Rusia acuză Ucraina și Marea Britanie că plănuiau să fure un MiG-31 și să-l direcționeze spre o bază NATO din România: provocare de amploare
FSB a afirmat că avionul deturnat urma să fie pilotat către baza aeriană NATO de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde ar fi putut fi doborât de apărarea antiaeriană, conform agenției RIA Novosti, citate de Reuters. Reuters a precizat că nu a putut verifica în mod independent veridicitatea acestor informații. FSB, principala structură succesoare a fostului KGB, a declarat că Ucraina și Marea Britanie plănuiau o „provocare de amploare” folosind avionul deturnat, iar serviciile de informații militare ucrainene ar fi încercat să recruteze piloți ruși, oferindu-le 3 milioane de dolari pentru a fura avionul de vânătoare. „Măsurile întreprinse au dejucat planurile serviciilor de informații ucrainene și britanice privind o provocare de amploare”, a declarat FSB. Televiziunea de stat rusă a difuzat imagini cu mesaje și înregistrări ale unui bărbat despre care a afirmat că ar fi lucrat pentru serviciile secrete ucrainene și britanice și care ar fi oferit 3 milioane de dolari unui pilot rus pentru a zbura cu un MiG în Europa, promițându-i totodată cetățenie. Rusia prezintă de mult timp Marea Britanie drept principalul său inamic. Moscova acuză Londra că alimentează războiul din Ucraina și că serviciile britanice de informații ar fi implicate în organizarea unor operațiuni pe teritoriul Rusiei. La rândul său, Marea Britanie descrie invazia rusă din Ucraina drept o acțiune de tip imperialist, iar Londra a avertizat în repetate rânduri că serviciile secrete ruse încearcă să provoace haos în Marea Britanie și în Europa, cu scopul de a submina democrația.
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil
Putin permite trimiterea rezerviștilor la antrenamente speciale pentru protejarea infrastructurii critice din Rusia
Măsura, adoptată în regim de urgență, a stârnit îngrijorări privind o posibilă mobilizare mascată menită să suplimenteze resursele umane ale armatei ruse implicate în războiul din Ucraina. Noua lege prevede că rezerviștii pot fi trimiși la sesiuni de instruire specială pentru apărarea instalațiilor de importanță strategică, cum ar fi infrastructura energetică și de transport. Guvernul rus va stabili procedura acestor sesiuni, iar Ministerul Apărării a precizat că măsura „nu reprezintă o mobilizare” și că rezerviștii „nu vor fi trimiși pe front”. Totuși, experții citați de The Moscow Times afirmă că legea ar putea fi o metodă prin care Kremlinul să suplimenteze efectivele armatei fără a declanșa o nouă mobilizare generală, care ar putea genera nemulțumiri în rândul populației. Cine sunt rezerviștii ruși și ce rol au Rezerviștii fac parte din Rezerva Specială de Luptă a Armatei (BARS), creată în 2015. Aceștia sunt foști militari care au semnat contracte cu Ministerul Apărării și primesc o remunerație lunară de până la 10.000 de ruble. Deși duc o viață civilă, ei sunt obligați să participe periodic la antrenamente militare. Recrutarea activă în rândul rezerviștilor a început în 2021, înaintea invaziei din Ucraina. În prezent, aproximativ două milioane de persoane ar face parte din această rezervă, potrivit estimărilor oficiale – însă experții contestă cifra, susținând că numărul real este mult mai mic. Potrivit lui Vladimir Tsimlyansky, oficial al Statului Major General rus, rezerviștii vor fi implicați în misiuni locale de protejare a infrastructurii energetice și de transport și în combaterea dronelor. În ultimele luni, mai multe atacuri cu drone au vizat rafinării și instalații energetice din Rusia. În regiunile apropiate de front, precum Breansk, rezerviștii pot câștiga între 40.000 și 99.000 de ruble pe lună, în funcție de grad. În zonele mai îndepărtate, precum Perm, plățile lunare sunt semnificativ mai mici, între 4.000 și 7.000 de ruble. Analiștii militari consideră că noua lege reflectă dificultățile Rusiei de a recruta soldați contractuali, iar implicarea rezerviștilor ar putea fi o soluție temporară pentru acoperirea pierderilor suferite pe frontul din Ucraina.
Războiul din Ucraina, ziua 1.354. Comandant ucrainean acuzat de neglijență după ce Rusia a atacat o ceremonie militară / Putin îl numește pe adjunctul ministrului apărării, Andrei Bulyga, în Consiliul de Securitate
Comandantul unui batalion ucrainean de sisteme fără pilot a fost acuzat de neglijență după ce a organizat o ceremonie de premiere a soldaților în regiunea Dnipropetrovsk la începutul lunii noiembrie, în ciuda interdicției. Adunarea militară a fost lovită de Rusia, a declarat Biroul de Investigații al Statului (SBI). Atacul a ucis 12 militari și șapte civili, iar alți 36 au fost răniți, potrivit Parchetului General. Potrivit anchetatorilor, ofițerul a organizat pe 1 noiembrie o adunare formală și o ceremonie de premiere pentru peste 100 de militari din zonele de front din regiunea Dnipropetrovsk, inclusiv în locuri unde erau prezenți civili. Deși Statul Major General interzisese astfel de adunări, comandantul nu a oprit evenimentul și nu a dispersat soldații în timpul unei alerte de raid aerian, a declarat SBI. Putin îl numește pe adjunctul ministrului apărării, Andrei Bulyga, în Consiliul de Securitate Vladimir Putin l-a promovat pe Andrei Bulyga, fost ministru adjunct al apărării, ca secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a desemnat pe Andrei Bulyga, care a ocupat în trecut funcția de ministru adjunct al apărării, în postul de secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Decretul prezidențial a fost publicat sâmbătă pe site-ul oficial al Kremlinului. Într-un decret separat, Putin l-a numit pe generalul-colonel Alexander Sanchik, care fusese comandantul districtului militar sudic al Rusiei, în funcția de ministru adjunct al apărării. Andrei Bulyga a fost responsabil de sprijinul logistic al Ministerului Apărării din martie 2024. Rusia afirmă că în Pokrovsk continuă ofensiva din casă în casă Rusia a transmis, sâmbătă, că forțele sale au continuat să avanseze în bătălii intense în jurul orașelor cheie Pokrovsk și Kupiansk și au capturat un mic sat din estul Ucrainei. Ministerul Apărării a declarat pe Telegram că forțele ruse au capturat Vovche, în sud-estul regiunii Dnipropetrovsk. Conform datelor recensământului ucrainean, populația satului era de 13 persoane în 2001. În regiunea Donețk, Rusia a spus că a continuat să câștige teren în luptele din casă în casă în orașul strategic Pokrovsk, precum și în apropierea orașului Mirnohrad, potrivit Reuters. Rusia, care se referă la aceste orașe folosind denumirile lor din era sovietică, Krasnoarmeisk și Dmitrov, a declarat că ambele sunt încercuite. Ministerul a mai transmis că înregistrează progrese în Kupiansk, în regiunea Harkov, unde, potrivit acestuia, unitățile ucrainene sunt, de asemenea, încercuite. Atacurile rusești au ucis 11 persoane și au rănit 44 în ultimele 24 de ore în Ucraina Cel puțin 11 persoane au fost ucise și 44 rănite în urma atacurilor rusești desfășurate în ultimele 24 de ore pe teritoriul Ucrainei, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, scrie The Kyiv Independent. Raportul precizează că forțele ucrainene au doborât 406 dintre cele 458 de drone lansate de Rusia peste noapte, inclusiv drone de atac de tip Shahed. De asemenea, Rusia a lansat 45 de rachete de croazieră și balistice, dintre care nouă au fost interceptate. Atac cu drone ucrainene asupra unei substații electrice din nordul Rusiei Trei drone ucrainene au lovit o substație electrică din regiunea Vologda, din nordul Rusiei, în cursul nopții, a declarat sâmbătă guvernatorul regional Georgi Filimonov. Daunele aduse substației sunt în curs de evaluare, dar alimentarea cu energie electrică în regiune, situată la nord de Moscova și la aproximativ 1.900 km de Ucraina, continuă fără întrerupere, a declarat Filimonov într-o postare pe Telegram, potrivit Reuters. Separat, două persoane au fost rănite când o dronă ucraineană a lovit o clădire rezidențială în orașul rus Saratov, a declarat guvernatorul local Roman Busargin pe Telegram. Statul Major al Ucrainei: Rusia a pierdut peste 1,15 milioane de militari de la începutul invaziei De la lansarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 1.150.100 de militari, potrivit unui raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei din 8 noiembrie, scrie The Kyiv Independent. Cifra include 1.190 de pierderi înregistrate în ultimele 24 de ore. Raportul mai precizează că Rusia a pierdut și 11.330 de tancuri, 23.544 de vehicule blindate de luptă, 66.795 de vehicule și cisterne de combustibil, 34.321 de sisteme de artilerie, 1.538 de lansatoare multiple de rachete, 1.239 de sisteme de apărare antiaeriană, 428 de avioane, 347 de elicoptere, 78.928 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin. Volodimir Zelenski a numit un nou comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit vineri pe Iuri Cerevașenko în funcția de comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone, informează Reuters. „Sunt multe sarcini în fața noului comandant, pe care le-am stabilit în ședința de Stat Major. În special, integrarea activă a sistemelor fără pilot, în special a dronelor interceptoare, și consolidarea capacităților noastre de apărare antiaeriană cu armament avansat”, se arată în comunicatul publicat de președinția ucraineană. Cerevașenko a contribuit la formarea primelor structuri de apărare cu drone și, de asemenea, la proiectarea și implementarea dronelor interceptoare. Atac cu drone rusești la Dnipro: o persoană ucisă și zece rănite Un atac cu drone rusești a lovit orașul Dnipro în noaptea de 8 noiembrie, ucigând o persoană și rănind alte zece, inclusiv doi copii, potrivit autorităților locale. Rusia lansează un atac nocturn masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei Rusia a desfășurat un nou atac de amploare asupra orașelor ucrainene în noaptea de 8 noiembrie, vizând infrastructura energetică printr-o combinație de rachete și drone. Loviturile au provocat incendii la Kiev și au afectat mai multe zone din țară, anunță The Kyiv Independent.
Războiul din Ucraina, ziua 1.354. Volodimir Zelenski a numit un nou comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone. Rusia lansează un atac nocturn masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei
Atac cu drone ucrainene asupra unei substații electrice din nordul Rusiei Trei drone ucrainene au lovit o substație electrică din regiunea Vologda, din nordul Rusiei, în cursul nopții, a declarat sâmbătă guvernatorul regional Georgi Filimonov. Daunele aduse substației sunt în curs de evaluare, dar alimentarea cu energie electrică în regiune, situată la nord de Moscova și la aproximativ 1.900 km de Ucraina, continuă fără întrerupere, a declarat Filimonov într-o postare pe Telegram, potrivit Reuters. Separat, două persoane au fost rănite când o dronă ucraineană a lovit o clădire rezidențială în orașul rus Saratov, a declarat guvernatorul local Roman Busargin pe Telegram. Statul Major al Ucrainei: Rusia a pierdut peste 1,15 milioane de militari de la începutul invaziei De la lansarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 1.150.100 de militari, potrivit unui raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei din 8 noiembrie, scrie The Kyiv Independent. Cifra include 1.190 de pierderi înregistrate în ultimele 24 de ore. Raportul mai precizează că Rusia a pierdut și 11.330 de tancuri, 23.544 de vehicule blindate de luptă, 66.795 de vehicule și cisterne de combustibil, 34.321 de sisteme de artilerie, 1.538 de lansatoare multiple de rachete, 1.239 de sisteme de apărare antiaeriană, 428 de avioane, 347 de elicoptere, 78.928 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit vineri pe Iuri Cerevașenko în funcția de comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone, informează Reuters. „Sunt multe sarcini în fața noului comandant, pe care le-am stabilit în ședința de Stat Major. În special, integrarea activă a sistemelor fără pilot, în special a dronelor interceptoare, și consolidarea capacităților noastre de apărare antiaeriană cu armament avansat”, se arată în comunicatul publicat de președinția ucraineană. Cerevașenko a contribuit la formarea primelor structuri de apărare cu drone și, de asemenea, la proiectarea și implementarea dronelor interceptoare. Atac cu drone rusești la Dnipro: o persoană ucisă și zece rănite Un atac cu drone rusești a lovit orașul Dnipro în noaptea de 8 noiembrie, ucigând o persoană și rănind alte zece, inclusiv doi copii, potrivit autorităților locale. Rusia lansează un atac nocturn masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei Rusia a desfășurat un nou atac de amploare asupra orașelor ucrainene în noaptea de 8 noiembrie, vizând infrastructura energetică printr-o combinație de rachete și drone. Loviturile au provocat incendii la Kiev și au afectat mai multe zone din țară, anunță The Kyiv Independent.
Războiul din Ucraina – ziua 1.353. Un critic vocal al Kremlinului avertizează Europa: Al doilea Război Rece este inevitabil / Rutte la București: NATO a depășit Rusia în producția de muniție
Atac cu drone asupra unor depozite de petrol, trenuri și facilități logistice din Crimeea Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei (SSO) au declarat, vineri, că dronele sale cu rază lungă de acțiune au lovit un depozit de petrol și facilități logistice în peninsula Crimeea ocupată de Rusia. Depozitul de petrol din apropierea satului Hvardiiske, la doar 20 de kilometri nord de Simferopol, a fost lovit, iar un rezervor RVS-400 plin – destinat depozitării petrolului, produselor petroliere și altor lichide – a fost distrus, au afirmat Forțele de Operațiuni Speciale, potrivit The Kyiv Independent. Ucraina obține 300 de milioane de metri cubi de gaz american, pe fondul atacurilor rusești Naftogaz, gigantul petrolier și gazier de stat din Ucraina, a obținut 300 de milioane de metri cubi de gaz american prin intermediul companiei poloneze de energie Orlen, în contextul în care țara se străduiește să prevină o criză a gazelor în această iarnă. Acordul, semnat vineri, prevede ca Orlen să livreze trei încărcături de gaz natural lichefiat (GNL) american în Ucraina în primul trimestru al anului 2026, a anunțat compania poloneză într-un comunicat de presă. Orlen va importa încărcăturile la unul dintre cele două terminale ale sale, unde GNL va fi regazificat și transportat prin conducte în Ucraina, scrie The Kyiv Independent. „Acesta este un alt pas către consolidarea cooperării noastre strategice cu Orlen pentru a furniza GNL american pe piața ucraineană și a asigura un sezon de încălzire stabil. Astăzi, am confirmat termenii cheie și am început deja planificarea livrărilor”, a declarat Serhii Koretskii, CEO al Naftogaz. Kremlinul neagă că Lavrov ar fi pierdut sprijinul lui Putin după anularea summitului cu Trump Speculațiile potrivit cărora ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi căzut în dizgrația președintelui rus Vladimir Putin nu sunt adevărate, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Vă voi da un răspuns scurt: nu este nimic adevărat în aceste informații”, a declarat Peskov presei ruse în cadrul unei conferințe de presă. „Absolut. Lavrov își desfășoară în continuare activitatea în calitate de ministru de externe, desigur”. Negarea vine pe fondul unor informații potrivit cărora influența lui Lavrov ar fi scăzut după o conversație cu secretarul de stat american Marco Rubio, care ar fi dus la anularea summitului planificat la Budapesta între Putin și președintele american Donald Trump, potrivit The Kyiv Independent. Ministrul de Externe al Ucrainei: Rusia încearcă să recruteze civili internaționali. Îndemnul său pentru guverne Potrivit anunțului dat de ministrul Externelor din Ucraina, Rusia încearcă să recruteze persoane din alte țări pentru Războiul din Ucraina. Andrii Sybiha a precizat că peste 1.400 de cetățeni din țări africane luptă de partea soldaților ruși. Oficialul face apel la guverne să-i avertizeze pe cetățeni cu privire la riscurile la care se supun. Potrivit ministrului, este vorba despre 1.436 de cetățeni de cetățeni din peste 36 de țări de pe continentul african. Sybiha a mai precizat că aceste cifrele reprezintă doar numărul cetățenilor identificați de autorități. Ele ar putea fi chiar mai multe persoane de atât, potrivit mesajului publicat pe X vineri, după-amiază, de Ministrul de Externe al Ucrainei. Atac cu drone asupra unei fabrici petrochimice din Rusia Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a anunțat, vineri, că dronele sale au lovit o uzină petrochimică importantă din Republica Bașkortostan din Rusia, aflată la peste 1.000 de kilometri de granița Ucrainei. Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit Uzina Petrochimică Sterlitamak, care aprovizionează armata rusă și complexul militar-industrial al Rusiei, inclusiv cu ionol, benzină de aviație și polimeri sintetici, potrivit serviciului ucrainean de informații militare. HUR susține că atacul cu drone de joi a provocat un incendiu într-un atelier unde era produs un aditiv numit agidol, folosit pentru combustibilul de aviație, potrivit The Kyiv Independent. Șeful republicii, Radii Khabirov, nu a comentat atacul revendicat asupra uzinei-cheie. De-a lungul războiului, niciuna dintre părți nu a recunoscut prea des pierderile suferite. În cadrul unui eveniment privat la Bruxelles desfășurat în această săptămână, Hodorkovski a spus că „ar trebui să ne așteptăm la un fel de Război Rece care să dureze cel puțin zece ani”, scrie POLITICO. Acesta a subliniat că singurul factor de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni rusești împotriva Europei va fi convingerea președintelui Vladimir Putin că Occidentul reprezintă o amenințare militară credibilă. În timpul Războiului Rece, în perioada 1947-1991, Uniunea Sovietică și Occidentul au încercat să se submineze reciproc fără a risca un conflict deschis în Europa și un potențial război nuclear. În actualul context geopolitic, înalți oficiali europeni și ai NATO susțin că Rusia reia politica de uzură, folosind tactici de război hibrid pentru a destabiliza Occidentul și a semăna diviziune. Sancțiunile occidentale nu sunt eficiente Hodorkovski, care în prezent locuiește în Londra, a minimizat eficiența sancțiunilor occidentale în influențarea Rusiei, afirmând că acestea „creează o anumită presiune asupra economiei ruse, dar nimic dramatic”. „Chiar și cea mai puternică dronă, chiar și o rachetă Tomahawk, poate lovi cel mult aproximativ două hectare”, a explicat Hodorkovski pentru sursa citată. În plus, potrivit acestuia, singurul moment în care puterea lui Putin ar fi putut fi realist zdruncinată a fost în primii doi ani după debutul războiului, dacă Rusia ar fi suferit o înfrângere militară decisivă în Ucraina. Totuși, această fereastră, spune Hodorkovski, s-a închis acum. Rutte la București: „NATO a depășit Rusia în producția de muniție” NATO a depășit acum Rusia în producția de muniție, după o perioadă în care Moscova a depășit întreaga producție a alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la București, pe 6 noiembrie, preluat de Kyiev Independent. „Până de curând, Rusia producea mai multă muniție decât toți aliații NATO la un loc. Dar nu mai este așa”, a declarat Rutte la Forumul NATO-Industrie din Capitala României. El a atribuit această schimbare unei extinderi a capacității de producție în domeniul Apărării în cadrul alianței. Linii de producție noi se deschid în permanență „În cadrul Alianței, deschidem acum zeci de linii de producție noi și le extindem pe cele existente. Producem mai mult decât am făcut în decenii”, a spus el, îndemnând industriile de Apărare
Viktor Orban se va întâlni cu Trump în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei
Statele Unite au impus sancțiuni celor mai mari doi producători de petrol ai Rusiei luna trecută, fiind primele astfel de măsuri care vizează Moscova de la revenirea lui Trump la Casa Albă, în încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina. Ungaria, cel mai apropiat aliat din Uniunea Europeană atât al lui Trump, cât și al Kremlinului, depinde în mare măsură de petrolul și gazele rusești, în ciuda eforturilor UE de a se detașa de acestea, potrivit AFP. Orban, care va fi însoțit de o delegație numeroasă, inclusiv șase miniștri, a declarat că va solicita o derogare de la sancțiunile privind energia rusească, considerând că Trump a făcut o greșeală „din punctul de vedere al Ungariei”. „Voi fi în curând la Washington pentru a discuta acest lucru cu președintele Trump”, a declarat Orban pentru cotidianul italian La Repubblica într-un interviu recent. „Discutăm despre cum să construim un sistem sustenabil pentru economia țării mele, deoarece Ungaria depinde foarte mult de petrolul și gazele rusești. Fără ele, prețurile la energie vor crește vertiginos, provocând deficite în rezervele noastre.” Se așteaptă ca cei doi să discute și despre războiul din Ucraina. Budapesta fusese aleasă luna trecută pentru a găzdui un summit SUA-Rusia, dar Trump l-a anulat înainte de stabilirea unei date. Experții spun că întâlnirea cu președintele SUA este așteptată să ofere cel puțin o victorie „simbolică” lui Orban, care se confruntă cu o provocare fără precedent la adresa mandatului său de 15 ani înainte de alegerile din primăvara viitoare, pe fondul stagnării economice.
Războiul din Ucraina, ziua 1.352. Ucraina ar fi lovit rafinăria de petrol din Volgograd, Rusia / Oficial britanic: Trump îl poate aduce pe Putin la masa negocierilor
Rușii atacă o instalație energetică din regiunea Cernihiv Forțele ruse au atacat o instalație energetică din regiunea Cernihiv, a anunțat Viacheslav Chaus, șeful administrației militare din regiunea Cernihiv „Seara, drone rusești – Gerans – au atacat o instalație energetică într-o hromadă de frontieră din districtul Cernihiv. La locul atacului a izbucnit un incendiu, dar a fost stins. Inginerii energetici lucrează pentru a restabili alimentarea cu energie electrică”, a spus acesta. Forțele ucrainene distrug baza de depozitare a dronelor Shahed din Donețk Robert „Magyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a raportat că o bază de depozitare, asamblare și lansare a munițiilor Shahed a fost lovită în zona fostului aeroport din Donetsk în seara zilei de 5 noiembrie, potrivit Ukrainska Pravda. „Dezvoltarea acestei ținte complexe s-a transformat într-o operațiune de informații meticuloasă, care a durat luni de zile, alcătuită din mici fragmente de informații; în această seară, ea a fost executată folosind arme adecvate aflate la dispoziția Forțelor de Operațiuni Speciale și a Forțelor de Rachete și Artilerie”, a spus Brovdi. Împrumutul UE acordat Ucrainei ar putea fi garantat cu cel mai mare fond de investiții din lume Norvegia discută o propunere de deblocare a unui împrumut UE de peste 100 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantând datoria cu fondul suveran național în valoare de 1,7 trilioane de euro. Momentan, discuțiile se află în impas, UE având dificultăți în a obține împrumutul fără garanții substanțiale, din cauza riscului ca Ucraina să nu fie niciodată în măsură să ramburseze fondurile, scrie The Times. Secretarul britanic al apărării încă mai crede că Trump îl poate aduce pe Putin la masa negocierilor Secretarul britanic al apărării, John Healey, rămâne convins că președintele american Donald Trump îl poate convinge pe Vladimir Putin să înceapă negocierile de pace privind Ucraina, scrie Politico. „Președintele Trump este figura care îl poate aduce pe Putin la masa negocierilor, care poate pune capăt luptelor”, a spus oficialul britanic. Healey a subliniat că activitatea partenerilor din Coaliția celor dispuși este „reînnoită în mod regulat, astfel încât să putem simți cu adevărat că suntem pregătiți, în momentul în care va veni pacea, să intervenim și să contribuim la asigurarea acesteia”. Trump susține că Putin a admis că nu a reușit să „rezolve” conflictul din Ucraina și i-a cerut ajutorul Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat miercuri, la American Business Forum din Miami, că omologul său rus Vladimir Putin a recunoscut că nu a reușit să rezolve războiul din Ucraina și că i-a cerut acestuia ajutorul. „Am vorbit cu el (Vladimir Putin – n.r.) acum două săptămâni și mi-a spus: «Încercăm să rezolvăm conflictul de 10 ani. Nu am reușit să o facem. Trebuie să o rezolvi tu‘”, a spus Trump miercuri. Trump nu va participa la summitul G20 Președintele SUA, Donald Trump, a declarat reporterilor miercuri faptul că nu va participa la viitorul summit al Grupului celor 20 (G20) de la Johannesburg, programat pentru 22-23 noiembrie, pe fondul criticilor sale la adresa politicilor Africii de Sud în materie de drepturile omului. Comentariile lui Trump vin la câteva zile după ce președintele finlandez Alexander Stubb a sugerat o posibilă întâlnire între liderii Ucrainei, Rusiei și SUA la summit, potrivit Kyiv Independent. „Nu voi reprezenta țara noastră acolo. Nu ar trebui să fim acolo”, a declarat Trump reporterilor, referindu-se la locația summitului. Armata ucraineană ar fi lovit și avariat rafinăria de petrol din Volgograd, Rusia, în noaptea de 6 noiembrie, au raportat canalele media rusești Telegram, în timp ce explozii au zguduit mai multe obiective energetice rusești, scrie The Kyiv Independent. Locuitorii din zonă au raportat pagubele, postând pe rețelele de socializare fotografii și videoclipuri care documentează activitatea apărării aeriene din regiune. O clădire rezidențială și mai multe case au fost avariate în atac, a raportat guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov, adăugând că o persoană a fost ucisă. Bocharov a confirmat că a izbucnit un incendiu într-o zonă industrială din districtul Krasnoarmeysky al regiunii Vologograd.
Medvedev îl ironizează pe Trump după declarațiile privind reluarea testelor nucleare. Nimeni nu stie ce a vrut să spună. Probabil nici el
Medvedev a declarat că „nimeni nu știe ce a vrut să spună Trump, probabil nici el nu știe”, subliniind că astfel de afirmații pot avea consecințe serioase pentru securitatea globală. Trump anunțase că a instruit Departamentul Apărării al SUA să reia testele nucleare „pe o bază de egalitate” cu alte puteri nucleare, menționând explicit Rusia și China. Postările președintelui american pe rețelele sociale au accentuat faptul că SUA dețin cel mai mare arsenal nuclear și că modernizarea armelor a fost realizată în primul său mandat. Declarația a fost făcută cu doar câteva ore înaintea întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping, la summitul de la Busan, în Coreea de Sud. Reacția Rusiei nu a întârziat. Președintele Vladimir Putin a cerut înalților oficiali să analizeze posibilitatea reluării testelor nucleare ca răspuns la instrucțiunile Washingtonului. „Dacă SUA vor efectua astfel de teste, Rusia va fi obligată să ia măsuri de represalii adecvate”, a avertizat Putin în cadrul unei ședințe televizate a Consiliului de Securitate. Ministerele de Externe și Apărării sunt însărcinate să prezinte propuneri coordonate privind reluarea testelor. Medvedev a subliniat că, deși Trump „nu știe nici el ce a vrut să afirme”, funcția sa de președinte al SUA face ca declarațiile sale să aibă efecte imediate asupra relațiilor internaționale. Oficialul rus a mai spus că Rusia va fi nevoită să reevalueze oportunitatea efectuării propriilor teste nucleare, sugerând un posibil escaladament în cursa înarmării. Ultimul test nuclear american a avut loc în 1992, iar China și Franța au testat ultima oară în 1996. Uniunea Sovietică a efectuat ultimul test în 1990. Experții avertizează că reluarea testelor nucleare poate genera tensiuni majore la nivel global, crescând riscul unei noi curse a înarmării.
Noaptea trecută, forţele Federaţiei Ruse au executat două atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene situate pe fluviul Dunărea
În noaptea dintre 3 spre 4 noiembrie, forţele Federaţiei Ruse au executat două atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene situate pe fluviul Dunărea. În urma acestor acţiuni, au fost observate numeroase explozii pe malul ucrainean. Ca urmare a semnalelor detectate de sistemele de supraveghere, au fost ridicate în aer, conform procedurilor de poliţie aeriană, două aeronave F-16 dislocate la Baza Aeriană Feteşti, la ora 00.17, respectiv două aeronave germane Eurofighter Typhoon dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la ora 02.45 pentru cercetare şi asigurarea securității spațiului aerian național. „Ministerul Apărării Naţionale condamnă cu fermitate atacurile Federaţiei Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, acțiuni care reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare la adresa securității regionale. România rămâne în contact permanent cu aliații din NATO și Uniunea Europeană și menține un nivel ridicat de vigilență și reacție”, transmite MApN. Comandanții misiunilor au avut aprobare pentru angajarea țintelor aeriene, dacă acestea pătrundeau în spațiul aerian național și puneau în pericol securitatea cetățenilor României. Nu au fost detectate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României și nu au fost identificate resturi de vehicule aeriene pe teritoriul național.