Ebola l-a speriat pe Trump: Sunt îngrijorat
Președintele Donald Trump a declarat că este „îngrijorat” de Ebola după ce un american a fost testat pozitiv, potrivit CNBC. „Sunt îngrijorat de orice, dar cu siguranță sunt”, a spus Trump când a fost întrebat despre Ebola. Declarația a fost făcută în timpul unui eveniment la Casa Albă pentru site-ul TrumpRx, dedicat medicamentelor. „Cred că a fost limitată în acest moment la Africa (răspândirea bolii n.r.), dar este ceva care a avut o evoluție”, a mai spus Donald Trump. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a anunțat luni că un american a fost testat pozitiv pentru Ebola în timp ce se afla în Republica Democrată Congo. Cu o zi înainte, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că răspândirea virusului care cauzează Ebola în RDC și Uganda constituie o urgență de sănătate publică globală. Totuși, OMS a transmis că situația „nu îndeplinește criteriile de urgență pandemică”, așa cum este definită în Regulamentul Internațional de Sănătate. Americanul și alți pacienți vor fi transportați în Germania. Totodată, oficialii americani au confirmat că nu există cazuri de Ebola pe teritoriul SUA. Până luni, autoritățile africane au raportat cel puțin 118 decese și aproximativ 300 de cazuri suspecte în RDC. De asemenea, au apărut un deces și un caz suspect în țara vecină Uganda. Epidemia de Ebola este provocată de o variantă rară a virusului pentru care nu există vaccinuri sau tratamente aprobate.
De la Ebola la hantavirus: cât de pregătită este omenirea pentru o nouă pandemie?
Reprezentanții OMS au declarat că epidemia de Ebola din Uganda și Republica Democrată Congo este o „urgență de sănătate publică de interes internațional”, în timp ce mai multe state încearcă simultan să limiteze un focar de hantavirus asociat unei croaziere în America de Sud, relatează Al Jazeera. Potrivit experților citați de publicație, noile focare readuc în atenție întrebările privind capacitatea comunității internaționale de a răspunde unei noi pandemii, la câțiva ani după criza COVID-19. Resursele financiare diminuate îngreunează programele de pregătire pentru pandemii OMS se confruntă cu o gravă criză de finanțare, după reducerea contribuțiilor internaționale și retragerea oficială a Statelor Unite din organizație la începutul acestui an. Administrația președintelui Donald Trump a acuzat OMS că a gestionat defectuos pandemia de COVID-19 și alte crize sanitare internaționale. Ca urmare, bugetul programelor OMS pentru perioada 2026-2027 a fost redus cu 9%, la aproximativ 6,2 miliarde de dolari, ceea ce a determinat organizația să limiteze unele programe esențiale de pregătire pentru pandemii. „Reducerea finanțării OMS a slăbit direct capacitatea de supraveghere epidemiologică și pregătirea pentru răspunsul la epidemii și pandemii”, a declarat pentru Al Jazeera Kaja Abbas, profesor asociat de epidemiologie a bolilor infecțioase la London School of Hygiene & Tropical Medicine. Coordonarea transfrontalieră, esențială pentru izolarea focarelor de infecție Experții avertizează că lipsa unei coordonări rapide între state poate întârzia detectarea focarelor și răspunsul medical internațional. În cazul recentului focar de hantavirus, pasageri și membri ai echipajului din peste 20 de țări au necesitat monitorizare și coordonare transfrontalieră. În paralel, negocierile privind un tratat internațional pentru pandemii rămân blocate din cauza disputelor dintre state asupra accesului echitabil la vaccinuri și tratamente. Curentul antivaccinist, un posibil obstacol Medici și specialiști în sănătate publică atrag atenția și asupra creșterii curentului antivaccinist, alimentat de dezinformarea din social media și de reducerea investițiilor în cercetarea vaccinurilor. Administrația americană a anulat anul trecut finanțări de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA). Specialiștii în epidemiologie avertizează că tensiunile geopolitice și problemele economice globale complică suplimentar pregătirea pentru viitoare crize sanitare. Creșterea prețurilor la energie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare au dus deja la scumpirea medicamentelor în mai multe state. „Bolile infecțioase emergente devin tot mai frecvente și mai complexe, însă multe țări reduc investițiile în pregătire, în loc să le consolideze”, a declarat Krutika Kuppalli, medic specialist în boli infecțioase, cu expertiză în patogeni emergenți și gestionarea focarelor epidemice. Totuși, OMS și experții internaționali susțin că există și progrese importante după pandemia de COVID-19, inclusiv dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și îmbunătățirea cooperării științifice internaționale. „Solidaritatea este cea mai bună imunitate”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Persoanele în vârstă de peste 50 de ani au nevoie de mai multe proteine decât se știa. Noile recomandări ale experților
Adulții care au mai mult de 50 de ani pot avea nevoie de mai multe proteine decât recomandarea standard, potrivit publicației Eating Well. Deși proteinele devin din ce în ce mai importante odată cu creșterea vârstei, mulți adulți nu consumă suficiente, arată studiile. Recomandarea standard pentru adulți este de 0,8 grame pe kilogram în fiecare zi. Noile cercetările sugerează că adulții în vârstă au nevoie de mai multe, deoarece îmbătrânirea afectează masa musculară, forța și modul în care organismul utilizează proteinele. Experți le recomandă adulților în vârstă să consume între 1 și 1,2 grame pe kg pe zi. Totuși, calculul poate fi influențat de diverși factori precum bolile, vârsta și nivelul de activitate. „În plus, schimbările hormonale, cum ar fi cele asociate cu menopauza, pot afecta masa musculară și metabolismul proteinelor, subliniind și mai mult importanța unui aport adecvat de proteine”, a declarat expertul Lauren Manaker. Proteinele sunt foarte importante pentru sănătate „Proteinele sunt esențiale pentru aproape fiecare funcție a corpului… Acestea servesc drept elemente constitutive pentru mușchi, oase, piele și organe și joacă un rol esențial în producerea de enzime, hormoni și anticorpi”, a explicat ea. De asemenea, proteinele sunt esențiale pentru sănătatea creierului și a sistemului imunitar. Scăderea masei și a forței musculare poate duce la o mobilitate redusă și la un risc crescut de căderi și fracturi. Cercetările indică faptul că un aport mai mare de proteine limitează efectele îmbătrânirii. Modul în care corpul folosește și răspunde la proteine se schimbă odată cu vârsta „Pe măsură ce îmbătrânim, organismul devine mai puțin eficient în utilizarea proteinelor, ceea ce înseamnă că adulții mai în vârstă au nevoie de puțin mai multe proteine pentru a obține aceleași efecte ca persoanele mai tinere”, a declarat nutriționistul Lisa Young. Cu alte cuvinte, consumul de suficiente proteine după 50 de ani este esențial pentru conservarea mușchilor și susținerea unei îmbătrâniri sănătoase. În ceea ce privește consumul de proteine, specialiștii recomandă distribuirea lor pe parcursul zilei în mese și gustări. Obiceiurile simple, cum ar fi un mic dejun bogat în proteine, adăugarea de leguminoase în diferite feluri de mâncare sau presărarea de semințe, nuci și brânză în mâncare, pot satisface nevoie crescută de proteine.
Epidemia de obezitate împarte planeta în două: scad cazurile în țările bogate și cresc în cele sărace. Care este motivul
Omenirea trăiește de 40 de ani sub presiunea unei „epidemii globale de obezitate”, un val de creștere în greutate care mărește riscul de tumori, boli cardiovasculare, metabolice și neurologice. Termenul de „epidemie” a fost introdus de comunitatea științifică în anii ’90, pe fondul creșterii prevalenței obezității, și este folosit și astăzi pentru a descrie una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale. Organizația Mondială a Sănătății o numește „globezitate”, scrie El Pais. Ideea unei pandemii neinfecțioase care se răspândește inevitabil pe glob s-a fixat în imaginarul colectiv, însă o nouă cercetare publicată miercuri în revista Nature, un reper al științei mondiale, nuanțează această perspectivă și deschide o fereastră spre optimism. Studiul arată că, deși această afecțiune este mai răspândită acum decât la sfârșitul secolului XX, în ultimii ani ritmul de creștere a încetinit sau chiar s-a inversat în regiunile mai favorizate ale planetei. Acolo unde continuă să crească accelerat este în țările mai sărace. Descoperirea unei traiectorii diferite a obezității la nivel global oferă o rază de speranță în fața acestei amenințări. „Acest lucru oferă o perspectivă mai optimistă, sugerând că se fac progrese și pune sub semnul întrebării ideea larg acceptată că trăim o epidemie globală de obezitate, ceea ce ar putea simplifica excesiv diversitatea situațiilor din diferite țări”, susține Majid Ezzati, cercetător la Imperial College din Londra și autor al studiului, într-un comunicat. Oamenii de știință afirmă că tendința către obezitate „nu este inevitabilă” și atribuie încetinirea epidemiei în țările bogate unui amestec de factori sociali, economici și tehnologici care influențează accesul la diferite alimente. În ceea ce privește apariția medicamentelor revoluționare anti-obezitate, precum Ozempic, autorii consideră că acestea sunt prea recente pentru a fi influențat deja tendințele, dar admit că vor juca un rol important în evoluția viitoare a prevalenței obezității. Potrivit acestei cercetări, care a analizat datele a 232 de milioane de persoane din 200 de țări între 1980 și 2024, nivelurile de obezitate au evoluat în ritmuri diferite în lume în ultimii 45 de ani. În anii ’80, prevalența acestei afecțiuni a început să crească în țările bogate și s-a extins la nivel global, dar în ritmuri și intensități diferite, desenând traiectorii foarte eterogene. Înainte de noul mileniu, de exemplu, prevalența obezității la copii din țările cu venituri mari era în creștere, dar această tendință a încetinit, s-a oprit sau chiar s-a inversat ulterior. Danemarca a fost prima țară care a reușit să încetinească fenomenul la începutul anilor ’90; au urmat Islanda, Elveția, Belgia și Germania. Până la mijlocul anilor 2000, creșterea obezității la copii stagnase în mare parte din țările bogate. Doar Australia, Finlanda și Suedia au continuat să înregistreze creșteri susținute ale obezității infantile. Îmbunătățirile în țările cu venituri mari au fost observate mai întâi la copii și, aproximativ un deceniu mai târziu, la adulți. Mai întâi la femei și apoi la bărbați. Autorii subliniază că, până în 2024, în unele țări, precum Spania și Italia, ritmul de creștere a obezității la adulți a devenit negativ, ceea ce înseamnă că afecțiunea era în scădere. Pentru Albert Goday, endocrinolog la Spitalul del Mar, această cercetare aduce „puțină lumină la capătul tunelului pandemiei de obezitate”, dar această rază de speranță nu trebuie să ducă la relaxare: „Se vede că acea creștere continuă a obezității s-a atenuat în unele regiuni. Dar ne putem relaxa pentru că epidemia este sub control? Nu. Dacă aceasta ar fi concluzia, ar fi greșit… Prevalența rămâne foarte ridicată”, avertizează expertul. Potrivit Ministerului Sănătății din Spania, 15% dintre adulți și 7% dintre copii suferă de obezitate. Studiul publicat în Nature subliniază că, chiar și în aceste tendințe de scădere, țările bogate au încetinit fenomenul la niveluri foarte diferite. Stabilizarea sau inversarea în Europa Occidentală și Japonia s-a produs la prevalențe de 4%–15% la copii și 11%–23% la adulți. În schimb, în țările bogate de limbă engleză, precum Statele Unite și Noua Zeelandă, stabilizarea s-a produs la niveluri mult mai ridicate: între 25% și 43% la adulți și între 7% și 23% la copii. Această fază de stagnare sau inversare a creșterii obezității a fost majoritară în țările bogate, dar nu generalizată: studiul arată că, în Finlanda și în rândul femeilor din Norvegia și Belgia, creșterea nu s-a oprit în acești 45 de ani. Prăpastia inegalității Cercetarea scoate în evidență, totodată, o prăpastie uriașă de inegalitate care continuă să se adâncească. Astfel, în ciuda progreselor din țările bogate, în regiunile mai sărace obezitatea a crescut constant în ultimele decenii. În 2024, ritmul de creștere a fost cel mai mare din istorie în 84 de țări pentru femei și în 109 pentru bărbați, majoritatea fiind state cu venituri mici sau medii. Camille Lassale, cercetătoare la ISGlobal, afirmă că acest studiu ilustrează „tranziția epidemiologică” prin care trece lumea: „Țările cu venituri medii și mici încep să aibă probleme specifice țărilor bogate”. Acest fenomen este legat de globalizare și de schimbările în stilul de viață, care duc la adoptarea unor obiceiuri occidentale, de la alimentație până la activitatea fizică. Și în țările sărace, creșterea obezității are loc în contexte foarte diferite. În 2024, nivelurile din Africa de Est, în țări precum Etiopia sau Rwanda, erau sub 5%, în timp ce în Europa Centrală sau America Latină ajungeau la 30%–40%. În toate aceste regiuni, obezitatea este în creștere, dar punctul de plecare diferă semnificativ. În America de Sud, tendința este clar ascendentă, iar prevalența a depășit deja nivelurile din unele țări bogate. De exemplu, în Peru, 19% dintre băieți erau obezi în 2024, iar ritmul de creștere este în continuare foarte ridicat. Creșteri accelerate au fost observate și în rândul fetelor din Columbia, Brazilia, Bolivia, Paraguay, Argentina și Uruguay. La adulți, obezitatea continuă să crească rapid în Peru și Brazilia, pentru ambele sexe, dar și în rândul bărbaților din Ecuador și Bolivia. Aceste creșteri rapide au loc în țări unde prevalența este deja foarte ridicată. În Chile, de exemplu, 26% dintre fete și 31% dintre băieți sunt obezi, iar la adulți procentul ajunge la 47% la femei și 35% la bărbați. În Mexic, un
Afecțiuni osoase și spinale care pot apărea odată cu înaintarea în vârstă (P)
Modificări structurale și vulnerabilități medicale O problemă frecventă odată cu înaintarea în vârstă este scăderea densității osoase. Această demineralizare treptată duce la osteoporoza, o afecțiune silențioasă care slăbește rezistența vertebrelor, adesea fără a produce simptome inițiale. Din cauza acestei fragilități dobândite, pacienții pot suferi tasări sau fracturi vertebrale chiar și în urma unor eforturi minime ori a unor traumatisme foarte ușoare. Aceste episoade generează dureri de spate severe și pot limita brusc mobilitatea pacientului. Pe lângă afecțiunile degenerative sau de fragilitate osoasă, la pacienții cu factori de risc pot apărea și complicații mai rare, dar serioase. Osteomielita vertebrală nu este o consecință directă a vârstei, ci o infecție a osului vertebral, favorizată de anumite contexte medicale: imunitate scăzută, diabet, infecții recente, intervenții chirurgicale, traumatisme sau alte boli cronice. Atunci când durerea de spate este persistentă și se asociază cu febră, frisoane sau stare generală alterată, este necesară evaluare medicală pentru excluderea unei cauze infecțioase. Compresia nervilor și impactul asupra calității vieții Degenerarea discurilor intervertebrale și a articulațiilor coloanei poate conduce, în multe cazuri, la compresia elementelor nervoase. Diagnostice precum stenoza spinală, herniile de disc sau modificările artrozice provoacă adesea simptome cu iradiere. Pacienții se pot prezenta la medic relatând amorțeli, furnicături persistente, senzație de arsură pe picior sau chiar o slăbiciune musculară progresivă. Aceste simptome pot sugera afectarea nervilor spinali și necesită investigații recomandate de medic. Semne de alarmă care necesită un consult rapid Nu orice disconfort lombar sau cervical ascunde o boală complexă, dar există o serie de manifestări care trebuie evaluate neîntârziat de un specialist: Durere acută și progresivă, care nu cedează în repaus; Declanșarea bruscă a durerii de spate după un accident sau traumatism minor; Febră inexplicabilă asociată cu rigiditatea coloanei; Pierderea vizibilă a forței musculare la nivelul brațelor sau picioarelor; Tulburări de mers sau pierderea echilibrului. Diagnostic corect și opțiuni de tratament Orice plan de tratament începe cu stabilirea unui diagnostic corect. Medicul specialist va recomanda, pe lângă examinarea clinică minuțioasă, investigații precum RMN sau CT, utile pentru evaluarea structurilor osoase, a discurilor intervertebrale și a posibilelor compresii nervoase. În suspiciunile de infecție localizată, analizele de sânge sunt necesare, iar pentru evaluarea densității osoase se utilizează testele specifice. În funcție de cauză, tratamentul poate include recuperare medicală, medicație pentru densitatea osoasă, antibiotice în cazul infecțiilor sau alte intervenții recomandate de medic. Când calitatea vieții este profund afectată din cauza presiunii pe nervi, se poate lua în calcul o intervenție neurochirurgicală. Deciziile terapeutice sunt stabilite doar la recomandarea medicului, cu explicații clare pentru pacient. Principii de prevenție pentru sănătatea coloanei Menținerea unei greutăți optime poate reduce presiunea mecanică asupra discurilor intervertebrale și articulațiilor coloanei. Mai mult, exercițiile de mobilitate adaptate susțin musculatura de sprijin a coloanei. Controlul terapeutic al bolilor cronice și măsurile de prevenire a căderilor accidentale reprezintă repere de bază pentru un stil de viață independent. Evaluarea medicală la momentul oportun clarifică sursa suferinței și oferă acces la tratamente adecvate. Durerea persistentă nu trebuie pusă automat pe seama vârstei. O abordare atentă și evaluarea medicală la timp pot contribui la menținerea mobilității și a calității vieții.
Caz de hantavirus confirmat la Arad. Pacientul a fost transferat de la un spital din Bihor. Precizările INSP
Pacientul era internat din luna iulie 2023 într-o unitate de psihiatrie și nu avea contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte. Până în 8 mai, acesta s-a aflat la Spitalul de Psihiatrie din Ștei, județul Bihor. Pacientul a început zilele trecute să prezinte simptome precum febră, tuse și diaree, iar medicii au decis transferul său la Secția de Boli Infecțioase din Arad pentru investigații și tratament. Rezultatul testului PCR pentru pacientul internat la Arad este pozitiv la hantavirus, iar specialiștii urmează să stabilească tulpina virusului, au transmis surse medicale pentru MEDIAFAX. Potrivit acestora, cel mai probabil este vorba despre o tulpină transmisă prin contact cu rozătoare și nu de la om la om. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis că a fost raportat un caz suspect de hantaviroză, iar probele biologice au fost trimise la Institutul Cantacuzino pentru confirmarea diagnosticului. „Este vorba despre o persoană internată într-o unitate de psihiatrie din luna iulie 2023, fără contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte. Probele biologice au fost recoltate și transmise către Institutul Cantacuzino pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului”, a precizat INSP. INSP a precizat că, până la primirea rezultatelor complete de laborator și stabilirea tulpinii, cazul rămâne încadrat drept suspiciune. Potrivit datelor INSP, în România au fost raportate 15 cazuri de hantavirus în perioada 2023-2026: patru în 2023, trei în 2024, șapte în 2025 și un caz în acest an, până în prezent.
Spania stabilește din nou un record în transplanturi: 39 de donatori de organe în 48 de ore
Această nouă performanță a avut loc între marți, 24, și miercuri, 25 martie, coincizând cu Ziua Națională a Transplantului, când solidaritatea familiilor spaniole și munca a sute de profesioniști au permis realizarea a 75 de transplanturi în două zile, a subliniat vineri Organizația Națională de Transplanturi (ONT) într-un comunicat, scrie EFE. Astfel, în doar 48 de ore, un total de 39 de persoane au oferit șansa de a salva sau de a îmbunătăți calitatea vieții pentru 75 de pacienți, prin donarea de organe. 46 de spitale din 10 comunități autonome implicate Dintre transplanturi, 49 au fost renale, 14 hepatice, 8 pulmonare, 2 cardiace și unul de pancreas-rinichi. Nu mai puțin de 46 de spitale din 10 comunități autonome – Andaluzia, Aragon, Castilla-La Mancha, Castilla și León, Catalonia, Comunitatea Valenciană, Extremadura, Galicia, Madrid și Murcia – au fost implicate în acest nou record. Pentru transportul organelor și al echipelor de transplant, a fost necesară mobilizarea a 5 avioane private, cu implicarea aeroporturilor din Badajoz, Barcelona, Madrid, Murcia, Valencia și Zaragoza. Printre persoanele transplantate s-au aflat patru pacienți incluși în Planul Național de Acces la Transplant pentru pacienți hiperimunizați (PATHI) al ONT, persoane cu dificultăți foarte mari în a primi un transplant din cauza caracteristicilor lor imunologice. Întreaga activitate este comparabilă doar cu recordul anterior, înregistrat pe 17 aprilie 2024, când au fost realizate 48 de transplanturi în 24 de ore de la 19 donatori decedați. Spania se menține de peste trei decenii lider mondial: în 2025 au fost realizate 6.334 de transplanturi de organe, ceea ce reprezintă o rată de 129 de transplanturi la un milion de locuitori, activitate posibilă datorită gestului celor 2.547 de persoane care au donat organe după deces și a celor 408 care au făcut acest lucru în viață. Cu toate acestea, ONT amintește că, zilnic, peste 5.000 de persoane așteaptă un organ.
Medicul Adrian Marinescu, despre cazul de hantavirus de la Arad: Nu se pune problema de transmitere de la om la om
„Este un caz care nu are niciun context epidemiologic și, practic, nu numai că nu are o legătură cu vasul de croazieră, dar nu există un contact cu o altă persoană. Deci nu se pune problema de transmitere de la om la om”, a spus medicul Adrian Marinescu pentru MEDIAFAX. Potrivit acestuia, specialiștii urmează să stabilească exact tulpina virusului, însă cel mai probabil este vorba despre varianta de hantavirus transmisă prin contact cu rozătoare. „Urmează să se stabilească tulpina, foarte probabil că va fi, să numim așa, varianta banală de hantavirus, pe care România a avut-o în ultimii ani, la nivel de cazuri izolate. În plus, pentru că este această situație mondială, testăm mai mult decât înainte. Deci mă aștept să avem niște cazuri de infecție cu Hantavirus, dar e vorba de varianta de transmitere prin contactul cu rozătoarele. Deci, din punctul meu de vedere, nu e nimic nou”, a precizat managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. „Acea persoană are o formă ușoară” Medicul a apreciat reacția autorităților sanitare și monitorizarea epidemiologică a cazului, însă a subliniat că nu există motive de panică. „E bine că se monitorizează, e bine că se fac niște pași și că e urmărit din punct de vedere epidemiologic acest fenomen. Este foarte bine, e o reacție corectă. Dar de aici până la discuta de alte implicații, e o cale lungă. Adică nu ar trebui să mă gândesc altfel decât că este o infecție virală. De fapt, acea persoană are o formă ușoară, e ținut și monitorizat, tocmai ca totul să fie în regulă. Și cred că nu va fi niciun fel de problemă. Adică lucrurile se vor rezolva repede”, a mai spus medicul Adrian Marinescu. Un pacient transferat din județul Bihor la Arad a fost confirmat cu hantavirus. Acesta era internat din 2023 într-o unitate de psihiatrie din Ștei.
Cătălin Cîrstoiu anunță primele proteze totale de genunchi operate la Buzău: Pacienții trebuie să găsească aici soluții de diagnostic și tratament
Managerul Spitalul Universitar de Urgență București, Cătălin Cîrstoiu, a anunțat pe pagina sa de Facebook primele rezultate ale consorțiului medical care a fost gândit pentru colaborarea dintre spitale și dezvoltarea serviciilor medicale din țară. Potrivit acestuia, la Spitalul Județean de Urgență Buzău au fost realizate primele intervenții de protezare totală de genunchi. Medicii ortopezi din unitatea medicală au beneficiat de un mare sprijin și coordonare pentru organizarea activității. „Astazi Consortiul medical gandit da un prim rezultat. Nu pot sa fac abstractie ca sunt Profesor Universitar. Astazi ii invatam pe colegii nostri ortopezi de aici cum sa isi organizeze activitatea. Si tot astazi, operam primele proteze totale de genunchi din judetul Buzau”, a transmis Cătălin Cîrstoiu. Pacienții din Buzău, tratați mai aproape de casă Managerul SUUB a declarat, totodată, că două persoane au fost tratate deja în județul Buzău, fără să mai fie nevoie să caute soluții medicale în alte orașe. „Doi pacienti se trateaza aici, in loc sa caute solutii in alte parti”, a scris acesta. Acesta a anunțat că transferul de experiență și colaborarea dintre spitalele din România trebuie să devină o practică obișnuită în sistemul medical al țării. „Transferul de tehnici chirurgicale, protocoale, ghiduri, dar si sprijinul meu direct trebuie sa devină o regulă in toate specialitățile”, a explicat managerul Spitalului Universitar. „Pacienții trebuie să găsească aici, la Buzău, soluții de diagnostic si tratament, trebuie sa își recapete încrederea într-un spital, care cu siguranță trebuie ‘reinventat’ ca mentalitate, dar mai ales ca infrastructura”, a transmis acesta.
În căutarea vieții veșnice: ce este medicina longevității și ce promite aceasta
Interesul pentru acest domeniu a explodat după pandemia de Covid. Văzând atât de mulți vârstnici murind din cauza unui sistem imunitar slăbit, oamenii și-au dat seama că nu sunt nemuritori. „De douăzeci de ani mă ocup de medicina longevității, dar interesul pacienților a apărut abia odată cu Covid”, spune Alberto Beretta, director științific al clinicii milaneze SoLongevity. Organizația Mondială a Sănătății a definit deceniul 2020–2030 drept cel al „îmbătrânirii în sănătate”. Medicina longevității încearcă să transpună acest obiectiv în practică, scrie La Stampa. Ce se întâmplă concret în aceste clinici Totul pornește de la o evaluare detaliată a pacientului. Clinicile oferă pachete de check-up care variază de la câteva sute de euro la peste patru mii de euro. Evaluările includ teste clasice, precum VO2 max – cantitatea maximă de oxigen folosită de organism pe minut pe kilogram de greutate, în efort intens, dar și analize epigenetice avansate. „Afecțiunile legate de îmbătrânire sunt multigenice, deci sunt necesari algoritmi care să poziționeze persoana în raport cu curba populației”, explică Beretta. Altfel spus, testele indică dacă un pacient prezintă un risc mai mare sau mai mic față de populația de referință de a dezvolta infarct, demență sau diabet. Nu sunt examene diagnostice, dar oferă o imagine de ansamblu utilă pentru prevenție. „Cu instrumentele de astăzi, este posibil să stabilim pentru o persoană de 35–40 de ani un program de viață care să o ajute să ajungă la 90 de ani în deplină sănătate”, spune Beretta. Declinul cognitiv, grija cea mai mare Dincolo de sănătatea fizică, pacienții sunt tot mai preocupați de capacitățile mentale. „Toată lumea vrea să aibă un creier sănătos, să combată îmbătrânirea cerebrală. Aceasta înseamnă gestionarea stresului și combaterea declinului memoriei”, subliniază Damiano Galimberti, președintele International Longevity Science Association. Există tehnici specifice de „gimnastică pentru creier”, suplimente și terapii intravenoase care vizează celulele zombie – acele celule care, odată cu vârsta, își pierd funcția și produc inflamații. Galimberti atrage însă atenția: „Aceste parcursuri trebuie să urmeze protocoale bine personalizate. Nu trebuie să existe abuz de terapie preventivă”. Capcana monitorizării obsesive Smartwatch-urile și inelele inteligente care măsoară somnul și activitatea fizică sunt utile, dar au limite. „Controlul continuu nu este sinonim cu sănătatea”, avertizează Alberto Cerasari, director medical al SoLongevity. „Dimpotrivă, poate genera anxietăți inutile cu efecte dăunătoare la persoanele predispuse.” Concluzia experților este simplă: elixirul longevității nu este un produs, ci un echilibru. Să-ți cunoști corpul, să previi problemele din timp, fără să devii sclavul cifrelor și al dispozitivelor.