Șeful OMS vizitează epicentrul focarului de Ebola din estul Congo
Se așteaptă ca șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, să viziteze un centru de tratament și să se întâlnească cu autoritățile locale, lucrătorii din domeniul sănătății și familiile afectate din Bunia, potrivit AP. „Cel mai bun mod de a aborda această problemă este de a oferi tot sprijinul necesar pentru a combate boala în epicentrul său și de a continua să oferim toată asistența necesară”, a declarat directorul general al OMS reporterilor vineri seară. Organizația sanitară a declarat că ultimele cifre oficiale au arătat 906 cazuri suspecte și 223 de decese suspecte. Țara vecină, Uganda, a confirmat nouă cazuri și un deces, a anunțat vineri ministerul sănătății din Uganda. Virusul Bundibugyo , tipul actual de Ebola, nu are tratament sau vaccin aprobat. „Aceasta este o situație dificilă și recunoaștem acest lucru. Dar Republica Democrată Congo s-a confruntat cu virusul Ebola de multe ori înainte. Suntem încrezători că poate ține din nou sub control această epidemie”, a declarat Tedros după întâlnirea de vineri cu prim-ministrul Congo, Judith Suminwa Tuluka. Au ajuns ajutoarele medicale de la UE Ajutoarele medicale donate de Uniunea Europeană au ajuns joi în Ituri, centrul epidemiei de Ebola din Congo. Se așteaptă mai multe transporturi în zilele următoare. SUA a anunțat în aceeași zi un ajutor suplimentar de 80 de milioane de dolari, aducând angajamentul total la peste 112 milioane de dolari. Eforturile de intervenție de la spitalele Rwampara și General din Bunia par mai organizate, cu personal suplimentar, echipament de protecție și provizii medicale, deși pacienții continuă să sosească non-stop, a observat vineri un reporter de la Associated Press. Răspunsul nu a ținut pasul cu una dintre cele mai rapide epidemii înregistrate vreodată, a avertizat sâmbătă Medici Fără Frontiere (MSF).
Tratament personalizat pentru cancerul de sân. Studiul care ar putea elimina chimioterapia pentru milioane de femei
Cercetarea sugerează că multe femei ar putea evita chimioterapia fără ca acest lucru să le afecteze șansele de supraviețuire sau riscul de recidivă. Rezultatele au fost prezentate în cadrul reuniunii anuale a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO), desfășurată la Chicago, una dintre cele mai importante conferințe medicale dedicate cancerului, scrie The Guardian. Ce au descoperit cercetătorii Studiul Optima a analizat datele a 4.429 de paciente cu vârsta de peste 40 de ani, diagnosticate cu cancer de sân hormon-pozitiv, cea mai frecventă formă a bolii la nivel mondial. Participantele au provenit din Marea Britanie, Australia, Norvegia, Suedia, Noua Zeelandă și Thailanda. Cercetătorii au utilizat testul genomic Prosigna, care analizează activitatea a 50 de gene din țesutul tumoral pentru a evalua riscul de reapariție a cancerului în următorii zece ani. Pe baza rezultatelor, medicii au putut decide dacă pacientele aveau nevoie de chimioterapie sau puteau urma doar terapie hormonală. Rezultate care pot schimba practica medicală Datele studiului arată că pacientele cu risc scăzut de recidivă au avut rezultate similare indiferent dacă au urmat sau nu chimioterapie. La cinci ani după tratament, 95% dintre femeile care au primit chimioterapie și terapie hormonală erau în viață și fără semne de recidivă. În cazul celor care au primit exclusiv terapie hormonală, procentul a fost de 94%. Potrivit profesorului Rob Stein, coordonatorul studiului și specialist în oncologie mamară la UCL, cercetarea demonstrează că multe paciente pot evita în siguranță chimioterapia și efectele sale adverse, fără a compromite eficiența tratamentului. Beneficii pentru paciente și sistemele medicale Chimioterapia este asociată frecvent cu efecte secundare precum căderea părului, greață, oboseală, insomnie și erupții cutanate. În unele cazuri, aceasta poate provoca infertilitate, menopauză precoce sau probleme cognitive pe termen lung. Specialiștii consideră că utilizarea testelor genomice pentru alegerea tratamentului reprezintă un pas important către medicina personalizată. În același timp, reducerea administrării inutile a chimioterapiei ar putea contribui la utilizarea mai eficientă a resurselor din sistemele de sănătate. Cercetarea a fost finanțată de Institutul Național pentru Cercetare în Sănătate și Asistență Medicală din Marea Britanie, compania Veracyte și mai multe organizații caritabile. Experții susțin că rezultatele ar putea schimba modul în care este tratat cancerul de sân hormon-pozitiv în următorii ani.
Ministerul Sănătății prelungește termenul pentru proiectele PNRR din Sănătate până în august 2026
Ministerul Sănătății, condus de ministrul Cseke Attila, a anunțat vineri seară că termenul de implementare pentru proiectele finanțate prin PNRR în domeniul Sănătății a fost prelungit până la data de 15 august 2026. Instituția a precizat că măsura a fost oficializată printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial. „În această seară a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila care stabilește un termen extins, respectiv 15 august 2026, pentru finalizarea investițiilor finanțate din PNRR pe componentele de Digitalizare și Sănătate”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Sănătății. Actul normativ prevede și o excepție pentru beneficiarii care au nevoie de timp suplimentar pentru finalizarea proiectelor. Aceștia vor putea cere, conform legii, o prelungire a activităților până la data de 31 august 2026. Reprezentanții ministerului au declarat că autoritățile încearcă să asigure un cadru predictibil pentru derularea investițiilor aflate în desfășurare. „Ministerul Sănătății depune toate eforturile pentru a asigura un cadru unitar, predictibil și coerent în derularea contractelor de finanțare, astfel încât toate cele 1.200 proiecte de investiții în spitale, echipamente medicale și sisteme digitale pe care le gestionează în protofoliu să fie finalizate cu succes și la timp, în beneficiul direct al pacienților”, a mai transmis ministerul.
Mark Zuckerberg și soția sa prezintă un atlas de proteine pentru a accelera cercetarea biomedicală
Conceput ca un motor de căutare, acest model prezentat de Mark Zuckerberg și soția sa poate prezice, proiecta sau descoperirea – molecule mari care îndeplinesc o varietate de funcții în cadrul organismelor – economisind cercetători luni sau chiar ani, potrivit Biohub. Accesibil online, acesta este oferit gratuit laboratoarelor din lume pentru a facilita dezvoltarea de noi tratament, a explicat organizația de cercetare non-profit, relatează Le Figaro . „Proteinele sunt motorul vieții. Miliarde de secvențe ale acestora au fost catalogate, dar biologia care stă la baza majorității lor rămâne necunoscută. Astăzi, dezvăluim un model care va schimba acest lucru”, a declarat Alex Rives, cercetătorul șef al Biohub, într-un videoclip. Cea mai recentă încercare de a revoluționa cercetarea biomedicală utilizată inteligența artificială This inițiativă tehnologică este cea mai recentă încercare de a revoluționa cercetarea biomedicală utilizată inteligența artificială. Înainte de Biohub, DeepMind de la Google actualizase un alt atlas de proteine, mai mic. Bazat pe analiza a aproximativ 2,8 miliarde de secvențe genetice din toată lumea vie, modelul Biohub le-a permis cercetătorilor fundației să creeze molecule terapeutice „în câteva zile”, comparativ cu lunile sau anii necesari în prezent. Odată create și testate în laborator, o mare parte din aceste molecule au funcționat conform previziunilor, a mai declarat compania. „Alți oameni de știință sunt impresionați de rezultate”, relatează revista științifică Nature. Experimentul a fost descris într-un studiu publicat online miercuri, dar care încă trebuie revizuit critic de către oameni de știință externi. Organizația speră că acest atlas ar putea, în special, accelera descoperirea unor molecule eficiente împotriva anumitor tipuri de cancer sau boli autoimune. Modelele bazate pe inteligență artificială dezvoltată astăzi „ar putea oferi în sfârșitul comunității științifice o modalitate de a răspunde la cele mai dificile și urgente întrebări din domeniul sănătății umane”, permițând, de exemplu, „simularea și înțelegerea sistemului imunitar”, a afirmat recent Priscilla Chan într-un articol de opinie din revista Time.
Alexandru Rogobete, mesaj despre finanțarea spitalelor din PNRR și dezinformare: Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă este transferat către mediul privat
Fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut o serie de precizări pe pagina sa de Facebook despre finanțarea spitalelor din PNRR și plățile făcute de stat pentru proiectele de investiții în sănătate. Acesta a declarat că informațiile false sau prezentate trunchiat circulă frecvent în spațiul public și pot crea confuzie în legătură cu proiectele de infrastructură medicală. „Dezinformarea este de multe ori insidioasă, prezentă în zonele în care te aștepți mai puțin, cu informații prezentate trunchiat sau date false livrate pe post de certitudini, fără dileme.”, a scris Rogobete. El a oferit ca exemplu afirmația potrivit căreia „spitalele din PNRR sunt blocate”, despre care a precizat că o consideră un fake news alimentat de lipsa de informații corecte. Explicații despre finanțarea spitalelor Fostul ministru al Sănătății a explicat că Ministerul Finanțelor a transferat contribuția națională pentru proiectele de spitale finanțate din fonduri europene și bugetul de stat. „Astăzi s-a primit confirmarea că Ministerul Finanțelor a efectuat transferul contribuției naționale pentru proiectele de spitale pe care le construim din bani europeni (deci nu numai PNRR). Este vorba despre cca. 1.2 miliarde de lei – contribuția noastră națională – din bugetul de stat”, a precizat el. El a adăugat că România a folosit deja fondurile europene disponibile pentru aceste proiecte, iar diferența este acoperită din bugetul național. „Adevărul (pe care dl. Ministrul Cseke l-a marcat foarte bine) este că noi, România am absorbit banii europeni din fondurile disponibile pentru proiectele din PNRR, urmând ca restul să fie plătit din bugetul de stat (cofinanțarea de care se știa din 2022).”, a transmis el. O altă precizare pe care Rogobete a mai făcut-o este că o parte din investiții sunt finanțate direct din bugetul de stat. „Adevărul care nu a fost spus public (până acum) este că cca. 20% din investiții au totuși o sursă națională, adică bugetul național de stat.”, a spus fostul ministru PSD. Critici și explicații politice În același mesaj, Alexandru Rogobete a mai spus că a făcut demersuri încă de la începutul anului pentru obținerea banilor necesari, susținând că aceștia au fost aprobați abia după o perioadă lungă. „Am făcut personal tot ce a ținut de mine pentru a obține acești bani de la buget la timp, încă de începutul anului. După aproape jumătate de an, văd că s-a întâmplat.”, a spus el. Fostul ministru a criticat, totodată, modul în care sunt prezentate uneori datele financiare și a spus că acestea nu arată care este impactul real asupra proiectelor. „Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă deficitul este transferat către mediul privat, constructori, contractori și subcontractori.” „Viața oamenilor nu se calculează în deficit și sper ca «mesia politică» să înțeleagă asta, măcar acum!”, a adăugat acesta. Rogobete a transmis, în același timp, că banii necesari pentru cofinanțarea națională au fost alocați, după solicitări făcute încă din luna februarie. „În loc de concluzii vreau să îi mulțumesc ministrului Nazare cu care am discutat chiar aceste zile despre nevoia de injectare a componentei naționale de plăți pentru proiectele de spitale.” „Păcat că vuvuzelele de propagandă au criticat și împins informații false peste tot! Important este că azi, Ministerul Sănătății a primit banii solicitați de mine încă din luna februarie pentru cofinanțarea națională pentru cele 8 spitale din PNRR!”, a precizat Rogobete.
Europa riscă să devină un focar pentru virusul chikungunya, pe fondul extinderii habitatelor țânțarilor
Europa și America de Nord ar putea deveni noi zone de risc pentru virusul chikungunya, pe măsură ce schimbările climatice și temperaturile tot mai ridicate favorizează extinderea habitatelor țânțarilor, arată un nou studiu publicat în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology. Cercetarea, realizată de oameni de știință din China, arată că 139 de țări și regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru această boală virală transmisă de țânțari. Asta reprezintă peste 21% din suprafața terestră a lumii. „Dar arătăm că, conform modelelor de schimbări climatice, virusul se va extinde în continuare spre nord în regiunile temperate, în special nord-estul Americii de Nord, Europa Centrală și Asia de Est”, a declarat Dr. Ye Xu, coautor al studiului. Cum modifică clima comportamentul țânțarilor? Cercetătorii explică faptul că virusul chikungunya era transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, prezent în zonele tropicale și în apropierea așezărilor umane. În ultimii ani, însă, schimbările climatice și mobilitatea populației au favorizat răspândirea altor specii de țânțari purtători ai virusului. În timpul epidemiei din Oceanul Indian din 2005-2006, specialiștii au identificat o mutație care a făcut virusul mai adaptabil la țânțarul tigru asiatic. „Deoarece acest țânțar poate tolera condiții mai reci mai bine decât țânțarul febrei galbene, încălzirea i-ar putea permite să se stabilească în locuri care înainte erau prea reci”, a spus Dr. Yang Wu, coautor al studiului. Potrivit cercetării, temperaturile cuprinse între 18 și 28 de grade Celsius accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarilor de patru până la cinci ori. Cât de departe se pot răspândi țânțarii? Studiul arată că transmiterea locală a chikungunya a fost raportată deja în 114 țări, iar peste trei sferturi din populația lumii este expusă riscului. Rata mortalității este estimată la aproximativ 1,3 la mie. Pentru a evalua evoluția viitoare a bolii, cercetătorii au analizat zeci de mii de date geo-localizate și au folosit 16 scenarii climatice elaborate de Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) al ONU. Concluzia a fost că Europa centrală și de nord-est, nord-estul Americii de Nord și Asia de Est ar putea deveni principalele puncte fierbinți pentru răspândirea virusului până în anul 2100. În prezent, virusul nu este endemic în Europa sau America de Nord, iar cazurile raportate sunt asociate în principal călătoriilor din zone tropicale și subtropicale. În 2025, la nivel mondial au fost raportate peste 502.000 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății. „Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească din timp”, a avertizat Dr. Xu. Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea țânțarilor, pregătirea personalului medical pentru recunoașterea rapidă a virusului, creșterea măsurilor de control al țânțarilor și elaborarea unor planuri de intervenție înainte de apariția focarelor.
Numărul cazurilor de hantavirus legate de focarul de pe nava de croazieră MV Hondius a ajuns la 13
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a anunțat miercuri, prin intermediul unei postări pe X, că numărul cazurilor de hantavirus a ajuns la 13, după ce Spania a mai raportat încă un caz. Pacientul nou confirmat fusese în izolare la spitalul militar Gómez Ulla din Madrid, potrivit POLITICO. „Situația rămâne stabilă. Pasagerii care s-au îmbolnăvit primesc îngrijirea necesară, în timp ce ceilalți rămân în carantină”, a completat oficialul OMS. #Hantavirus update: – Spain reported a new case among the passengers who are in quarantine, which brings the total number of cases to 13. – There are no new deaths reported since May 2. The total number of deaths remains three out of 13 reported cases so far. The situation… pic.twitter.com/rvGvL6jFgl — Tedros Adhanom Ghebreyesus (@DrTedros) May 27, 2026 Printre celelalte cazuri se numără un membru al echipajului olandez, pasageri din Elveția, Franța, Canada, Spania și Marea Britanie. OMS avertizase anterior că este probabil să mai apară și alte cazuri, în contextul în care perioada de incubație este de până la șase săptămâni până la apariția simptomelor. Focarul de hantavirus a fost semnalat pentru prima dată pe 3 mai la bordul navei MV Hondius, care transporta 150 de pasageri. Trei persoane au murit: un cuplu din Olanda și o femeie din Germania. Ce este hantavirusul Hantavirusul nu este un singur virus, ci o familie de virusuri transmise în principal de rozătoare. Oamenii se infectează, de obicei, atunci când inhalează particule contaminate provenite din urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate. Boala este rară, dar poate deveni severă și chiar fatală. Infecția poate începe cu simptome asemănătoare gripei: febră, dureri musculare, dureri de cap, oboseală, greață, vărsături sau diaree. În cazurile grave, boala poate evolua rapid către afectare pulmonară severă, dificultăți de respirație, scăderea tensiunii arteriale, șoc și insuficiență respiratorie.
Avertismentul experților: focarul de Ebola este greu de controlat, riscul răspândirii este ridicat
Experții spun că focarul de Ebola care face ravagii în Africa Centrală ar putea fi dificil de ținut sub control, potrivit Live Science. Epidemia a fost declarată „urgență de sănătate publică de interes internațional” de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar specialiștii încearcă să țină boala sub control. Începând de pe 22 mai, peste 800 de cazuri de Ebola au fost raportate în Republica Democrată Congo (RDC), inclusiv peste 180 de decese. De asemenea, există două cazuri confirmate și un deces în Uganda. Focarul de Ebola ar putea fi greu de ținut sub control Oficialii OMS avertizează că o serie de factori determina ca focarul să fie foarte dificil de ținut sub control. Ei cred că focarul de Ebola, cu centrul în RDC, ar fi putut începe în urmă două luni. Probabil, răspândirea a fost făcută la un eveniment public sau într-un spațiu aglomerat. Până acum, focarul este concentrat în RDC. OMS, însă, vorbește despre un risc ridicat de răspândire internațională. Asta l-a determinat pe liderul agenției să facă o declarație de urgență fără a convoca mai întâi un comitet pentru a discuta decizia. Un virus fără vaccin în focarul african O parte a provocării legate de izolare este că nu există un vaccin eficient împotriva virusului Bundibugyo, cel care provoacă acest focar de Ebola. Singurele vaccinuri sunt împotriva altor forme de Ebola. Cel mai mare focar de Ebola a avut loc între 2014 și 2016 a implicat virusul din Zair, o formă diferită a bolii. Focarul congolez. Lipsa diagnosticelor și a tratamentelor Boala poate fi dificil de detectat în stadiile incipiente, în parte pentru că primele simptome sunt destul de generice: febră, oboseală, stare generală de rău, dureri musculare, de cap și în gât. Aceste simptome apar în termen de două până la 21 de zile de la expunerea la virusul Ebola. Există niște teste pentru virusul Bundibugyo, dar acestea nu sunt disponibile pe scară largă, mai arată specialiștii. Chiar și atunci când astfel de teste sunt disponibile, procedura este complicată. Asta deoarece poate dura câteva zile după ce un pacient dezvoltă simptome pentru ca virusul să fie detectabil în sânge. Numeroși lideri mondiali în domeniul sănătății au avertizat că epidemia s-ar putea extinde în mai multe țări. De aceea, ei cer mai multe resurse pentru a ajuta la controlul și prevenirea răspândirii.
Suspiciune de Ebola în Italia, într-o regiune în care trăiesc numeroși români
Cele două persoane s-au întors din Uganda și au febră, au confirmat autoritățile medicale italiene, potrivit ANSA. Imediat au fost declanșate procedurile de urgență în astfel de cazuri. Cele două persoane sunt o femeie din Lurate Caccivio și un bărbat din Bulgarograsso care s-au întors din Uganda în ultimele 24 de ore împreună cu alți membri ai familiilor lor. Ei au stat în Africa aproximativ trei luni fiind lucrători umanitari. Simptomele celor doi pacienți Cei doi au simptome asemănătoarea celor de la virusul Ebola, inclusiv febră mare, greață, vărsături și probleme intestinale. Pacienții au fost transferați la Spitalul Sacco din Milano, o unitate specializată pentru gestionarea bolilor infecțioase cu risc ridicat. În prezent, acolo se fac testele necesare conform protocoalelor naționale și internaționale. În paralel, sunt monitorizați și membrii familiilor celor doi pacienți. Suspiciune de Ebola în Italia. Anunțul Ministerului Sănătății Un oficial din Lombardia, Guido Bertolaso, a confirmat că au fost activate procedurile de urgență. Totuși, el a subliniat faptul că nu există încă nicio confirmare oficială a prezenței virusului. Rezultatele testelor vor fi cunoscute luni seara. În paralel, Ministerul Sănătății a transmis că riscul de Ebola în Italia „rămâne foarte scăzut”. Ministerul a mai anunțat că sistemul național de pregătire și răspuns la urgențele este operațional.
Pastila de slăbit care a cucerit America ar putea ajunge curând și în Europa
Ce a decis Agenția Europeană pentru Medicamente în privința Wegovy comprimat Agenția Europeană pentru Medicamente a recomandat aprobarea versiunii comprimat a Wegovy, medicamentul pentru slăbit al companiei daneze Novo Nordisk. Decizia ar putea oferi companiei un avans temporar față de rivalul american Eli Lilly pe piața europeană. EMA a recomandat oficial aprobarea formei orale a Wegovy. Dacă decizia finală va fi favorabilă, Novo Nordisk va fi prima companie cu un comprimat pentru slăbit autorizat în Europa. Eli Lilly nu are încă un produs similar aprobat pe continent, conform Világgazdaság. Cât de bine s-a vândut comprimatul Wegovy în Statele Unite Forma orală a Wegovy a fost un succes în America. În primul trimestru din 2026, comprimatul a fost prescris pentru 1,3 milioane de pacienți. Avansul față de Eli Lilly a fost însă scurt. În aprilie, și produsul american a obținut autorizația autorităților americane. Ce poziție ocupă Novo Nordisk față de Eli Lilly pe piața medicamentelor pentru slăbit Compania daneză se află în dezavantaj față de Eli Lilly în segmentul injecțiilor. Produsul american, comercializat sub numele Mounjaro sau Zepbound, domină această piață. Novo Nordisk a fost nevoită să reducă deja prețul formulării injectabile a Wegovy din cauza concurenței. Cum arată situația financiară a Novo Nordisk în 2026 La ultima comunicare a rezultatelor, compania și-a îmbunătățit așteptările pentru acest an. Totuși, se estimează o scădere a profitului și a veniturilor cu 4 – 12%. Acțiunile Novo Nordisk au pierdut peste 70% din valoare față de maximul atins în vara lui 2024. Atunci, compania era cea mai valoroasă listată la bursă din Europa.