Nicușor Dan, despre războiul din Ucraina: Securitatea României depinde de condițiile viitoarei păci
Președintele Nicușor Dan salută eforturile președintelui Donald Trump de a avansa către un armistițiu durabil și o pace negociată. Nicușor Dan a transmis un mesaj public în care își exprimă poziția privind conflictul din Ucraina. „Salut în primul rând eforturile reînnoite ale președintelui Donald J. Trump de a avansa către un armistițiu durabil și către formula unei păci negociate și durabile”, a postat Dan pe X. Președintele a subliniat că securitatea României și a întregii Europe depinde de condițiile viitoarei păci în Ucraina și de acordurile ulterioare. „Mă alătur mesajului altor lideri europeni care au asigurat astăzi Ucraina de sprijinul lor continuu. Susținerea suveranității Ucrainei, alături de SUA, mi se pare la fel de importantă”, a spus Dan. Nicușor Dan: Trăim un moment important Nicușor Dan a precizat că „trăim un moment important, care cere tuturor maturitate, viziune și curaj”. „Trăim un moment important care ne cere tuturor maturitate, viziune și curaj. Circumstanțele demonstrează mai mult ca niciodată importanța unui dialog transatlantic intens și onest, în spiritul solidarității dintre aliați și al complementarității intereselor dintre UE și NATO”. Șeful statului a subliniat importanța unui dialog transatlantic intens și sincer, în spiritul solidarității între aliați și al complementarității intereselor între UE și NATO. Dan a reafirmat că evaluează dinamica actuală și din perspectiva intereselor de securitate, stabilitate și prosperitate ale Republicii Moldova, care sunt de o importanță capitală pentru România.
Statele nordice și baltice sprijină Ucraina: Rusia trebuie să se întoarcă la granițele ei și să rămână acolo
Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat vineri seara că statele nordice și baltice (NB8) colaborează și mai strâns pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i proteja teritoriul. Subiectul a devenit prioritar pentru liderii NB8 imedit după apariția proiectului de acord. Documentul pune Kievul în situația de a ceda teritorii Rusiei. Format din 28 de puncte și prezentat ca un posibil plan de pace susținut de Washington și Moscova, proiectul prevede și ca Ucraina să renunțe la dorința de a adera la NATO. Statele Unite ar oferi în schimb garanții de securitate. „Ne coordonăm la fel de strâns ca întotdeauna pentru a asigura o pace justă și durabilă; sprijinul nostru pentru Ucraina este deplin și necondiționat”, a transmis premierul estonian pe X, subliniind unitatea regiunii. Michal a respins clar ideea unei înțelegeri care ar recompensa agresiunea rusă. „Rusia trebuie să se întoarcă la granițele ei și să rămână acolo; agresiunea trebuie să aibă un preț care să închidă ușa viselor imperiale”. Statele NB8 – Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Islanda – amintesc constant că pacea în Europa nu poate fi obținută prin presiuni aplicate victimei agresiunii, ci prin restabilirea dreptului internațional. NB8: fără concesii teritoriale Liderii baltici și nordici au avertizat că orice acord care ar permite Rusiei să-și păstreze câștigurile teritoriale ar destabiliza securitatea europeană. Ei spun că o astfel de soluție ar crea precedentul periculos al legitimizării războiului ca instrument de politică externă. În timp ce NB8 și-a reafirmat poziția, presiunile internaționale asupra Kievului continuă să crească. Discuțiile despre termenul-limită propus de Washington pentru acceptarea sau respingerea proiectului de acord alimentează și tensiunile internaționale. Linii roșii: demnitatea și libertatea Ucrainei Ucraina nu a oferit încă o poziție finală, însă mesajele ferme din nordul Europei reduc drastic șansele acceptării unei înțelegeri care ar impune cedări teritoriale. Zelenski a anunțat că echipa sa va lucra „non-stop” pentru a îmbunătăți propunerea Statelor Unite. El spune că din toate punctele planului, două principii trebuie să rămână neatinse: demnitatea și libertatea ucrainenilor. Planul de pace schimbă frontierele Proiectul de acord în 28 de puncte, devenit public în urma unor scurgeri mediatice, a stârnit controverse internaționale. Planul include cedarea unor teritorii încă neocupate de Rusia și limitarea dimensiunii armatei ucrainene. Documentul propune, de asemenea, recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra Crimeei, Luhansk și Donețk. Ucraina consideră aceste prevederi incompatibile cu suveranitatea și dreptul său la autoapărare.
Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.
Ucraina cere o decizie rapidă a Uniunii Europene privind activele înghețate
Ucraina cere statelor membre ale Uniunii Europene o hotărâre politică în cursul lunii viitoare pentru eliberarea unui împrumut de 163 de miliarde de dolari. Această sumă ar fi bazată pe activele înghețate ale statului rus. Solicitarea a venit pe fondul temerilor legate de un deficit major în bugetul pentru 2026 și al efectelor unui scandal de corupție care a izbucnit în Ucraina. Luna trecută, liderii europeni nu au ajuns la un acord privind „Împrumutul pentru reparații” destinat Kievului. Subiectul va fi reluat pe agenda summitului ce va avea loc pe 18 decembrie, în timp ce Ucraina anticipează nevoia unor tranșe importante de sprijin financiar începând cu trimestrul al doilea al anului 2026. Un reprezentant din echipa președintelui Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că întâlnirea din decembrie pare singura ocazie din acest an pentru o decizie în favoarea împrumutului. Acest împrumut este considerat de Rusia drept un gest ce va provoca un „răspuns dureros”. „Nu ne așteptăm ca toate detaliile tehnice să fie finalizate până atunci, dar trebuie convenită arhitectura pentru acordarea împrumutului”, a declarat Iryna Mudra, consilier juridic în administrația Zelenski. Ea susține că Ucraina dorește din partea partenerilor europeni o definire a structurii și a mecanismului prin care banii vor ajunge la Kiev. Totodată, ea crede că este esențial să existe includerea Ucrainei în deciziile legate de modul de distribuire și de prioritizare a fondurilor. „Fără implicarea directă a Ucrainei, asistența riscă să devină ineficientă doar pentru că cunoaștem nevoile reale de pe teren, dar decizia ar trebui luată împreună cu partenerii noștri, cu siguranță”, a spus ea.
Zelenski mizează pe sancțiunile împotriva Rusiei pentru a opri războiul
Liderul ucrainean urmărește reluarea eforturilor diplomatice cu Rusia, folosind „presiunea tot mai puternică a Statelor Unite”, potrivit informațiilor citate de Interfax-Ukraine. Scopul este de a relua dialogul cu Moscova, întrerupt în trecut, în paralel cu eforturile militare de pe front. Miercuri, Zelenski urmează să ajungă în Turcia, unde va avea discuții cu președintele Recep Tayyip Erdogan și cu trimisul special american Steve Witkoff. Potrivit sursei citate, ministrul turc de externe Hakan Fidan ar putea transmite personal Moscovei rezultatele discuțiilor, „dacă există un rezultat pozitiv, inclusiv privind un posibil schimb de prizonieri”. Zelenski caută susținere și în capitalele europene Situația diplomatică este influențată de sancțiunile noi introduse de președintele american Donald Trump, care au lovit direct două mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil. În plus, SUA iau în considerare un nou pachet de sancțiuni ce ar penaliza statele care continuă să cumpere combustibil din Rusia. Proiectul de lege ar putea fi votat în curând de Senatul american. În paralel cu demersurile diplomatice, Zelenski își consolidează și sprijinul european, încercând să obțină atât ajutor militar suplimentar, cât și garanții politice pentru viitoarele negocieri cu Moscova. Sprijin militar de la Madrid În Spania, Zelenski s-a întâlnit marți cu liderii parlamentului – Francina Armengol, președinta Congresului Deputaților, și Pedro Rollán, președintele Senatului. În mesajul transmis pe platforma X, el a precizat că i-a informat pe oficialii spanioli despre situația de pe front și despre atacurile rusești care vizează civili și infrastructura energetică. „Ucraina trebuie să-și consolideze apărarea antiaeriană – sisteme suplimentare și rachete pentru acestea”, a subliniat Zelenski, adăugând că țara sa este interesată de „cooperarea cu companiile de apărare spaniole”. Parlamentul spaniol, solidar cu Kievul Discuțiile au vizat și programele internaționale PURL și SAFE, prin care partenerii occidentali identifică echipamentele militare necesare Ucrainei și oferă finanțare pentru achiziția acestora. Zelenski și oficialii spanioli au vorbit și despre continuarea ajutorului umanitar și energetic, precum și despre sprijinul Spaniei pentru drumul european al Ucrainei și Republicii Moldova. „Sunt recunoscător ambelor camere ale Parlamentului spaniol pentru sprijinul acordat integrității teritoriale și suveranității Ucrainei”, a spus președintele ucrainean. Vizita din Spania, alături de discuțiile pregătite în Turcia, arată că Zelenski își intensifică eforturile de a îmbina diplomația, sprijinul militar și relațiile cu partenerii europeni pentru a crea condiții care să permită reluarea negocierilor cu Rusia.
Prima centrală nucleară din Egipt intră într-o etapă cheie. Putin participă la ceremonie
Egiptul intră într-o etapă crucială a dezvoltării primei sale centrale nucleare odată cu instalarea vasului de presiune al reactorului la prima unitate a proiectului El Dabaa. La ceremonia programată pentru miercuri și-au anunțat participarea președinții Egiptului și Rusiei, conectați prin videoconferință. Purtătorul de cuvânt al Președinției, Mohamed El Shennawy, citat de Egypt Today, a descris evenimentul drept „un moment istoric”, subliniind că acesta coincide cu celebrarea anuală a Zilei Energiei Nucleare. Reactorul a călătorit 20 de zile până în Egipt Potrivit Președinției Egiptului, „celor doi președinți, Abdel Fattah El Sisi și Vladimir Putin, arată cât de strânsă este cooperarea dintre cele două țări”, demonstrată prin proiecte comune „de la Barajul Înalt din anii ”60 până la programul nuclear din prezent”. Instalarea componentei centrale a unității nucleare reprezintă un mare progres tehnic pentru proiectul El Dabaa. Reactorul a fost fabricat în Rusia, transportat pe mare din Sankt Petersburg și a ajuns în Egipt după o călătorie de 20 de zile. Egiptul intră în era nucleară Centrala nucleară El Dabaa, amplasată la Marea Mediterană, pe coasta de nord-vest a Egiptului, este primul proiect nuclear de mari dimensiuni al Egiptului. Construite în cooperare cu corporația rusă Rosatom, centrala va avea patru reactoare de tip VVER-1200. Reactoarele sunt moderne, cu apă sub presiune, recunoscute la nivel internațional pentru standardele lor ridicate de siguranță. Acestea fac parte din tehnologia nucleară de generație III+, care include sisteme automate de protecție, capacitatea de răcire pasivă în caz de urgență și standarde mai ridicate de rezistență la evenimente extreme, în comparație cu generațiile anterioare. Cu o capacitate totală estimată la 4.8 gigawați, centrala nucleară este concepută să asigure o parte importantă din necesarul energetic al Egiptului. El Dabaa: Egipt-Rusia-Coreea de Sud Rusia finanțează aproximativ 85% din costurile proiectului printr-un împrumut de stat, iar Egiptul acoperă restul. De asemenea, Rusia va furniza combustibil nuclear pe toată durata de funcționare a centralei și va participa la instruirea personalului egiptean. La proiect contribuie și compania sud-coreeană Korea Hydro&Nuclear Power, unul dintre cei mai mari constructori de centrale nucleare din lume, responsabilă de o parte importantă a lucrărilor tehnice. Relații și mai strânse cu Rusia Potrivit autorităților, președintele egiptean urmează să rostească un discurs în cadrul ceremoniei, reafirmând angajamentul Egiptului pentru diversificarea surselor de energie și consolidarea cooperării strategice cu Federația Rusă.
Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri. 1.200 de ucraineni ar putea reveni acasă înainte de Sărbători
„Lucrăm pentru a asigura un nou început al negocierilor, astfel încât, în cele din urmă, să existe o perspectivă de a pune capăt acestui război”, a declarat duminică președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un comunicat. „Contăm, de asemenea, pe reluarea schimburilor de prizonieri de război. Au loc în prezent numeroase întâlniri, negocieri și apeluri pentru a face acest lucru posibil”, a adăugat Zelenski, potrivit Politico. Următorul schimb de prizonieri ar putea avea loc înainte de Sărbători Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a anunțat pe Telegram că a discutat, cu sprijinul mediatorilor din Turcia și Emiratele Arabe Unite, despre reluarea schimburilor de prizonieri. „Ca rezultat al acestor negocieri, părțile au convenit să activeze acordurile de la Istanbul. Acestea se referă la eliberarea a 1.200 de ucraineni”, a spus Umerov. Acordurile de la Istanbul, mediate de Turcia în 2022, stabilesc regulile pentru schimburile de prizonieri de război dintre Rusia și Ucraina. Zelenski a spus în iulie că 5.857 de ucraineni au fost eliberați din captivitatea rusă în urma schimburilor efectuate de la începutul invaziei totale ordonate de președintele rus Vladimir Putin, acum aproape patru ani. Umerov a precizat că discuțiile tehnice pentru stabilirea detaliilor următorului schimb „vor avea loc în viitorul apropiat”. Umerov a declarat că obiectivul este ca ucrainenii eliberați să poată sărbători acasă Crăciunul și Anul Nou.
Diana Șoșoacă, întâlnire restrânsă alături de Medvedev, dar și reprezentanți ai unor state. Gestul deosebit al fostului președinte al Rusiei
Întâlnirea de sâmbătă a fost una mai restrânsă, la care Șoșoacă a participat, alături de reprezentații mai multor state. Potrivit comunicatului publicat de S.O.S România pagina de Facebook a Europarlamentarei, „discuțiile s-au concentrat pe analiza principalelor conflicte aflate în desfășurare la nivel global, nu doar militare, ci şi sociale, economice și morale. Dezbaterile au avut ca scop identificarea unor posibile direcții de soluționare, prin dialog, responsabilitate politică și diplomație parlamentară”. În intervenția sa, Șoșoacă „a subliniat necesitatea schimbării paradigmei diplomatice, pledând pentru un comportament bazat pe normalitate, respect, reguli și principii reale ale diplomației și educației politice”. Discursul europarlamentarei a fost remarcat de Medvedev drept unul „brilliant”, iar oficialul a interacționat direct cu Șoșoacă, fotografiindu-se chiar alături de ea în poza de grup, gestul fiind unul deosebit în contextul protocolului strict și al măsurilor de securitate și sănătate impuse delegațiilor, potrivit sursei citate. Mai mulți lideri conservatori ai lumii au fost prezenți la Sochi, printre care trei membri ai partidului AfD, dar și o delegație a Partidului Comunist din China. Reamintim că din grupul BRICS a fost fondat de Brazilia, Rusia, India și China, extinzându-se ulterior la mai multe state membre. Reamintim că scopul organizației este acela de a influența economia occidentală, dar și creșterea influenței politice.
Apel controversat în Germania. Un lider german vrea reluarea importurilor de energie din Rusia după încheierea războiului din Ucraina
„Trebuie să fie în interesul nostru să reluăm furnizările de energie din Rusia după un armistițiu”, a declarat Michael Kretschmer sâmbătă pentru grupul media Funke, potrivit agenției germane dpa. „Rusia trebuie să fie din nou un partener comercial” „Rusia trebuie să fie din nou un partener comercial în viitor, fără a deveni însă dependenți de ea.” Relațiile economice bune sporesc și securitatea Germaniei, a precizat acesta. Kretschmer, membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) conduse de cancelarul Friedrich Merz, a pledat în repetate rânduri pentru reluarea importurilor de gaze rusești după ce războiul se va încheia. Poziția sa a fost criticată chiar și din interiorul propriului partid. Uniunea Europeană a impus sancțiuni ample Moscovei din cauza războiului din Ucraina. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a descris aceste măsuri drept un război economic și a susținut în mod repetat că Europa este cea care suferă cel mai mult. Kretschmer a mai afirmat că Germania trebuie să ia în considerare sancțiunile împotriva Rusiei și „din perspectiva noastră economică”. În opinia sa, politica energetică actuală a Germaniei duce la dezindustrializare. Întrebat dacă se simte amenințat de președintele rus Vladimir Putin, Kretschmer a răspuns: „Rusia a atacat o altă țară. Prin urmare, trebuie să ne poziționăm în așa fel încât să ne putem apăra”. Acest lucru poate fi realizat doar dacă Germania este puternică din punct de vedere economic, a subliniat Kretschmer. Germania a fost criticată pentru dependența de gaz rusesc Germania a fost puternic dependentă de gazul rusesc înainte de invazia din Ucraina, în special prin conductele Nord Stream. Această relație energetică a fost intens criticată în Europa, mai ales de Polonia, care acuză Berlinul că a alimentat indirect economia Rusiei și i-a permis Kremlinului să-și consolideze capacitatea militară. Pentru multe state est-europene, dependența Germaniei de gazul rusesc este privită drept una dintre cauzele care au încurajat agresiunea Moscovei.
Planul Autostradă Polară al Chinei către Europa se accelerează și solicită o cooperare de milioane de dolari din partea Rusiei
Este un traseu pe care Beijingul îl promovează drept începutul unui coridor regulat în cadrul ambițioasei sale „Rute a Mătăsii Polare”. După cum subliniază agenția de presă EFE, prin această realizare logistică, gigantul asiatic urmărește să deschidă un al treilea coridor maritim către continentul european, să reducă costurile și să-și consolideze autonomia într-o hartă globală a rutelor tot mai instabilă, scrie Huffingtonpost.es. Traseul, care pentru moment este sezonier, promite timpi de transport mai scurți și emisii mai reduse. Totuși, ridică semne de întrebare privind viabilitatea ecologică a unei linii ce depinde de topirea accelerată a Arcticii și de cooperarea cu Rusia. China aspiră să transforme această conexiune într-un serviciu regulat până în 2026. Portcontainerul Istanbul Bridge a ajuns acum două săptămâni la Gdansk (Polonia), după douăzeci de zile de navigație din Ningbo (Zhejiang, est), completând primul voiaj al „Rutei Arctice Express China–Europa”, noua conexiune pe care Beijingul o integrează în „Ruta Mătăsii Polare”. Pentru China, această cale reprezintă un al treilea coridor maritim între Asia și Europa, alături de rutele tradiționale care traversează Canalul Suez și ocolesc Capul Bunei Speranțe. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, deja anunțase la sfârșitul lui septembrie că Beijingul „va coopera cu Rusia și cu alte țări interesate de dezvoltarea și protecția Arcticii”. Viteză și limite sezoniere Conexiunea a finalizat primul traseu în douăzeci de zile, cu două mai multe decât era prevăzut, față de cele patruzeci sau cincizeci necesare unei nave care trece prin Canalul Suez sau pe lângă Capul Bunei Speranțe. Astfel, Beijingul intenționează să reducă tranzitul la 18 zile între porturile Ningbo și Felixstowe (Regatul Unit). Conform informațiilor dezvăluite, nava a transportat aproximativ 4.100 de containere, mai puține decât marile portcontainere de pe rutele tradiționale, dar cu încărcături cu valoare adăugată mare, precum module fotovoltaice și componente de baterii. „Înainte, trecerea prin Suez necesita 40 de zile și produsele riscau auto-descărcarea; acum, cu doar 18 zile de călătorie, controlul calității este mai precis”, a explicat pentru presă Li Ming, director logistic al unei companii din domeniul noilor energii. De asemenea, Yang Linsheng a declarat că noua rută poate scurta timpii cu aproximativ zece zile și poate reduce costurile cu circa 35%. Totuși, utilizarea ei rămâne limitată la lunile de vară, cu o fereastră de navigație de aproximativ 120 de zile, și depinde de o infrastructură rusă încă insuficientă și de costurile ridicate ale operării spărgătoarelor de gheață în apele polare. Topirea gheții deschide și amenință ruta Topirea accelerată a Arcticii, unde temperaturile cresc de trei ori mai rapid decât media globală, a deschis o fereastră de circa patru luni care permite navigarea prin Pasajul de Nord-Est. Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA) din SUA, temperaturile din Arctica în perioada 2023–2024 au fost cele de-a doua cea mai ridicate de când există înregistrări, iar în martie 2025 stratul de gheață a atins cea mai mică întindere de iarnă de la apariția observațiilor satelitare. Ruta, prezentată de Beijing drept un model de „transport verde”, cu până la 50% mai puține emisii, se confruntă totuși cu riscuri de mediu semnificative. În acest sens, tranzitul navelor în apele polare poate elibera carbon negru, care accelerează topirea prin înnegrirea gheții, și poate favoriza răspândirea speciilor invazive atașate de coca navei, conform unor studii canadiene și ale British Antarctic Survey citate de agenție. Astfel, China speră să opereze ruta în mod regulat începând din 2026, într-un context ce va necesita o cooperare internațională strânsă și o guvernanță ambientală încă de definit într-o Arctică tot mai deschisă și disputată.