Statul la birou îți afectează corpul mai mult decât crezi
Tot mai multe studii arată că sedentarismul prelungit este asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și moarte prematură. Specialiștii spun că există o diferență importantă între lipsa activității fizice și comportamentul sedentar, potrivit RTE. O persoană poate merge la sală sau poate alerga dimineața, dar să petreacă apoi opt sau zece ore pe zi stând pe scaun la birou. În acest caz, exercițiile fizice nu elimină complet efectele negative produse de perioadele lungi de stat jos. Cercetătorii explică faptul că organismul începe să se schimbe atunci când corpul rămâne nemișcat mult timp. Activitatea musculară scade, iar organismul procesează mai greu glucoza din sânge. În timp, acest lucru poate duce la rezistență la insulină, unul dintre principalii factori asociați diabetului de tip 2. Sedentarismul afectează și metabolismul grăsimilor. Circulația sângelui devine mai lentă, iar țesuturile primesc mai puțin oxigen și mai puțini nutrienți. Aceste schimbări pot favoriza apariția hipertensiunii arteriale și a altor probleme cardiometabolice. Medicii atrag atenția și asupra efectelor asupra coloanei și musculaturii. Poziția incorectă și lipsa mișcării pun presiune pe gât, umeri și zona lombară. Durerile de spate și tensiunea musculară sunt printre cele mai frecvente probleme raportate de angajații care lucrează la birou. Efectele nu sunt doar fizice Perioadele lungi de inactivitate pot reduce nivelul de energie, capacitatea de concentrare și starea generală de alertă. Mulți angajați spun că se simt mai obosiți și mai puțin productivi după ore întregi petrecute pe scaun. La nivel global, lipsa mișcării este asociată anual cu milioane de decese. În ultimii ani, specialiștii în sănătate publică au început să insiste nu doar asupra exercițiilor fizice, ci și asupra reducerii timpului petrecut stând jos. Pentru că majoritatea adulților își petrec mare parte din zi la serviciu, locul de muncă este considerat unul dintre principalele spații unde problema poate fi combătută. Experții spun că nu sunt necesare schimbări radicale Pauzele scurte și regulate pot avea efecte importante asupra sănătății. Ridicarea de pe scaun sau mersul timp de două până la cinci minute la fiecare jumătate de oră poate îmbunătăți metabolismul și circulația sângelui. Birourile reglabile, folosirea scărilor și traseele pentru mers pe jos în interiorul clădirilor sunt alte soluții recomandate. Studii realizate în birouri din Marea Britanie au arătat că astfel de măsuri pot reduce timpul petrecut pe scaun cu peste o oră pe zi. Angajații au raportat și o creștere a nivelului de energie și o stare de confort mai bună. Specialiștii spun că mesajul este simplu: sportul rămâne esențial, dar nu este suficient dacă restul zilei este petrecut aproape exclusiv pe scaun. Chiar și schimbările mici, precum ridicarea în timpul apelurilor telefonice sau o scurtă plimbare în pauza de prânz, pot face diferența pentru sănătate.
Prelevare de organe la Floreasca: patru transplanturi realizate în urma acordului familiei donatorului
Un transplant hepatic de urgență, două transplanturi renale și mai multe transplanturi de cornee – acesta este bilanțul unei singure decizii luate de o familie aflată în fața celei mai grele încercări. Vineri, 22 mai 2026, la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), a fost realizată o intervenție de prelevare de organe și țesuturi de la un donator de 54 de ani, aflat în moarte cerebrală. Familia a semnat acordul pentru donare, potrivit unei comunicări a spitalului. Ficatul prelevat a ajuns în aceeași zi la Institutul Clinic Fundeni, unde o femeie de 50 de ani, în insuficiență hepatică acută cauzată de o infecție cu virus hepatitic B, a primit transplantul de care depindea supraviețuirea sa. Tot la Fundeni au fost efectuate două transplanturi renale, pe doi pacienți bărbați de 42, respectiv 52 de ani. Transplanturi de cornee au fost realizate la Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. dr. Mircea Olteanu”, redând șansa la vedere unor pacienți aflați pe liste de așteptare. Rata de accept pentru donare de organe e mică în România Coordonarea intervenției de la Floreasca a revenit unei echipe ATI formate din asist. Anghel Florentina (coordonator), conf. dr. Liliana Mirea și prof. dr. Ioana Grințescu (coordonatori de donor procurement regionali), dr. Anca Rotaru (coordonator regional). Donarea de organe rămâne în România un act rar, cu o rată de consimțământ printre cele mai scăzute din Europa. Fiecare caz în care o familie alege să doneze în mijlocul durerii reprezintă, pentru sistemul medical, o excepție prețioasă – și, pentru cei de pe listele de așteptare, uneori singura șansă.
Răzbunarea leneșilor: Dai cu aspiratorul? Urci scările? Felicitări, tocmai ți-ai prelungit viața
Nu e nevoie de abonament la sală sau antrenamente epuizante. Cercetătorii norvegieni au analizat datele a peste 150.000 de adulți din Marea Britanie, SUA și Scandinavia. Concluzia privind viața este surprinzătoare prin simplitatea ei, notează La Stampa. Ce au descoperit cercetătorii Cinci minute de activitate moderată zilnică în plus – mers alert, bicicletă, urcat scări – pot preveni unul din zece decese înainte de 69 de ani. „A fost surprinzător să constatăm cum schimbări mici au un impact atât de semnificativ”, a declarat Ulf Ekelund, coordonatorul studiului și profesor la Școala Norvegiană de Sport. Ekelund subliniază că obiectivul real rămâne cel recomandat de OMS: 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână. „Dar 5 minute sunt un început bun”. Efectul cel mai mare la sedentari Beneficiile sunt cu atât mai mari cu cât punctul de plecare este mai jos. Pentru cei deja activi, cinci minute în plus au un efect minor. Pentru cei sedentari, schimbarea este semnificativă. Reducerea timpului petrecut pe scaun cu doar 30 de minute pe zi scade rata mortalității premature cu 7%. „Sedentarismul este una dintre principalele cauze ale bolilor cronice și ale decesului prematur”, a adăugat Ekelund. Aspiratorul contează Activitățile care cresc frecvența cardiacă se califică. Dansul în bucătărie, aspiratul energic, urcatul scărilor mai repede decât de obicei, toate contează. Nu e nevoie ca mișcarea să fie continuă. Sesiunile scurte distribuite pe parcursul zilei au efecte reale asupra sănătății cardiovasculare. Datele globale sunt îngrijorătoare. Unul din trei adulți și opt din zece adolescenți nu fac suficientă mișcare. Peste cinci milioane de decese pe an sunt atribuite inactivității fizice. Nivelurile globale de activitate fizică nu s-au îmbunătățit în ultimele două decenii.
Aproape jumătate dintre cazurile de cancer care pot fi prevenite, legate de două obiceiuri de viață
Potrivit unei analize recente a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste o treime dintre toate cazurile de cancer la nivel global pot fi prevenite. Cancerul pulmonar, cel gastric și cel de col uterin reprezintă aproape jumătate din aceste cazuri, conform Science Alert. Asta înseamnă că, în fiecare an, milioane de cazuri de cancer ar putea fi prevenite prin intervenții medicale, schimbări de comportament, reducerea riscurilor la locul de muncă sau limitarea poluării. „Acest studiu de referință este o evaluare cuprinzătoare a cancerului care poate fi prevenit la nivel mondial, incluzând pentru prima dată cauzele infecțioase ale cancerului alături de riscurile comportamentale, de mediu și profesionale”, spune Isabelle Soerjomataram, epidemiolog medical la OMS și autoare principală a analizei. Fumatul, principalul factor de risc Analiza arată că, în 2022, au fost înregistrate aproape 19 milioane de cazuri noi de cancer. Aproximativ 38% dintre acestea au fost asociate cu 30 de factori de risc care pot fi modificați, precum fumatul, consumul de alcool, poluarea aerului, indicele ridicat de masă corporală, activitatea fizică insuficientă, radiațiile ultraviolete. Principalul factor de risc modificabil asociat cu apariția cancerului este fumatul. Acesta a fost legat de 15% dintre toate cazurile de cancer înregistrate în 2022. În rândul bărbaților, fumatul a contribuit la 23% dintre cazurile noi de cancer la nivel global. Fumatul nu este însă singura cauză. Poluarea aerului are, de asemenea, un rol, iar impactul acesteia diferă de la o regiune la alta. În Asia de Est, de exemplu, aproximativ 15% dintre cazurile de cancer pulmonar la femei au fost asociate cu poluarea aerului. În Africa de Nord și Asia de Vest, aproximativ 20% dintre cazurile de cancer pulmonar la bărbați au fost asociate cu poluarea aerului. Fumatul și alcoolul, legate de aproape jumătate dintre cazuri de cancer care pot fi prevenite După fumat, al doilea factor de stil de viață care poate fi modificat este consumul de alcool. Acesta a fost asociat cu 3,2% dintre toate cazurile noi de cancer. Potrivit estimărilor cercetătorilor, fumatul și consumul de alcool sunt responsabile pentru aproape jumătate, aproximativ 48%, dintre toate cazurile de cancer care pot fi prevenite. „Aceasta este prima analiză globală care arată cât de mult din riscul de cancer provine din cauze pe care le putem preveni”, a declarat André Ilbawi, coordonatorul echipei OMS pentru controlul cancerului și coautor al analizei. „Pe scurt, aproape 4 din 10 cazuri de cancer la nivel mondial în 2022 ar fi putut fi prevenite prin eliminarea expunerii la factorii de risc luați în considerare în acest studiu”, explică cercetătorii în lucrarea lor, care a fost publicată în revista Nature Medicine.
Femeia franceză infectată cu hantavirus rămâne în stare gravă la terapie intensivă
La aproape două săptămâni după ce a fost repatriată de pe nava de croazieră MV Hondius, pacienta franceză diagnosticată cu hantavirus „se află încă la terapie intensivă”, a declarat vineri ministrul Sănătății, Stéphanie Rist, pentru FranceInfo. Femeia, în vârstă de aproximativ 60 de ani, suferă de forma cardiopulmonară severă a bolii și a fost descrisă anterior de specialiști ca aflându-se „în stare gravă”. Contacte încă în izolare Cei 26 de contacte apropiate ale pacientei, identificate de autoritățile franceze, sunt în continuare spitalizați în izolare, dar „sunt bine”, iar testele lor „sunt încă negative”, a precizat ministrul. Printre aceștia se numără patru pasageri de pe MV Hondius și 22 de persoane care au împărțit același zbor cu o altă victimă, un pasager olandez care a decedat în Africa de Sud la sfârșitul lunii aprilie. „Întrucât perioada de incubație este de patruzeci și două de zile, perioada de izolare este de patruzești și două de zile”, spune Stéphanie Rist, ministrul Sănătății din Franța. Tulpina a fost complet sencvențiată Opt dintre cetățenii francezi au zburat pe 25 aprilie de la Sfânta Elena la Johannesburg, în același avion cu pasagerul olandez purtător al bolii. Toți pacienții izolați sunt internați în spitale din Franța, inclusiv la spitalul Bichat AP-HP din nordul Parisului, unde au fost aduși cei cinci pasageri ai navei. În privința virusului în sine, Institutul Pasteur francez a efectuat secvențierea completă a tulpinii detectate – tulpina andină, deosebit de letală și fără vaccin sau tratament specific disponibil. Sunt de așteptat cazuri noi Concluzia, anunțată de ministerul Sănătății pe 15 mai, este liniștitoare: „Nimic nu sugerează apariția unei variante susceptibile de a fi mai transmisibilă sau mai periculoasă.” Cercetătorii au subliniat că hantavirusul este mai stabil decât Covid-19 sau orice alt virus gripal, ceea ce face o mutație semnificativă puțin probabilă. Organizația Mondială a Sănătății avertizează totuși că, având în vedere că perioada de incubație poate dura până la șase săptămâni, sunt de așteptat noi cazuri în rândul pasagerilor navei, repatriați între timp în mai multe țări. Ministrul Rist a promis că va reveni cu informații suplimentare dacă apar evoluții noi: „Le voi împărtăși cu deplină transparență.”
6 fructe cu mai mulți antioxidanți decât ceaiul verde. Ai cel puțin unul în frigider
Antioxidanții sunt compuși naturali care protejează organismul împotriva stresului oxidativ cauzat de radicalii liberi. Radicalii liberi stau la baza multor boli acute și cronice. „Antioxidanții ne pot ajuta să ne protejăm împotriva bolilor cardiovasculare, diabetului, cancerului și deteriorării funcțiilor cerebrale”, spune Lori Barrett, dieteticiană citată de Real Simple. Ceaiul verde este o sursă consacrată de antioxidanți. Însă există fructe care îl egalează sau îl depășesc cu ușurință. Merele – până la 82 mg de antioxidanți per bucată Un măr mic de 150 de grame conține între 57 și 82 mg de antioxidanți. Printre aceștia se numără quercetina, acizii fenolici și vitamina C. Conținutul ridicat de fibre susține sănătatea intestinală și metabolică. Murele – până la 426 mg per 100 de grame Murele sunt printre cele mai bogate surse de antioxidanți dintre toate fructele. La 100 de grame, conțin între 151 și 426 mg. „Fructele de culoare violetă și albastră au, de obicei, concentrații mai mari”, confirmă Barrett. Antocianinele și vitamina C din mure susțin imunitatea și previn bolile cronice. Grapefruitul – vitamina C și flavonoide La 100 de grame, grapefruitul oferă între 46 și 146 mg de antioxidanți. Pe lângă vitamina C, conține flavonoide și acizi fenolici care susțin sănătatea inimii, a ochilor și a sistemului imunitar. Afinele – până la 488 mg per 100 de grame Afinele sunt unul dintre cele mai bogate alimente în antioxidanți. Culoarea albastru închis este indiciul clar. La 100 de grame conțin între 168 și 488 mg, cu antocianine și quercetină ca antioxidanți principali. Prunele – adesea uitate, dar foarte puternice O prună medie de 100 de grame conține între 132 și 242 mg de antioxidanți. Acizii fenolici și antocianinele din prune susțin sănătatea oaselor, ochilor și intestinelor. Prunele uscate sunt disponibile tot anul și au efecte similare. Rodiile – sinonime cu antioxidanții Jumătate de cană de suc de rodie conține 240 mg de antioxidanți, în principal elagitanină. Folatul și potasiul din rodie susțin metabolismul energetic și sănătatea inimii. Semințele sunt bogate în fibre pentru o digestie mai bună.
Alimentația nesănătoasă din copilărie poate afecta permanent creierul
Aceste modificări persist chiar și după adoptarea unei diete sănătoase, arată un studiu realizat de cercetători de la University College Cork. Cercetarea, publicată de Science Daily, arată că expunerea timpurie la alimente ultraprocesate și bogate în calorii poate afecta regiunile din creier responsabile de controlul apetitului și al echilibrului energetic. Autorii studiului au folosit un model experimental pe șoareci și au observat că animalele hrănite în perioada timpurie cu diete bogate în grăsimi și zahăr au prezentat modificări persistente ale comportamentului alimentar și la vârsta adultă. Potrivit cercetătorilor, efectele au continuat chiar și după întreruperea dietei nesănătoase și revenirea la o greutate corporală normală. Oamenii de știință au asociat aceste schimbări cu perturbări la nivelul hipotalamusului, regiunea cerebrală care reglează senzația de foame și consumul de energie. „Ceea ce mâncăm la începutul vieții contează foarte mult”, a declarat dr. Cristina Cuesta-Martí, autor principal al studiului. „Expunerea timpurie la o dietă nesănătoasă poate lăsa efecte ascunse și de lungă durată asupra comportamentului alimentar, care nu sunt vizibile doar prin greutate”, a explicat cercetătoarea. Comportamentele alimentare se învață din copilărie Studiul vine în contextul în care copiii sunt expuși constant la produse ultraprocesate, promovate agresiv și disponibile pe scară largă. Cercetătorii atrag atenția că dulciurile și alimentele bogate în grăsimi sunt prezente frecvent la petreceri, evenimente școlare sau activități sportive. Uneori, sunt folosite drept recompense. Autorii avertizează că această expunere constantă poate influența preferințele alimentare încă din copilărie și poate favoriza obiceiuri nesănătoase pe termen lung. Cercetătorii au analizat și posibilitatea reducerii efectelor negative prin intervenții asupra microbiomului intestinal. Ei au testat o tulpină probiotică, Bifidobacterium longum APC1472, precum și fibre prebiotice de tip fructo-oligozaharide și galacto-oligozaharide, prezente natural în alimente precum ceapa, usturoiul, sparanghelul, prazul și bananele. Potrivit studiului, aceste intervenții au contribuit la îmbunătățirea comportamentului alimentar și la reducerea efectelor produse de dieta nesănătoasă din perioada timpurie. „Susținerea microbiomului intestinal încă de la naștere ajută la menținerea unor comportamente alimentare sănătoase mai târziu în viață”, a declarat dr. Harriet Schellekens, coordonatoarea studiului. Profesorul John F. Cryan a afirmat că rezultatele deschid noi direcții pentru dezvoltarea unor intervenții bazate pe microbiom.
Colaps ecologic în Lesbos / 32.000 de animale, îngropate fără protecție
Autoritățile grecești se confruntă cu un colaps logistic în gestionarea epidemiei de febră aftoasă de pe insula Lesbos, potrivit ekathimerini.com. Mii de carcase de animale sunt îngropate în masă fără măsuri de protecție a mediului, stârnind alarme din partea experților privind contaminarea pe termen lung a apelor subterane. De nouă săptămâni, insula grecească Lesbos se confruntă cu un focar de febră aftoasă care a dus la sacrificarea a peste 32.000 de oi și capre. Experții în mediu au intrat în panică Și, cum o criză sanitară nu vine niciodată singură, insula se confruntă acum cu o a doua urgență: gestionarea carcaselor. Singura instalație de incinerare de pe insulă poate procesa cel mult 300 de animale pe zi, un ritm complet insuficient față de amploarea sacrificărilor. Ca urmare, autoritățile au recurs la îngroări în masă fără măsuri de protecție a mediului, o practică ce alarmează experții în protecția mediului. Sursele de apă freatică odată contaminate, consecințele sunt greu de gestionat Specialiștii avertizează că deșeurile organice neizolate reprezintă o amenințare serioasă pentru apele subterane ale insulei, cu potențiale consecințe pe termen lung pentru sănătatea populației și ecosistemele locale. Contaminarea unor surse de apă freatică ar putea fi greu de remediat odată produsă. „Serviciile veterinare lucrează distructiv pentru cetățeni și mediu”, potrivit unui oficial regional demisionar, 18 mai 2026. Servicii veterinare cu management defectuos Tensiunile instituționale au escaladat pe 18 mai, când un oficial regional a demisionat, acuzând public serviciile veterinare de un management defectuos. Un comitet de gestionare a impactului de mediu a fost înființat abia în această săptămână, la aproape două luni de la debutul epidemiei, ceea ce ridică semne de întrebare privind reacția autorităților.
Descoperire neașteptată. Un medicament comun ajută la combaterea formelor agresive de cancer
Un medicament comun pentru astm ar putea ajuta la combaterea formelor de cancer greu de tratat, arată un studiu preliminar citat de Live Science. Oamenii de știință au descoperit că utilizarea unei proteine cunoscute pentru rolul său în astm îmbunătățește tratamentul împotriva cancerului în studiile preclinice. Practic, studiul a arătat că, astfel, celulele canceroase sunt distruse și că alte celule sănătoase se mobilizează în lupta împotriva cancerului. Cercetarea incipientă este cu atât mai importantă cu cât vizează un medicament aflat deja pe piață. Dacă rezultatele noului studiu vor fi confirmate în cercetări viitoare, un medicament care nu mai are nevoie de aprobări ar putea oferi o modalitate de a trata cancerul. Medicamentul analizat a fost aprobat pentru utilizare de Food and Drug Administration (FDA) în 1998 pentru tratarea astmului. Analiza a fost publicată în luna mai în revista Nature Cancer și a atras atenția specialiștilor din lumea întreagă. Cei mai mulți spun că este prea devreme pentru verdicte și anunță noi cercetări care vor dezvălui amănunte despre medicament și efectele acestuia.
Mister medical. Tumoarea de pe brațul unei femei a dispărut deși nu a fost făcut tratament
Tumoarea a dispărut rapid după ce medicii au realizat o biopsie, potrivit Live Science. Femeia din Wisconsin a ajuns la medic după ce a observat o masă în creștere rapidă la brațul drept. La examinare, medicii au descoperit o umflătură de circa 2 centimetri pe antebrațul pacientei. Umflătura era tare la atingere, iar la scanarea RMN s-a aflat că are o formă ovală. Medicii au luat probe pentru realizarea biopsiei și au anticipat că este vorba despre o formă de cancer care afectează oasele și țesuturi moi. Rezultatele analizelor au confirmat teoria medicilor. Totuși, femeia nu a apucat să înceapă tratamentul împotriva cancerului deoarece umflătura a început să se micșoreze rapid. În aproximativ două săptămâni aceasta a dispărut fără ca medicii să înțeleagă ce s-a întâmplat. În mod preventiv aceștia au efectuat o procedură pentru a îndepărta țesutul din jurul fostului nodul. Tumoarea a dispărut, pacientă a fost declarată vindecată În timpul intervenției, echipa medicală a descoperit doar cicatrici și inflamații, dar nu și țesut afectat de celule canceroase. Practic, cancerul a dispărut fără tratament, dar femeia a fost ținută sub observație. După un an ea fost declarată în mod oficial vindecată. Cazul este foarte rar deoarece femeia a experimentat ceea ce se numește o regresie spontană a malignității. În documentele medicale mai există 32 de cazuri asemănătoare. Medicii nu știu ce a vindecat-o pe femeie. O explicație ar putea fi că biopsia a provocat reacția de apărare a organismului. De asemenea, este posibil ca un alt stimul nedepistat de medici și de pacientă să fi determinat autovindecarea. Nu în cele din urmă, este luat un calcul un lanț de evenimente din interiorul corpului pacientei care a trecut neobservat în timpul analizelor medicale.