Partenerul Strategic” și generează îngrijorare în rândul românilor. „Este inacceptabil ca populația să afle din presa internațională despre o decizie care afectează direct securitatea națională, în timp ce Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe nu comunică nimic”, a spus liderul social-democrat. Grindeanu a adăugat că singurele explicații au venit din partea Ministerului Apărării Naționale, însă acestea „nu au lămurit situația și nu au oferit garanția unei protecții consistente a teritoriului României”. El a subliniat că decizia Pentagonului a fost contestată în Congresul Statelor Unite, ceea ce face cu atât mai necesară o reacție clară a Guvernului. „Este obligația autorităților române să explice ce se întâmplă, ce garanții avem și ce etape urmează”, a declarat Grindeanu. Președintele interimar al PSD a criticat și lipsa de implicare a premierului Ilie Bolojan, afirmând că „ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, transmite sec poziția unei părți a Congresului SUA, iar prim-ministrul nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public”. „Singura sa preocupare publică, în aceste zile, a fost desemnarea pentru funcția de vicepremier a unei persoane care, chiar dacă are rezultate în societatea civilă, adâncește îndoiala în relația cu Partenerul Strategic”, a adăugat Grindeanu. „În acest context, solicit de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic”, conchide Grindeanu. Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, decretul de numire în funcția de viceprim-ministru Oanei Clara Gheorghiu, în ciuda solicitărilor PSD de a respinge această nominalizare.
Bogdan Rodeanu: Statele Unite nu se retrag din România, ci își consolidează prezența strategică la Marea Neagră
Bogdan Rodeanu, vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților și liderul deputaților USR, a clarificat că „așa-zisa plecare a americanilor din România” nu reprezintă o retragere, ci o reconfigurare strategică a prezenței militare americane la Marea Neagră. Potrivit acestuia, România își consolidează parteneriatul strategic cu Statele Unite, iar baza Mihail Kogălniceanu intră într-o nouă etapă de dezvoltare. „Securitatea României nu este afectată” „Securitatea României nu este afectată. Prezența aliaților noștri este stabilă, iar rotațiile de trupe fac parte din mecanismul normal de mobilitate al NATO”, a precizat Rodeanu. Deputatul a explicat că Parlamentul a fost informat încă din septembrie despre aprobarea prepoziționării unor echipamente militare și a noi contingente americane la Baza Militară Mihail Kogălniceanu. Statele Unite au solicitat staționarea unor aeronave de realimentare în aer, mijloace de protecție a forței și drone de supraveghere ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance). „În timp ce o brigadă terestră își încheie ciclul de rotație, România găzduiește noi capabilități aeriene de ultimă generație, esențiale pentru realimentarea rapidă a avioanelor aliate în zona Mării Negre și pentru supravegherea strategică a frontierelor NATO”, a mai declarat Rodeanu. „Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu are toate premisele să devină una dintre cele mai mari din Europa” El a subliniat că Statele Unite nu se retrag din România, ci își modernizează și își consolidează prezența strategică în regiune, investițiile americane în infrastructura militară depășind 2 miliarde de dolari. „România se transformă treptat într-un centru operațional al NATO la Marea Neagră, beneficiind de o infrastructură modernă, forțe integrate și misiuni comune cu partenerii americani și europeni. Investițiile militare ale Statelor Unite continuă, depășind 2 miliarde de dolari, iar Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu are toate premisele să devină una dintre cele mai mari din Europa. Armata României își continuă programele de înzestrare, rezerviștii voluntari intră într-un nou cadru legislativ, iar prezența aliată se adaptează permanent pentru a asigura o protecție mai eficientă. Într-un context în care dezinformarea se propagă mai rapid decât faptele, Bogdan Rodeanu subliniază importanța verificării informațiilor din surse oficiale. Faptele sunt clare: Statele Unite nu se retrag din România, ci, dimpotrivă, își modernizează și își consolidează prezența strategică la Marea Neagră”, încheie vicepreședintele Comisiei de Apărare.
Nicușor Dan, după anunțul retragerii americanilor: „Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată”
Nicușor Dan, premierul României, a avut o primă reacție, după anunțul retragerii trupelor americane din România. Oficialul român se arată însă optimist, mărturisind că „parteneriatul strategic între România și SUA rămâne în aceiași parametri.” „Infrastructura strategică de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie pe deplin operațională” „Prin redimensionarea forței rotaționale care opera și în România, prezența trupelor americane din România revine, de fapt, la nivelul dinaintea războiului din Ucraina. Descurajarea amenințărilor de pe flancul estic al NATO este compensată de suplimentarea consistentă de echipament militar și de creșterea prezenței forțelor europene, în deplin acord cu partenerul american. Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată. Parteneriatul strategic între România și SUA rămâne în aceiași parametri. Infrastructura strategică dezvoltată împreună la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie pe deplin operațională, trupe americane vor continua să fie localizate în aceste baze, iar transferul de echipament militar va continua”, este mesajul postat. Trump retrage trupe din România Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Trump retrage trupe din România Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Ministerul Apărării Naționale a transmis miercuri că a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA. Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu. Statele Unite intenționează să retragă mii de soldați din România, într-o decizie strategică ce marchează o schimbare majoră a priorităților militare americane, scrie Kyiv Post. Trump retrage trupe din România Moșteanu: „Mi-aș fi dorit să nu se întâmple această retragere. Militarii americani sunt deja plecați” „Aș fi vrut să nu fie așa. Însă, din nou spun, fiecare țară… Cămașa e întotdeauna mai aproape de corp decât haina. Fiecare țară își stabilește propria strategie”, a declarat, miercuri, Ionuț Moșteanu, într-o conferință de presă. Vezi detalii AICI Ionuț Moșteanu a anunțat că militarii americani sunt plecați deja. „Au plecat deja o mie și ceva. Acum mai avem în jur de 1.000-1200 de soldați americani pe teritoriul țării”. Detalii AICI Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Fostul șef al Armatei Române dă alarma după decizia SUA de retragere a trupelor din România: „Ca mesaj strategic este grav”/ „Suntem într-o situație similară cu cea din 1939-1940”