Ministrul Energiei anunţă că au fost alocaţi bani pentru plata salariilor minerilor din Valea Jiului:”În urmă cu două zile am aflat de situaţie”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că au fost alocaţi bani, în regim de urgenţă, pentru plata salariilor restante a 2.200 de mineri din Valea Jiului. Ministrul a declarat că a aflat despre „situaţia complicată” de la Complexul Energetic Valea Jiului în urmă cu două zile. „În urmă cu două zile am aflat de situaţia foarte complicată de la Complexul Energetic Valea Jiului, în care 2.200 de oameni, care şi aşa lucrează în condiţii foarte grele, care îşi pun viaţa în pericol de fiecare dată când intră în subteran, nu şi-au primit salariile la timp. Am făcut în cel mai scurt timp, în 24 de ore, o ordonanţă de guvern prin care, împreună cu ministrul Finanţelor şi cu alţi colegi miniştri, cu premierul României, am adoptat acest pachet şi am creat cadrul legal”, a afirmat ministrul Energiei pe rețelele de socializare. Bogdan Ivan a explicat că în cursul zilei a emis şi un ordin de ministru prin care se pot aloca 50 de milioane de lei, în prima etapă, pentru a plăti în cel mai scurt timp posibil salariile oamenilor. „E o situaţie care nu-mi place absolut deloc, nu mi se pare corect ca oameni plătiţi să-şi facă treaba în conducerea companiei să nu facă acest lucru la timp şi să ne informeze doar pe ultima sută de metri, când există o problemă reală, să venim şi să îi salvăm în continuare. Am făcut-o pentru oameni, oameni care chiar au nevoie de aceşti bani şi în cel mai scurt timp vor fi vreaţi banii către o companie şi vor putea să fie făcute plăţi”, a completat ministrul. Protest spontan al minerilor din Valea Jiului Minerii din Valea Jiului au declanșat un protest spontan pentru că nu și-au primit încă salariile. Angajații ar fi trebuit să ia banii în urmă cu două zile. „Este o stare de tensiune generată de faptul că minerii nu au primit încă salariile. Minerii de la Vulcan, schimburile 1 şi 2, s-au blocat în subteran, minerii de la Lupeni protestează în faţa sediului exploatării, iar la mina Livezeni protestul se desfăşoară în sala de pontaj”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Sindicatului Muntele, Darius Câmpean. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minerii din Valea Jiului, fără SALARII. Sindicatul Muntele cere intervenția Guvernului SALARIILE angajaților de la Complexul Energetic Valea Jiului cresc de la 15 septembrie. Câți bani vor primi în plus angajații
ASF afirmă că reducerile salariale substanțiale ar afecta cu precădere corpul de specialiști
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) afirmă că reducerile salariale substanțiale preconizate ar afecta cu precădere corpul de specialiști. Măsurile de restructurare a instituției sunt impuse în contextul efortului Guvernului României de reducere a deficitului bugetar, fără însă ca acestea să aibă ca rezultat îmbunătățirea indicatorilor macro-economici, punctează ASF într-un comunicat de presă. „Aceste măsuri propuse au potențialul de a induce riscuri sistemice în îndeplinirea funcțiilor fundamentale ale Autorității, respectiv reglementare, autorizare, supraveghere și control asupra pieței financiare non-bancare din România și alinierii acesteia la standardele europene în domeniu. În prezent, piețele financiare non-bancare (asigurări, piață de capital, pensii private), atât la nivel european, cât și în România, funcționează într-un context de o complexitate și interdependență fără precedent, ceea ce impune o supraveghere integrată, cu caracter permanent și independent”, a transmis ASF. Totodată, reducerea personalului din ASF ar afecta capacitatea de asigurare a stabilității sistemului financiar. „Într-un astfel de context, imperativul strict cantitativ de reducere a resurselor umane din ASF va afecta, în mod inevitabil și imediat, capacitatea Autorității de a asigura stabilitatea sistemului financiar non-bancar, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a profilurilor de expertiză din ASF sunt în specialitatea domeniului gestionat și nu de tip suport, în accepțiunea lui clasică. Această structurare este caracteristică instituțiilor de reglementare și supraveghere financiară din statele membre UE (bănci naționale, autorități naționale de supraveghere). Cât privește reducerile salariale substanțiale preconizate, acestea ar afecta cu precădere corpul de specialiști, adică exact acea categorie profesională care a acumulat de-a lungul anilor o expertiză indispensabilă pentru a gestiona piețe financiare de o complexitate aparte. Această expertiză, rezultat al unei formări îndelungate, constituie baza instituției în îndeplinirea atribuțiilor sale în raport cu piața financiară non-bancară”, se mai arată în comunicat. ASF spune că măsurile administrative de restructurare, propuse în proiectul legii, vor conduce la deteriorarea funcționării structurilor interne esențiale, punând în pericol îndeplinirea mandatului legal și a obligațiilor asumate în temeiul legislației Uniunii Europene, inclusiv a celor privind protecția investitorilor și combaterea și prevenirea spălării banilor. Mai mult decât atât, ASF a făcut restrucurări de posturi în anul 2024. „ASF își păstrează angajamentul ferm față de principiile bunei guvernanțe și va continua, în 2025, procesul început în 2024 de eficientizare și de consolidare instituțională. Această inițiativă s-a reflectat deja în reducerea numărului total de posturi la 493 (față de 535 în 2023), nivel comparabil cu cel din urmă cu un deceniu, precum și în diminuarea veniturilor individuale ale personalului Autorității cu aproximativ 20% în anul 2024. De asemenea, ASF a demarat implementarea unui amplu proces de digitalizare instituțională, finanțat din fonduri europene, care va îmbunătăți semnificativ activitatea ASF la nivelul tuturor palierelor de acțiune”, se arată în comunicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Pericolul „tăcut” la muncă și acasă. Cazuri alarmante de hărțuire și violență domestică. Jura (CNCD): „O femeie este omorâtă săptămânal în România” Au început să vină primele facturi la energie electrică, după scumpiri. Românii au de plătit DUBLU
Radu Miruță ANUNȚĂ că ministerul său a rămas fără bani de salarii pentru lunile august și decembrie
Radu Miruță a explicat că Ministerul Economiei a rămas fără bani pentru a plăti salariile pentru ultima lună din cel de-al treilea trimestru, respectiv luna august, și ultima lună din cel de-al patrulea trimestru, adică luna decembrie. Ministrul spune că a găsit soluția și anume fondurile care erau alocate pentru un program al cărui dosar a ajuns la DNA. Ministrul a explicat că împărțirea banilor se pe trimestre. „Și luna august e ultima lună din cel de-al treilea trimestru. Nu erau bani suficienți, începând din septembrie intrăm în prima lună a următorului trimestru care are o alocare bugetară separată, va fi o problemă identică pentru ultima lună a ultimului trimestru, adică pentru luna decembrie. Am găsit soluția și pentru august și decembrie. A fost un program care se numește Construct Plus, a fost o problemă în organizare acelei selecții, e un dosar la DNA, programul nu s-a mai desfășurat și am găsit banii acolo ca să acoperim cheltuielile și pentru august și pentru decembrie și sper eu să mai rămână ceva și pentru investiții. Au ciupit bani de peste tot. Atât de mare a fost diferența între lipsa banilor și ceea ce au inclus în buget încât au fost nevoiți să afecteze chiar și salariile”, a spus Radu Miruță la Antena 3 CNN. Radu Miruță spune că s-a cheltuit în primele luni ale anului cât era bugetul prevăzut pe tot anul. „România a pus pe foaie mai mulți bani în zona de venituri și mai puțini bani în zona de cheltuieli. Am trăit în primele luni ale acestui an pentru că am luat din sacul care trebuia să ajungă tot anul. Cu cât ne apropiem de finalul anului cu atât sacul care ar fi trebuit să ajungă pentru 12 luni se termină mai devreme. Evident că de acolo apare această discuție despre reorganizare bugetară, tăierea unor cheltuieli”, a mai spus ministrul.
Șefa CMS, Elena Costache, despre pensia pe care o va lua după tăierile anunțate de Guvernul Bolojan: Mi se pare puțin
Șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, a declarat că judecătorii și magistrații nu vor accepta „tăierile” anunțate de Guvernul Bolojan. Într-un interviu pentru Digi24, șefa CMS susține că o pensie de 11.000 de lei este „mică” și că nu va accepta pachetul de austeritate anunțat de guvern, presupunând creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și o pensie care va fi 70% din salariul net al magistratului. În țara în care mulți pensionari trăiesc cu 1.281 lei lunar, șefei CMS i se pare „prea mică” pensia de 11.309 lei Pentru Elena Costache, pensia de 11.309 de lei ar fi prea mică, după pensionarea de la 65 de ani. Șefa CMS se plânge că după ce judecă un dosar, nu poate să își deschidă un birou de consultanță de avocatură pentru a acorda consultații juridice, cu scopul de a obține venituri suplimentare. „Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător. Eu nu pot, după ce judec un dosar, să mă duc să îmi deschid un birou de consultanță de avocatură și să acord consultații juridice și să mai câștig niște bani. Și atunci toată lumea a fost de acord: să nu picăm în acest păcat al comparațiilor care nu-și au rostul. Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt”. Pe de altă parte, nu îndeamnă pe niciun român să protesteze în stradă pentru Justiție, după ce a fost întrebată despre protestele anti-corupție din 2017-2019. „Eu nu vreau să iasă nimeni în stradă pentru Justiție. Nu asta este ideea. Noi nu vrem revoltă populară și noi vrem liniște, noi vrem echilibru, noi vrem să ne facem treaba, da? Vrem ca toată lumea să fie mulțumită de munca noastră”. Șefa CMS: Magistrații duc un trai mediu Șefa CMS dezvăluie că nivelul de trai al magistraților este de nivel mediu, iar lipsa banilor în Justiție ar duce la „pierderea imparțialității magistraților” și toți românii ar fi afectați de deciziile incorecte. În urma „tăierilor”, ea crede că Justiția ar deveni una „șubredă” și „aservită”, iar magistrații ar ajunge în situația de a se transforma „în proprii lor avocați”. Elena Costache a precizat că este conștientă de existența altor pături sociale cu pensii mult mai mici, dar a declarat că „nu este interesată”. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu. Sunt mult mai multe pături sociale, straturi sociale sau ce mai vreți dumneavoastră, dar pe mine nu mă interesează chestiunea asta. Elena Costache: Justiția ar deveni șubredă și aservită, cu judecători care au grija zilei de mâine Elena Costache prezintă un scenariu în care un judecător ar avea grija zilei de mâine și nu ar mai fi capabil să fie obiectiv: „Suntem puși în situația de a ne transforma în proprii noștri avocați. Nu este normal așa ceva. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal. Toate turbulențele, toate legile, toate modificările, inclusiv pachetele acestea de măsuri care se doresc a fi luate acum de puterea executivă dau naștere la litigii, pentru că ele au impact pe mai multe sectoare din societatea românească. Oamenii afectați, oamenii considerați ca fiind nedreptățiți de către aceste măsuri unde se duc să își caute dreptatea? În Justiție. Ce faci cu o Justiție șubredă, cu o Justiție aservită? Dumneavoastră, de exemplu, v-ar conveni ca într-un litigiu personal să fiți judecat de un judecător care să nu fie obiectiv, care să aibă grija zilei de mâine, care să se gândească la ce probleme are acasă, financiare sau de orice natură, care să nu știe exact ce lege să aplice. V-ar conveni așa ceva?” Elena Costache a comentat și declarația unuia dintre membrii CSM, care l-a asemănat pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar, după anunțarea măsurilor fiscale, explicând care este poziția magistraților față de guvern: „A fost o comparație aceea cu măcelar. A fost o comparație și nu a fost o sintagmă care i s-a atribuit domnului prim-ministru de către colegul meu, care a făcut acea comparație. Nu obișnuim să punem astfel de etichete. Nu obișnuim să jignim. Suntem, consider, oameni de bun-simț, oameni echilibrați, dar pentru a răspunde cu aceeași monedă trebuie să fim tratați cu aceeași monedă”. Sursa Foto: Digi24 Autorul recomandă: Am făcut calculul | Ce PENSIE vei avea de la 1 august 2025, dacă până acum primeai 4.000 lei Consultările cu președintele, premierul și reprezentanții instituțiilor din sistemul judiciar, ÎNCHEIATE fără nicio concluzie
LEII de la BNR. Ce salarii, indemnizații si venituri au șefii Băncii Naționale
Conform Economica.net, cel mai mare salariu din banca centrală a României este cel luat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de 85.238 de lei net. Cea mai mică indemnizație a unui membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al BNR este de 25.356 de lei. Un director din centrală are 47.967 lei, iar unul din teritoriu 18.281 lei. Toate valorile sunt venituri lunare nete, preia Ziare.com. Mugur Isărescu, ca președinte al Consiliului de administrație și guvernator BNR, are o indemnizație lunară netă de 85.238 de lei, conform site-ului BNR. În declarația de avere aferentă anului 2023 de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), veniturile din pensii ale guvernatorului BNR au fost de 322.097 de lei, ceea ce echivalează cu o pensie lunară de 26.841 de lei. Declarația de avere pe 2024 nu a fost depusă, iar Curtea Constituțională a decis oricum că nu mai este necesară această formalitate. Totuși, Casa Națională de Pensii anunța la 1 aprilie 2023 că pensiile și unele prestații sociale se indexează cu coeficientul de 15%. De asemenea, prin decizia Guvernului, de la data de 1 aprilie 2024, pensiile au fost indexate cu 6%. Menționăm că rata inflației, pe baza căreia se calculează și coeficientul de indexare a pensiei, în 2022 a fost de 13,8%. Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al BNR, are o indemnizație lunară netă de 81.413 lei, plus veniturile din activitatea didactică și închirierile de imobile avute în proprietate. Florin Georgescu și Cosmin Ștefan Marinescu, ambii membri în CA al BNR și viceguvernatori ai băncii centrale, au venituri lunare nete de 76.341 de lei. În cazul lui Florin Georgescu se adaugă, cel puțin până la modificarea legii, veniturile din pensii. Potrivit declarației de avere, ultima depusă în 2024, pensia totală în 2023 a fost de 243.935 de lei, ceea ce corespunde unei pensii lunare de 20.327 de lei. Aura Gabriela Socol, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, ca membri neexecutivi ai Consiliului de Administrație al BNR, au fiecare o indemnizație lunară netă de 25.356 de lei. În cazul lui Alexandru Nazare se mai adaugă și indemnizația de ministru al Finanțelor, de peste 13.000 de lei lunar, conform raportărilor Ministerului Finanțelor din luna mai 2025. Venituri suplimentare ale membrilor CA al BNR Potrivit site-ului BNR, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot beneficia și de alte venituri în baza Hotărârii Consiliului de administrație. Pot încasa prime în cuantum maxim de 2,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor executivi), respectiv de 1,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor neexecutivi). De asemenea, ei pot primi o sumă raportată la indemnizația lunară, dacă BNR înregistrează profit într-un exercițiu financiar anual. Ei pot încasa și sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.). Totodată, ei primesc o indemnizație de pensionare egală cu 5 sau 10 indemnizații lunare în funcție de numărul mandatelor (aplicabil doar pentru membrii executivi care îndeplinesc condițiile cumulative de vârstă standard și stagiu minim de cotizare pentru pensionare pentru limită de vârstă pe durata mandatului). Eșalonul doi Indemnizațiile directorilor și șefilor de servicii din centrala BNR și din teritoriu În cazul salariilor șefilor din centrala BNR, directorul are o indemnizație netă de 47.967 de lei, cea mai mare, în timp ce cea mai mică leafă de director este de 22.093 de lei. Cele mai mari venituri lunare nete ale unui director adjunct sunt de 34.050 de lei, în timp ce nivelul minim este de 21.329 de lei. Un șef serviciu din centrala BNR are salariul cuprins între 10.811 lei și 29.578 de lei. Un șef de birou are veniturile lunare nete cuprinse între 9.925 de lei și 18.824 de lei. La nivel teritorial, directorul unei sucursale BNR cu limita maximă de sumă are un venit net lunar de 18.281 de lei, iar cel mai mic nivel este de 10.873 de lei. Șefii de serviciu din teritoriu au salariile cuprinse între 10.119 lei și 15.282 de lei, în timp ce șefii de birou au venituri lunare nete între 9.492 de lei și 10.966 de lei. Alte venituri Prin Contractul colectiv de muncă negociat la nivelul băncii se pot acorda anual și alte venituri. Primele sunt în cuantum maxim de 2,8 salarii nete lunare. O sumă din fondul de participare a salariaților la profit poate fi acordată în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004. Indemnizația de pensionare este acordată diferențiat în funcție de vechimea în cadrul băncii, cuprinsă între 3-12 salarii de bază. Se mai acordă sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.) și bonus anual de performanță, acordat în funcție de rezultatele obținute în urma evaluării performanței profesionale. Recomandarea autorului: Veniturile lui Mugur Isărescu au sărit de 1,4 milioane lei în ultimul an, un plus de 140.000 lei. Numai depozitele din 2024 sunt de sute de mii de lei
Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025
„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”, „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români. Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit
Dominic Fritz: „Momentan ne îndatorăm, adică luăm pe caiet bani ca să plătim pensii, ca să plătim salarii”
Dominic Fritz afirmă că în momentul de față România se îndatorează ca să plătească pensii și salarii. Criza încă nu se vede, dar este după colț rezumă liderul USR. În lipsa unor măsuri drastice Statul riscă să intre în incapacitate de plată, afirmă el. Pe de o parte e foarte clar că suntem, într-o situație absolut de criză, care încă nu se simte real, dar care este la orizont. Adică dacă acuma nu facem nimic într-o lună, două intrăm într-o incapacitate de plată, adică efectiv nu mai putem să plătim pensiile, nu mai putem să plătim salariile și așa mai departe, pentru că momentan ne îndatorăm, adică luăm pe caiet bani ca să plătim pensii, ca să plătim salarii, declară Dominic Fritz la Situația a scăpat de sub control Situația a scăpat total de sub control și necesită măsuri rapide cu rezultate imediate, explică Fritz primul pachet al Guvernului Bolojan. De asemenea, este nevoie de mai multă sinceritate față de alegători din partea politicului. Această situație a scăpat de sub control și de aceea trebuia acuma niște măsuri foarte rapide care produc rezultate imediate, adică imediat se văd niște creșteri de venituri și niște scăderi de cheltuieli, iar toate măsurile structurale care pe termen lung a unui impact sunt frumoase, sunt foarte importante, dar nu ne-ar fi ajutat în această situație critică în care aveam câteva săptămâni pentru a produce un impact pe buget. Iar al doilea motiv este un pic mai cum să zic… Avem nevoie de și mai multă sinceritate cu alegători și adevărul este că statul român, prin guvernele din anii trecuți, a crescut cheltuielile în unele segmente într-un mod care nu mai este sus sustenabil. Și ne uităm la sănătate, nu este sustenabil să ai un sistem de sănătate în care 16 milioane de asigurați, dar doar 6 milioane din acest 16 milioane plătesc. Nu există un politician care ar vrea să spună că trebuie să luăm de la mame Cât mai multă solidaritate, cât mai puține excepții, este formula câștigătoare din acest moment, consideră Fritz. Adică sistemul momentan trăiește din 6 milioane, pentru 16 milioane. Indiferent cum ne uităm la această cifră, este evident că nu mai este un echilibru și trebuie să avem cel puțin jumătate dintre cei asigurați care să-și plătească pentru acest sistem. Și atunci, ajunși la întrebare, ok, cum, cum face asta, cine de fapt trebuie să plătească acolo abordarea să avem cât de puține excepții posibile mi se pare corectă. Mai mult decât atât, nu există un politician care ar vrea să spună trebuie să luăm de la mame, evident, cine ar ridica acum amâna și ar spune eu aș vrea să aibă mamele mai puțini bani? Dar invers, trebuie să ne întrebăm, inclusiv comparat cu alte țări europene, câți bani ne putem permite pentru a plăti indemnizații la mame. În Germania sunt, cred că 65% din ultimul venit. Plafonul în Germania este exact plafonul pe care îl avem în în România, explică liderul USR. Citiți și: Ilie Bolojan spune că nu s-ar acoperi gaura din buget dacă taie acum salariile directorilor, chiar și cu 70%, dar nu vor scăpa: „Va fi o PRIORITATE”
Salariile și pensiile nu vor fi indexate în 2025. Vicepremierul Barna: Eliminarea unor sporuri este o măsură definitivă / Ce spune despre programul Rabla
Barna a spus că în 2025 nu vede o posibilitate pentru a face indexările de salarii și pensii, dar sunt garantate plățile. „Din punctul meu de vedere, și în decembrie, și în ianuarie, când am făcut bugetul, aceasta a fost prioritatea numărul unu: să asigurăm până la sfârșitul anului, fără niciun risc, plata tuturor salariilor și tuturor pensiilor și să nu ajungem în acea incapacitate de plată, să nu avem perturbări pe plățile lunare la zi, fără întârziere în aceste zone”, a spus Tanczos Barna, marți seara, la Antena 3 CNN. Măsurile de indexare sunt temporare; eliminarea unor sporuri, o „măsură definitivă” El a mai spus că măsurile de neindexare, de înghețare, de reducere de salarii sunt măsuri temporare, însă eliminarea unor sporuri „este o măsură definitivă”. „Dar înghețarea și neindexarea salariilor și pensiilor este clar o măsură temporară. În cazul în care lucrurile se echilibrează în 2026, văd posibilă o indexare undeva în doua parte a anului. Dar România are nevoie, cel puțin de un an de zile, de reașezare a echilibrului fiscal-bugetar, cu condiția să avem și măsuri de susținere a economiei”, a spus Barna. Pentru ca măsurile de austeritate să nu afecteze și creșterea economică, Barna spune că România trebuie să susțină în continuare și investițiile și măsurile de stimulare. „Aceste măsuri de stimulare a economiei trebuie să vină în paralel cu măsurile de creștere a venitorilor statului. Altfel, intrăm în acea scădere economică din care nu mai ieșim. În același timp, acest pachet este fundamentul pentru o creștere de următorii 10 ani. (…) Dar, din păcate, au mers pe o creștere bazată pe consum, în condițiile în care consumul și cererea au crescut mult mai repede decât producția internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri și atâta timp cât produsele au venit din afară a țării, practic valoarea adăugată produsă în România s-a dus afară. Noi trebuie să avem grijă ca și producția internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm și balanța comercială”, a spus Barna. Vicepremierul responsabil cu reforma fiscală a fost întrebat, în context, despre modul în care Guvernul a afectat industria auto suspendând programul RABLA. „În 2021, când am venit la Ministerul Mediului, am făcut un plan pentru 4 ani de RABLA cu predictibilitate, cu scăderi la anumite tipuri de tichete valorice și creșteri la celelalte și am avut o creștere înmatriculărilor de mașini noi și am reușit să plafonăm, chiar să scădem second-hand-urile. Deci este un lucru care, pe termen, este benefic. Noi nu putem să ne jucăm nici măcar cu programul RABLA. Ok, sunt de acord că trebuie să regândim. Sunt convins că colegii noștri, noi, din guvern, care au văzut până acum de afară anumite elemente, stând la masă, văzând cifrele, analizând aceste programe, se vor convinge că este nevoie de măsuri de stimul și pentru producția internă”, a spus Barna. Întrebat dacă a vorbit cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, Tanczos Barna a spus că a vorbit și crede că „o să vină cu o decizie corectă în viitorul apropiat, pentru că a început să analizeze și doamna ministrul aceste cifre, aceste date, și sunt evidente”.
Bogdan Ivan: Patru manageri de companii din subordinea ministerului și-au redus deja salariile
„Eu cred foarte mult, și asta i-am îndemnat și pe colegii mei să facă, până când vom avea pachetul legislativ prin care să facem aceste ajustări, să-și reducă și ei temporar cu 20% salariile. Și deja patru dintre managerii de companii din subordinea ministerului au achiesat la această propunere și mai mult, au dat mai departe colegilor propunerea și către directorat și către consiliile de supraveghere și de administrație și deja fac acest lucru”, spune ministrul. Întrebat, la Antena 1, dacă a mai venit cineva în cont alături de el, Ivan a răspuns: „Da. Conducerea Nuclearelectrica, Hidroelectrica, cei de la RomGaz, atât directoratul, cât și membrii CEA-ului și consiliul de supraveghere”. Banii, explică ministrul, ajung într-un cont de trezorerie gestionat de Ministerul de Finanțe. „Prima dată vin în contul creat de către Ministerul Energiei săptămâna trecută, vineri, după care ei vor putea să fie vărsați mai departe către bugetul general consolidat, sau dacă e o decizie guvernamentală, să fie un fond care va fi folosit pentru investiții strategice în energie. Sau chiar pentru a stimula niște tineri foarte buni care au posibilități materiale reduse, sunt foarte buni în inginerie și în studii tehnice și pot să fie susținuți de acolo”, spune el. Ministrul Energiei Bogdan Ivan a anunțat vineri că și-a donat 20% din salariu statului român.
Bolojan acuză lipsa de performanță în companiile de stat: avem directori care nu livrează nimic, dar încasează sume aberante
Întrebat în timpul unui interviu acordat ProTv despre o eventuală înființare a unei instituții care să supravegheze cheltuirea banului public, după modelul american, Bolojan a afirmat că problema nu este doar lipsa unui organism dedicat, ci slaba aplicare a legilor existente și permisivitatea sistemului politic față de derapaje. „Noi, dacă stabilim reguli bune, vom avea comportamente corecte. Din păcate, în România, regulile au fost de multe ori mimate. S-au făcut legi bune doar de formă, dar în practică s-a căutat constant să fie ocolite”, a declarat Bolojan. Acesta a criticat dur sectoarele monopoliste din economie, unde companiile de stat sunt conduse de persoane care „nu livrează nimic pentru sumele încasate” și care nu sunt trase la răspundere pentru performanța economică slabă. „Am ajuns în situația să avem directori sau consilii de administrație care și-au stabilit niște câștiguri aberante. Nu au făcut companiile mai eficiente, nu oferă servicii mai bune și, în multe cazuri, merg în pierdere. Iar dacă sunt pe profit, este doar pentru că tarifele au fost stabilite astfel încât să acopere lipsa de performanță, nu datorită managementului”, a explicat oficialul. Ilie Bolojan a subliniat că soluțiile nu pot fi implementate „peste noapte”, fiind nevoie de modificări legislative și administrative, inclusiv la nivelul mecanismelor de control. „Există Curtea de Conturi, comitete de supraveghere, directorate, dar în multe cazuri, aceste structuri par să aibă ca singur scop încasarea indemnizațiilor, nu și responsabilitatea rezultatelor. Una dintre greșelile lumii politice, din care fac și eu parte, este că astfel de situații au fost tolerate prea mult timp”, a spus Bolojan. Reformele în administrația publică și controlul eficient al fondurilor publice reprezintă o componentă importantă în procesul de modernizare instituțională și în creșterea încrederii cetățenilor în buna guvernare, a concluzionat acesta.