Mister medical. Tumoarea de pe brațul unei femei a dispărut deși nu a fost făcut tratament
Tumoarea a dispărut rapid după ce medicii au realizat o biopsie, potrivit Live Science. Femeia din Wisconsin a ajuns la medic după ce a observat o masă în creștere rapidă la brațul drept. La examinare, medicii au descoperit o umflătură de circa 2 centimetri pe antebrațul pacientei. Umflătura era tare la atingere, iar la scanarea RMN s-a aflat că are o formă ovală. Medicii au luat probe pentru realizarea biopsiei și au anticipat că este vorba despre o formă de cancer care afectează oasele și țesuturi moi. Rezultatele analizelor au confirmat teoria medicilor. Totuși, femeia nu a apucat să înceapă tratamentul împotriva cancerului deoarece umflătura a început să se micșoreze rapid. În aproximativ două săptămâni aceasta a dispărut fără ca medicii să înțeleagă ce s-a întâmplat. În mod preventiv aceștia au efectuat o procedură pentru a îndepărta țesutul din jurul fostului nodul. Tumoarea a dispărut, pacientă a fost declarată vindecată În timpul intervenției, echipa medicală a descoperit doar cicatrici și inflamații, dar nu și țesut afectat de celule canceroase. Practic, cancerul a dispărut fără tratament, dar femeia a fost ținută sub observație. După un an ea fost declarată în mod oficial vindecată. Cazul este foarte rar deoarece femeia a experimentat ceea ce se numește o regresie spontană a malignității. În documentele medicale mai există 32 de cazuri asemănătoare. Medicii nu știu ce a vindecat-o pe femeie. O explicație ar putea fi că biopsia a provocat reacția de apărare a organismului. De asemenea, este posibil ca un alt stimul nedepistat de medici și de pacientă să fi determinat autovindecarea. Nu în cele din urmă, este luat un calcul un lanț de evenimente din interiorul corpului pacientei care a trecut neobservat în timpul analizelor medicale.
Mâini nespălate, mâncare de stradă și praf: rețeta unui medic pentru un sistem imunitar puternic
Nutriționistul Mihaela Bilic susține că unul dintre cele mai eficiente moduri de a-ți întări imunitatea este și cel mai contraintuitiv: să călătorești în țări mai puțin igienizate și să mănânci mâncare de stradă. Explicația ține de microbiom și de modul în care sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere, nu prin protecție. Mihaela Bilic, medic specialist în nutriție, atrage atenția că obsesia pentru igienă a produs efectul opus față de cel dorit. Prea multă sterilizare slăbește organismul în loc să-l protejeze. „Paradoxul este că imunitatea are de câștigat când ne desfășurăm viața mai puțin igienic, cosmetizat și controlat”, a scris Bilic pe pagina sa de Facebook. Ce este microbiomul și de ce contează În intestinul uman trăiesc aproximativ 2 kilograme de bacterii. Aceste populații microbiene stau la baza rezistenței organismului față de boli, toxine și agenți patogeni. Medicina a acceptat importanța microbiomului abia în ultimii zece ani. Bacteriile benefice provin din alimentele vii și fermentate, fără conservanți, dar și din contact cu mediul înconjurător, cu persoane și obiecte – cu condiția ca totul să nu fie steril. Igiena excesivă, un risc real Sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere: mâini nespălate, praf, contact cu animale, pământ, grajd. Măsurile de igienă au fost concepute pentru siguranță, dar aplicate excesiv produc intoleranțe, alergii și fragilitate imunitară, spune Bilic. „Prea multă igienă ne fragilizează, devenim intoleranți, alergici și bolnăvicioși”, a precizat medicul. Recomandarea neobișnuită: călătorește în țări mai puțin dezvoltate Cea mai surprinzătoare recomandare a Mihaelei Bilic vizează destinațiile de călătorie. India, Asia și Africa, cu mâncare gătită pe stradă și contact direct cu populația locală, reprezintă o oportunitate de a diversifica microbiota intestinală. Schimbul de bacterii și virusuri cu populații din medii diferite îmbogățește microbiomul și repopulează intestinul cu microorganisme benefice. Medicul recunoaște că există și riscuri – o toxiinfecție alimentară din fructe nespălate, de exemplu – dar consideră că organismul iese mai puternic și mai rezistent în urma unor astfel de experiențe.
ARPIM: Românii așteaptă timp de peste trei ani pentru a avea acces la tratamente noi și eficiente. Dr. Radu Rășinar: Sănătatea nu este considerată o prioritate
Cheltuiala publică netă cu medicamente pe cap de locuitor din România este cea mai mică în comparație cu celelalte state europene, astfel că pacienții români au cel mai lung timp de așteptare din UE pentru accesul la tratamente noi, au transmis, joi, reprezentanții producătorilor de medicamente, dar și ai pacienților, care avertizează că întârzierile se reflectă în agravarea bolilor, creșterea numărului de spitalizări, scăderea calității vieții pacienților și creșterea costurilor pentru sistemul de sănătate. „Pentru pacienții din România, timpul de așteptare până la primirea unui tratament nou nu este o simplă statistică. Înseamnă luni și ani în care boala lor se agravează, speranța se pierde, iar soluțiile care există deja și i-ar putea ajuta rămân accesibile doar pacienților din alte țări europene”, au explicat oficialii ARPIM, realitate cuprinsă în cel mai nou raport EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, care arată că România este țara din Uniunea Europeană în care accesul la medicamente inovatoare durează cel mai mult. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost înființată acum trei decenii și în acest moment reprezintă 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare, prezente în România. Cât de lungă este lista de așteptare Mai concret, un pacient din România așteaptă, în medie, 1.110 zile, ceea ce înseamnă peste trei ani, până când un medicament inovator aprobat în Europa ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate. Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026. Potrivit oficialilor ARPIM, asta înseamnă că mulți pacienți nu au acces, la timp, la tratamente care în alte state sunt deja disponibile, iar cu fiecare an în care deciziile întârzie, diferența de timp devine mai greu de recuperat – atât pentru sistemul de sănătate, cât mai ales pentru oamenii care au nevoie de tratament acum. „Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM. Reprezentanții pacienților au participat la evenimentul de presă pentru a întări afirmația că în spatele acestor cifre sunt povești de viață și persoane care nu își permit costurile uriașe ale tratamentelor, dacă acestea nu sunt compensate sau dacă nu fac parte din studii. Potrivit acestora, pentru o persoană diagnosticată cu cancer, pentru un copil cu o boală rară sau pentru cineva care trăiește cu o afecțiune cronică severă, fiecare lună de întârziere poate însemna agravarea bolii, spitalizări multiple sau scăderea șanselor de supraviețuire. De aceea, discuția despre accesul la inovație este, în primul rând, despre normalitatea vieții de zi cu zi a acestor persoane și a familiilor lor, care ar trebui să aibă aceleași drepturi ca orice alt pacient european. „1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, dar nu și în România. Cerem, încă o dată, ca accesul la inovație să nu mai depindă de locul în care trăiește un pacient în Europa”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președinte APAA. „Pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse și aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare și de un dialog real în care vocea pacienților să conteze cu adevărat”, a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC. Întârzierile în accesul la tratamente noi reflectă o problemă structurală: subfinanțarea sănătății Oficialii ARPIM arată, aceste întârzieri nu apar izolat, ci sunt legate de nivelul redus al investițiilor în sănătate. Numărul zilelor de așteptare a crescut cu aproape un an, de la 800 de zile la 1.100 de la un an la altul și, când a fost întrebat dacă crizele politice sau conflictele militare au vreun impact, Dr. Radu Rășinar, președintele ARPIM a declarat că nu acestea sunt cauzele, ci faptul că în România sănătatea nu este considerată o prioritate în România. Potrivit ARPIM, România cheltuiește pentru sănătate aproximativ 1.354 de euro pe cap de locuitor, semnificativ mai puțin decât multe alte țări europene, iar în ceea ce privește medicamentele, cheltuiala publică netă în România este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 €) și la mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 €). Acest nivel redus al investițiilor se reflectă direct în viața oamenilor – speranța de viață este cu aproape 6 ani sub media UE, iar multe boli sunt diagnosticate târziu. „Datele din raportul EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci și cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienți, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calității vieții și pierderea unor șanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România”, a completat Dr. Radu Rășinar, președinte ARPIM. Industria farmaceutică inovatoare: partener pentru soluții În anul în care marchează 30 de ani de activitate în România, ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți
Impactul neașteptat al obezității asupra corpului a fost descoperit cu inteligența artificială
Un nou instrument al inteligenței artificiale îi ajută pe oamenii de știință să studieze obezitatea și modul în care afectează tot corpul, potrivit Euronews. Acest „atlas corporal” dezvăluie daune extinse dincolo de țesutul adipos, obezitatea afectând corpul la nivel celular. Studiul a fost publicat în revista „Nature”, la care au colaborat cercetători de la Helmholtz München, Universitatea Ludwig Maximilian din München și de la instituții colaboratoare. MouseMapper permite studiul întregului corp în același timp Modelul de IA utilizat, numit MouseMapper, a construit un „atlas” 3D detaliat al întregului corp. Acesta a identificat organe, nervi și celule imune în zeci de milioane de structuri simultan. Până acum, oamenii de știință puteau studia doar modificările bolilor organ cu organ. Noul sistem permite o imagine completă a corpului într-o singură analiză. Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au marcat nervii și celulele imune la șoareci folosind markeri fluorescenți. Ulterior, animalele au fost tratate cu tehnici de curățare a țesuturilor, care au făcut corpurile transparente optic. În același timp, au fost păstrate aceste semnale fluorescente, mai arată sursa. IA a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi Microscopia specială cu folie de lumină a produs scanări 3D de înaltă rezoluție ale corpurilor. Apoi, inteligența artificială a analizat automat imaginile și a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi. Astfel, cercetătorii au putut vedea unde apar simultan inflamația și leziunile structurale în tot corpul. Oamenii de știință au testat sistemul pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Animalele au dezvoltat obezitate și modificări metabolice similare cu cele ale oamenilor. Rezultatele au arătat inflamații pe scară largă și modificări ale țesutului în mai multe organe, inclusiv grăsime, ficat și mușchi. Descoperiri fascinante la nivelul sistemului nervos Cercetătorii au descoperit modificări structurale majore la nivelul nervului trigemen, care controlează senzația facială. La șoarecii obezi, nervul avea mai puține ramificații și terminații. În acest mod, s-a sugerat o pierdere a funcției senzoriale normale. Testele comportamentale au confirmat că șoarecii au răspuns mai puțin la atingere și stimulare. Oamenii de știință au analizat apoi mostre de țesut uman de la persoane cu obezitate. Ei au descoperit modificări moleculare similare în ganglionul trigemen, centrul nervos legat de senzația facială. Descoperirile sugerează că leziunile nervoase legate de obezitate observate la șoareci pot apărea și la oameni. „Gemenii digitali”, un viitor instrument de simulare a progresiei bolilor Platforma ar putea transforma modul în care sunt studiate bolile complexe, susțin oamenii de știință. Cu ajutorul IA, pot examina acum modul în care bolile afectează întregul corp și nu doar să analizeze un organ pe rând. Cercetătorii își doresc să construiască în viitor „gemeni digitali” ai unor organisme. Aceștia le-ar permite să simuleze progresia bolilor și să testeze tratamente înainte de a trece la experimente fizice. Construcția lor ar putea accelera descoperirea medicamentelor și ar reduce nevoia de experimente pe animale, mai precizează sursa.
Diferență uriașă. Trei obiceiuri zilnice care pot încetini îmbătrânirea, potrivit unei experte în longevitate
Dr. Florence Comite a văzut din prima sursă cum același ADN poate produce rezultate de sănătate complet diferite. Fiind geamănă identică, ea a observat că experiențele de viață modelează sănătatea la fel de mult ca genele, conform businessinsider.com. „Capacitatea de a activa și dezactiva comutatoare prin alegerile pe care le facem este modul în care ne putem redobândi controlul”, a spus medicul. Fără gustări înainte de culcare Primul obicei eliminat a fost mâncatul de seară. Comite recunoaște că obișnuia să mănânce fructe, ciocolată sau înghețată înainte de somn. „Când am renunțat la asta și mi-am dat seama că trebuie să încetez să mănânc cu o oră sau două înainte de culcare, a fost o diferență enormă”, a spus ea. Mâncatul tardiv perturbă somnul profund, faza în care organismul repară daunele celulare. Fără somn de calitate, metabolismul, imunitatea și alte funcții esențiale au de suferit. Alcoolul, redus la jumătate Al doilea obicei vizează consumul de alcool. Alcoolul crește glicemia, iar oscilațiile de zahăr din sânge în timpul somnului afectează recuperarea nocturnă. Comite recomandă o metodă simplă: un pahar cu apă plată între două băuturi alcoolice. Astfel, cantitatea consumată se reduce automat la jumătate. „Dacă beți două pahare, beți un pahar și un pahar cu apă”, a spus medicul. Pentru monitorizarea glicemiei, ea recomandă folosirea unui glucometru continuu (CGM). Cardio și forță, combinate Al treilea element este rutina de fitness. Comite merge la sală trei zile pe săptămână, câte o oră. Programul combină antrenamentul cu greutăți, exercițiile cardio la aparatul de vâslit și sesiuni de tip HIIT, inclusiv sprint. Această combinație vizează indicatori-cheie de longevitate, printre care VO2 max, considerat unul dintre cei mai buni predictori ai sănătății cardiovasculare pe termen lung. „Începem să prezentăm schimbări legate de îmbătrânire la nivel celular, sub suprafață, încă de la 30 de ani. Cu cât acționăm mai devreme, cu atât vom fi mai bine”, a concluzionat Comite.
Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci orez alb în fiecare zi. Nutriționiștii au răspunsul
Orezul alb este unul dintre cele mai consumate alimente din lume. Este ieftin, versatil și ușor de preparat. Dar în comparație cu orezul brun sau quinoa, mulți îl consideră inferior din punct de vedere nutrițional. Lauren Manaker, dieteticiană autorizată, și Carlyne Remedios, dieteticiană și ea, spun ce se întâmplă cu adevărat dacă îl mănânci zilnic. Ce conține o cană de orez alb fiert Procesul de măcinare elimină tărâțele și germenii, reducând fibrele și proteinele. În schimb, orezul alb vândut în SUA și în multe alte țări este îmbogățit, nutrienții pierduți sunt adăugați înapoi artificial. O cană de orez alb fiert și îmbogățit conține 242 de calorii, 53,4 grame de carbohidrați, 4,39 grame de proteine și cantități semnificative de fier, folat, tiamină și niacină. Energie rapidă și suport intestinal Principalul efect al consumului zilnic de orez alb este furnizarea de energie rapidă. Carbohidrații sunt descompuși în glucoză, combustibilul preferat al creierului și al mușchilor. Există și un beneficiu mai puțin cunoscut: orezul alb gătit, răcit și reîncălzit formează amidon rezistent. Acesta ajunge intact în intestinul gros, unde este fermentat de bacteriile benefice și produce butirat, un acid gras care hrănește celulele colonului și susține bariera intestinală. „Acest lucru poate susține bacteriile benefice și poate îmbunătăți mediul intestinal în timp”, explică Remedios. Când devine o problemă Principalul risc al consumului zilnic este înlocuirea alimentelor mai bogate în fibre și creșterea rapidă a glicemiei, mai ales când orezul este consumat singur și în porții mari. Persoanele cu diabet de tip 2, prediabet sau rezistență la insulină trebuie să fie mai atente la frecvență și porție. Soluția este combinarea: orezul alb alături de proteine, legume bogate în fibre și grăsimi sănătoase produce un răspuns glicemic mai gradual. Un alt aspect de urmărit este arsenicul anorganic, pe care orezul îl poate absorbi din sol. Clătirea înainte de gătit și folosirea unei cantități mai mari de apă, cu scurgerea surplusului, reduc semnificativ expunerea. Concluzia nutriționiștilor Orezul alb poate face parte dintr-o dietă sănătoasă. „Este un aliment de bază important din punct de vedere cultural și versatil”, spune Manaker. Porția recomandată ca punct de plecare este între o jumătate și o cană de orez fiert per masă, ajustată în funcție de nevoile energetice și de nivelul de activitate fizică. „La fel ca majoritatea alimentelor, orezul alb funcționează cel mai bine ca parte a unei farfurii echilibrate”, concluzionează Remedios.
Bolile cu transmitere sexuală ating niveluri record în Europa. Gonoreea și sifilisul, printre cele mai comune
Infecțiile cu transmitere sexuală continuă să crească în Europa, iar cele mai recente date publicate joi arată că numărul cazurilor de gonoree și sifilis a atins niveluri record în 2024, anunță POLITICO. Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, au fost raportate peste 106.000 de cazuri de gonoree în Europa anul trecut. Numărul este cu 4,3% mai mare față de 2023 și cu peste 300% mai ridicat comparativ cu 2014. Este cea mai mare rată înregistrată de când agenția europeană monitorizează infecțiile cu transmitere sexuală, din 2009. Creșteri importante au fost observate și în cazul sifilisului. Aproape 46.000 de cazuri au fost raportate în 2024, în creștere cu 8% față de anul precedent și de peste două ori mai multe comparativ cu 2015. Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor grave pe care aceste infecții le pot provoca dacă nu sunt tratate la timp. „Netratate, aceste infecții pot provoca complicații severe, cum ar fi dureri cronice și infertilitate și, în cazul sifilisului, probleme cu inima sau sistemul nervos”, a declarat Bruno Ciancio, expert în boli transmisibile și prevenibile prin vaccinare la ECDC. Europa se confruntă de mai mulți ani cu o creștere constantă a bolilor cu transmitere sexuală. Specialiștii spun că fenomenul este influențat de îmbunătățirea testării și monitorizării și de schimbările din comportamentul sexual, mai ales în rândul tinerilor, unde folosirea prezervativului este tot mai redusă. Datele arată că mai mult de jumătate dintre cazurile de gonoree și sifilis au fost înregistrate în rândul bărbaților care întrețin relații sexuale cu alți bărbați. În același timp, autoritățile europene sunt îngrijorate de creșterea cazurilor de sifilis congenital, transmis de la mamă la copil în timpul sarcinii. Specialiștii avertizează că această infecție poate provoca probleme extrem de grave, inclusiv avort spontan, naștere prematură sau decesul nou-născutului. „Aceasta este probabil una dintre cele mai îngrijorătoare constatări ale datelor din 2024”, a declarat Otilia Mårdh, responsabil științific pentru HIV, infecții cu transmitere sexuală și hepatită virală la ECDC. Potrivit raportului, numărul cazurilor de sifilis congenital aproape s-a dublat într-un singur an, crescând de la 78 de cazuri în 2023 la 140 de cazuri în 2024. Este cea mai mare rată înregistrată în Europa de când ECDC a început monitorizarea acestor infecții. În ceea ce privește chlamydia, aceasta rămâne cea mai răspândită infecție cu transmitere sexuală din regiune, însă numărul cazurilor a înregistrat o ușoară scădere în ultimii ani. În 2024 au fost confirmate peste 213.000 de cazuri, comparativ cu aproape 231.000 în anul anterior. ECDC avertizează că sunt „urgent necesare” măsuri pentru limitarea răspândirii acestor infecții și spune că lipsa unor intervenții rapide poate duce la agravarea problemelor de sănătate publică.
Telefonul le fură copilăria? Avertismentul dur lansat de autoritățile din SUA
Un nou aviz publicat miercuri, la care au contribuit oficialii Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA trage semnale de alarmă, privind expunerea îndelungată la ecrane în rândul copiilor și adolescenților, arată CNN. Potrivit avizului, expunerea la ecrane începe deseori înainte de prima aniversare a unui copil și crește odată cu vârsta. Până la adolescență, copiii pot petrece mai mult timp în fața ecranelor decât dormind sau mergând la școală. Media orelor petrecute în fața ecranelor de adolescenți Timpul petrecut în fața ecranelor ajunge, în medie, la patru sau mai multe ore pe zi în momentul în care un copil devine adolescent. Aproape jumătate dintre ei recunosc că își pierd noțiunea timpului petrecut pe telefoane. Utilizarea ecranelor poate fi asociată cu un somn mai prost, o performanță școlară redusă, mai puțină activitate fizică și relații interpersonale slăbite, conform avizului. Noul aviz include un set de instrumente care oferă recomandări despre cum să se limiteze timpul petrecut în fața ecranelor. De exemplu, sugerează că limitele ar putea fi zero timp alocat în fața ecranelor pentru copiii sub 18 luni, mai puțin de o oră pe zi pentru copiii sub 6 ani și două ore pe zi pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani. „Deși utilizarea ecranelor poate avea unele beneficii, dovezile privind o serie de riscuri pentru sănătatea mintală și fizică a copiilor sunt în creștere”, a scris secretarul american pentru sănătate și servicii umane, Robert F. Kennedy Jr., în primele pagini ale noului aviz. Avizul face referire și la rețelele de socializare De asemenea, secretarul a menționat și o legătură între timpul petrecut în online și jocurile de noroc. Mai mult, avizul face referire la întregul mediu online, precum aplicațiile sau chatbot-ruile. Unii experți spun că apreciază avertismentele administrației Trump privind utilizarea ecranelor și sănătatea copiilor. Alții subliniază că nu toate tipurile de utilizare a ecranelor sunt dăunătoare. În unele cazuri, pot avea beneficii pentru copii atunci când sunt folosite în scopuri educaționale sau pentru a-și găsi apartenența în cadrul comunităților. Inițiativa Melaniei Trump, la baza avizului Noul aviz se bazează pe cadrul stabilit de inițiativa „Fii cel mai bun” a primei doamne Melania Trump. Acesta se concentrează pe problemele care afectează copiii, inclusiv rețelele sociale și hărțuirea cibernetică și oferă ca soluții: Discutați despre utilizarea sănătoasă a ecranelor cu membrii familiei; Modelează comportamentele sănătoase de utilizare a ecranelor pe care ai vrea să le vezi; Amânați timpul în fața ecranelor cât mai mult posibil de la cea mai fragedă vârstă și apoi stabiliți limite adecvate vârstei; Deturnați atenția de la ecrane către alte activități sănătoase, cum ar fi activitatea fizică; Deconectează-te de la ecrane în mod regulat; Măsurile ar trebui să vizeze tinerii dependenți de ecrane Dr. John Mann, profesor de neuroștiințe translaționale la Colegiul de Medici și Chirurgi Vagelos al Universității Columbia, a declarat că avertismentele de sănătate publică ar trebui să se concentreze asupra tinerilor care manifestă comportamente „dependente” în fața ecranelor. De asemenea, nu ar trebui să facă afirmații sau recomandări generale pentru toți copiii. „Ceea ce este cu adevărat mai important este să evaluăm în ce măsură adolescentul este dependent sau prezintă trăsături de dependență în utilizarea telefonului sau a rețelelor sociale”, a spus Mann. Timpul redus în fața ecranului e benefic pentru toți copiii Kara Alaimo, profesoară de comunicare la Universitatea Fairleigh Dickinson susține că orice îndrumare care încurajează părinții să reducă timpul petrecut de copiii lor în fața ecranelor va fi benefică. „Într-o oarecare măsură, ecranele afectează diferiți copii în mod diferit, așa că este dificil să adopți o abordare universală. Multe depind de ceea ce face un copil pe un ecran. Vizionarea unui program educațional conceput de specialiști în educația timpurie este foarte diferită de consumul oricărui algoritm al YouTube”, a spus Alaimo, potrivit aceleiași surse.
Testele de scris de mână pot detecta declinul cognitiv înaintea simptomelor severe, arată un nou studiu
Specialiștii susțin că scrisul de mână implică simultan procese motorii și cognitive complexe, ceea ce îl transformă într-un indicator important al funcționării creierului. Studiul a fost publicat în revista științifică Frontiers in Human Neuroscience. Potrivit cercetătorilor, persoanele cu afectare cognitivă prezintă modele distincte de organizare și coordonare a mișcărilor în timpul scrisului, în special în sarcinile care solicită memoria și capacitatea de concentrare. Testele de scris de mână au evidențiat diferențe clare între participanți Cercetarea a inclus 58 de persoane vârstnice, cu vârste cuprinse între 62 și 99 de ani, aflate în centre de îngrijire. Dintre acestea, 38 fuseseră diagnosticate cu diferite forme de afectare cognitivă, iar 20 erau considerate sănătoase din punct de vedere cognitiv. Participanții au fost rugați să efectueze mai multe exerciții folosind un stilou și o tabletă digitală. Printre sarcini s-au numărat trasarea unor linii și puncte, copierea unor propoziții și scrierea unor texte dictate verbal. Cea mai mare diferență între cele două grupuri a fost observată în timpul exercițiului de dictare. Acesta presupune ascultare, memorare, transformarea sunetelor în text și coordonare motorie pentru scriere. Persoanele diagnosticate cu declin cognitiv au avut nevoie de mai mult timp pentru fiecare mișcare a stiloului și au utilizat un număr mai mare de trăsături scurte pentru a finaliza exercițiul. Testele de scris de mână ar putea deveni un instrument medical accesibil Coordonatoarea studiului, kinesiologul Ana Rita Matias, a explicat că scrisul de mână oferă indicii importante despre modul în care creierul planifică și execută acțiuni. „Scrisul nu este doar o activitate motorie, ci o fereastră către creier”, a declarat cercetătoarea. Potrivit acesteia, pe măsură ce sistemele cognitive se degradează, scrisul devine mai lent, fragmentat și mai puțin coordonat. Cercetătorii consideră că astfel de teste ar putea reprezenta, în viitor, o alternativă mai simplă și mai ieftină la investigațiile medicale complexe, precum scanările cerebrale sau evaluările realizate exclusiv în spitale. Totuși, specialiștii avertizează că sunt necesare studii mai ample pentru confirmarea rezultatelor. Actuala cercetare a avut un număr redus de participanți și nu a urmărit evoluția acestora pe termen lung. Testele de scris de mână ar putea identifica mai devreme bolile neurodegenerative Oamenii de știință caută în prezent metode rapide și eficiente pentru identificarea timpurie a bolilor neurodegenerative, inclusiv Alzheimer’s disease. Pe lângă biomarkerii din sânge și analiza vocii, scrisul de mână începe să fie considerat o posibilă sursă importantă de informații despre sănătatea creierului. Potrivit autorilor studiului, obiectivul pe termen lung este dezvoltarea unui instrument accesibil, rapid și ușor de utilizat în cabinete medicale, centre de îngrijire sau chiar în evaluările de rutină ale persoanelor în vârstă.
Investigație pentru cancerul de prostată, disponibilă în premieră în România (P)
Examenul PET-CT PSMA este disponibil, în premieră pentru România, la Centrul Oncologic SANADOR. Această investigație imagistică avansată este utilizată la nivel internațional pentru stadializarea și restadializarea unui cancer de prostată, prin identificarea recidivelor și a metastazelor, contribuind la stabilirea unui plan terapeutic personalizat. Efectuarea unui PET-CT PSMA implică dotări tehnologice de ultimă generație, o infrastructură specială, protocol strict de siguranță și o echipă medicală specializată. Din acest motiv, până acum accesul pacienților din România la PET-CT PSMA era limitat, aceștia fiind îndrumați pentru efectuarea investigației către centre din străinătate. De acum, pacienții au acces la scanarea performantă PET-CT PSMA și la ei în țară, la Centrul Oncologic SANADOR, reducând astfel costurile, timpul de așteptare și asigurând continuitatea îngrijirii medicale. Investigația este neinvazivă, dar presupune administrarea intravenoasă a unui radiotrasor și expunere la o doză controlată de radiații, conform protocoalelor de medicină nucleară. Examinarea implică efectuarea unei scanări PET-CT după injectarea unui radiotrasor care se leagă de PSMA (antigenul membranar specific prostatic). PSMA este o proteină exprimată în cantitate crescută pe suprafața multor celule ale cancerului de prostată, iar radiotrasorul permite evidențierea imagistică a acestor leziuni. În acest fel, examinarea este utilă pentru localizarea metastazelor sau pentru identificarea unei recidive tumorale, inclusiv în situațiile în care antigenul specific prostatic (PSA) crește sau nu scade conform așteptărilor după tratament. Rezultatul investigației este analizat de echipa medicală și, atunci când este cazul, în comisia oncologică multidisciplinară (Tumor Board), alături de testul PSA, rezultatul biopsiei prostatice, scorul histologic și investigațiile imagistice, inclusiv RMN multiparametric de prostată. Pe baza acestora, este stabilit planul terapeutic potrivit pentru fiecare caz în parte sau este ajustat tratamentul, atunci când rezultatele obținute nu sunt cele așteptate. Prin urmare, examenul PET-CT PSMA completează investigațiile specifice, fără să le înlocuiască. În plus, oferă informații utile pentru stadializare, restadializare și identificarea bolii recurente sau metastatice, contribuind la personalizarea tratamentului, pentru obținerea unor rezultate bune pe termen lung. SANADOR asigură acces la servicii medicale complete pentru diagnosticul, stadializarea și tratamentul cancerului de prostată. În funcție de indicația medicală, pacienții beneficiază de RMN multiparametric de prostată, biopsie prostatică de fuziune, PET-CT PSMA și de monitorizarea nivelului PSA pe durata tratamentului și ulterior. Examinarea PET-CT PSMA este efectuată la Centrul Oncologic SANADOR în condiții de siguranță sporită, cu un echipament de ultimă generație, pentru expunere la o doză controlată de radiații, cu respectarea standardelor internaționale actuale. La Centrul Oncologic SANADOR, pacienții au acces la diferite metode de tratament pentru cancer, prin radioterapie, chimioterapie, terapie hormonală sau imunoterapie, conform recomandării stabilite pentru fiecare caz în parte. De asemenea, atunci când este indicat tratament chirurgical pentru cancer de prostată, operațiile de prostatectomie sunt realizate la Spitalul Clinic SANADOR, într-unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România, cu sprijinul Secției ATI de categoria I, cu nivel de competență extinsă. În funcție de caz, intervenția chirurgicală este realizată prin abord deschis sau minim invaziv – laparoscopic sau cu ajutorul sistemului robotic da Vinci Xi.