Etichetă: Sănătate

Ministrul Sănătății: Indicatorii de performanță pentru spitale, incluși în pachetul 2 de reforme

Alexandru Rogobete anunță actualizarea indicatorilor de performanță după 14 ani și introducerea feedback-ului pacienților în evaluarea spitalelor și medicilor. Rogobete a anunțat că pachetul 2 de reforme în sistemul sanitar va include actualizarea indicatorilor de performanță pentru spitale, primele modificări după 14 ani, și introducerea evaluării făcute de pacienți ca criteriu în aprecierea unităților medicale și a medicilor. „În pachetul doi introducem indicatorii de performanță. Aceștia există și acum, dar nu s-au mai schimbat de 14 ani”, a declarat ministrul la Digi24. Noutatea acestor criterii constă în faptul că vor fi aprobate la nivelul Ministerului Sănătății și se vor aplica în mod uniform tuturor spitalelor, indiferent de forma de organizare sau de subordonare. Indicatorii minimali vor fi stabiliți de Ministerul Sănătății. O componentă complet nouă o reprezintă introducerea feedback-ului pacientului în evaluarea spitalelor. „Impresia pacientului va fi cuantificată într-un indicator numeric”, a explicat Rogobete. Se lucrează la formulare care vor fi disponibile în format online, prin SMS sau tipărit. Evaluările se vor raporta la Ministerul Sănătății, iar la finalul fiecărui an va fi transmis setul de indicatori și rezultatul obținut. „Rezultatul va avea o pondere importantă în evaluarea spitalului, managerului și șefului de secție”, a subliniat ministrul. „Prima variantă a platformei pentru indicatorii de performanță va fi disponibilă anul acesta, dar vor intra în evaluare anul viitor, avem nevoie de 12 luni”, a anunțat ministrul.

Doctorii nu se pot spăla pe mâini că nu au unde, anunță ministrul Sănătății despre scandalul de la Iași

„Doctorii nu se pot spăla pe mâini că nu au unde”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, despre condițiile de la secția ATI din Spitalul de Copii Iași, unde saloanele nu au chiuvete, soluțiile dezinfectante nu erau în concentrația conformă. „Așa cum am cerut public președintelui Consiliului Județean și celor implicați, demiterea de urgență a celor care au condus acel spital din Iași cu indolență era necesară. Nu poți să lași în funcție pe cineva care nu a făcut nimic după ce s-au infectat copiii”, a declarat Rogobete la Digi 24. Ministrul a dezvăluit că secția de ATI nu respecta normele și nu trebuia făcută recepția. „În saloane nu există chiuvete. Că există în baie, posibil, dar nu în salon. Doctorii nu se pot spăla pe mâini că nu au unde”, a explicat Rogobete. „Dosarul e acum la DNA și sunt sigur că își vor face treaba rapid. Am certitudinea că șefa ATI a fost pusă ilegal, ea nu este cadru universitar”, a declarat ministrul Sănătății. „Mai grav, timp de două săptămâni nici conducerea spitalului, nici epidemiologul, nici DSP Iași nu au făcut nimic. Soluțiile utilizate nu erau în concentrația conformă, haos administrativ și procedural”. Rogobete a precizat că toate protocoalele au fost aprobate de conducere. „Toată perioada în care nu au aplicat nicio măsură este strict culpa conducerii. Nu pot arunca vina pe medici și asistente că nu au primit niciun protocol de la nimeni”, a conchis ministrul.

Rogobete anunță controale în cabinetele medicale cu săli de operație improvizate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, vineri seara, la Digi24, că va începe controale de urgență în toate cabinetele medicale care dispun de săli de operație improvizate, în special în cele situate la parterul blocurilor. „Voi demara un control care va verifica toate blocurile operatorii din astfel de locuri. Și sper să avem un raport disponibil săptămâna viitoare”, a declarat ministrul. Rogobete a precizat că procedura nu va dura mult, deoarece nu există un număr mare de astfel de cabinete. Ministrul a subliniat că obiectivul este realizarea unei mapări complete a acestor spații medicale. „Dorim să facem o mapare. Dacă vor fi găsite nereguli, operatorii vor fi sancționați sau chiar închis”, a avertizat Rogobete. Ministrul a explicat că secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) funcționează după un normativ foarte bine stabilit. „Fiecare salon trebuie să aibă chiuvetă, echipamente minimale. La fel este și pentru sălile de operație care funcționează în afara spitalului”, a precizat ministrul. Pentru a se asigura că normele sunt respectate, Ministerul Sănătății a trimis o actualizare a ordinului care reglementează aceste spații. „Orice fel de sală de operație trebuie să dispună de un pat bine dotat pentru a sprijini pacientul dacă situația se complică”, a subliniat Rogobete. Ministrul a atras atenția asupra unei probleme serioase: „Există un număr important de cabinete la parterul blocurilor, unde au o sală de operație improvizată, care nu asigură echipamentele necesare”.

Semnele și simptomele precoce ale cancerului uterin pe care trebuie să le aveți în vedere

În Marea Britanie, numărul persoanelor diagnosticate cu cancer uterin a crescut cu 12% în ultimii 10 ani, potrivit organizației caritabile The Eve Appeal. Boala, denumită uneori și cancer endometrial, afectează mucoasa uterului și reprezintă al patrulea tip de cancer cel mai frecvent la femei în Marea Britanie, după cancerul de sân, de plămâni și de intestin. Cancerul de uter este un tip de cancer care apare cel mai frecvent în mucoasa uterină, fiind cunoscut drept cancer endometrial, declară Sangeeta Khinder, consultant obstetrician și ginecolog la London Gynaecology, potrivit The Independent. Cancerul endometrial se dezvoltă atunci când celulele din mucoasa uterului cresc necontrolat, adesea din cauza dezechilibrelor hormonale. Nivelurile ridicate de estrogen, în special când nu sunt contracarate de progesteron, pot provoca îngroșarea excesivă a endometrului, crescând riscul de modificări canceroase. Factorii care contribuie la acest dezechilibru includ obezitatea, sindromul ovarului polichistic (PCOS) și terapia de substituție hormonală numai cu estrogen. De asemenea, afecțiuni precum diabetul și antecedentele familiale de cancer uterin sau colorectal pot crește acest risc. Principalul simptom al cancerului de uter este sângerarea vaginală anormală. Aceasta include: Orice sângerare neașteptată, în special după menopauză Sângerări între menstruații Menstruații prelungite sau mai abundente decât de obicei Secreții vaginale anormale, în special în timpul menopauzei Secreții vaginale pătate cu sânge sau de culoare roz sau maro. Conform Cancer Research, majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer de uter au trecut prin menopauză și au vârste cuprinse între 75 și 79 de ani. Riscul pe durata vieții de a dezvolta cancer endometrial este de 1 la 100, iar incidența maximă este după menopauză, între 50 și 60 de ani. Alți factori de risc includ indicele de masă corporală ridicat, diabetul și sindromul ovarului polichistic (PCOS). O veste bună este aprobarea unui test mai puțin invaziv pentru diagnosticarea cancerului de uter, numit WID-easy, care folosește o tehnologie similară cu cea din testele Covid. Procesul implică un simplu tampon trimis la laborator pentru analiza ADN-ului, identificând modificările care pot indica cancerul de uter. Cel mai frecvent tratament pentru cancerul de uter este histerectomia, care constă în îndepărtarea chirurgicală a uterului. Pentru cancerele în stadiu incipient, o histerectomie laparoscopică implică incizii minuscule, o spitalizare scurtă și o recuperare rapidă. În unele cazuri, poate fi necesară radioterapie suplimentară pentru a minimiza riscul de reapariție. Specialiștii subliniază importanța conștientizării și a depistării precoce pentru îmbunătățirea șanselor de vindecare și a calității vieții pacientelor.

Un studiu amplu arată că femeile prezintă un risc genetic mult mai mare de depresie majoră decât bărbații

Studiul, publicat în revista Nature Communications, a fost realizat pe aproximativ 200.000 de persoane diagnosticate cu depresie în Australia, Europa, Marea Britanie și SUA. Oamenii de știință au identificat aproape de două ori mai multe semnale genetice de alarmă pentru depresie în ADN-ul femeilor comparativ cu cel al bărbaților, scrie ABC News. Cercetătorii au identificat aproximativ 7.000 de modificări în ADN care ar putea cauza tulburări depresive majore la ambele sexe și aproximativ 6.000 de modificări care ar putea cauza boli mentale doar la femei. De asemenea, rezultatele studiului mai arată că bărbații și femeile au experimentat depresia în mod diferit. Autorii studiului au constatat că femeile erau mai predispuse să prezinte creșteri în greutate, somnolență excesivă în timpul zilei și apetit crescut. Pe de altă parte, bărbații diagnosticați cu depresie manifestau mai frecvent furie, agresivitate, comportamente riscante și abuz de substanțe. Bărbații, mai puțin predispuși să caute ajutor de specialitate Coordonatorul studiului, neurogeneticianul Jodi Thomas, a spus că descoperirile genetice nu au neglijat rolul diferitelor experiențe de viață ale bărbaților și femeilor în dezvoltarea depresiei majore, cum ar fi riscul crescut de abuz sexual la femei. Dr. Thomas a mai subliniat că studiul lor a ținut cont de faptul că bărbații sunt mai puțin predispuși să caute ajutor de specialitate sau să dezvăluie simptomele depresive, iar acel lucru duce la subdiagnosticare. Dr. Martin, care este purtătorul de cuvânt al organizației de sprijin pentru sănătate mintală Beyond Blue, a evidențiat faptul că deși tratamentele existente pentru depresie „funcționează pentru multe persoane”, acestea nu ajung să fie eficiente pentru toată lumea. Persoanele pot reduce probabilitatea de a suferi de depresie menținând legăturile sociale, făcând mișcare, dar și alimentându-se sănătos.

Există cinci tipuri de somn la oameni. Descoperirea ar putea duce la noi terapii pentru depresie și anxietate

Cercetarea, publicată în revista PLOS Biology, a descoperit că fiecare dintre aceste tipuri de somn era legat de diferiți factori, inclusiv stilul de viață, sănătatea mintală și fizică și performanța cognitivă. „Acest lucru subliniază importanța luării în considerare a imaginii complete a somnului unei persoane pentru a ajuta medicii să facă evaluări mai precise și să ghideze tratamentul”, a spus coautoarea studiului, Aurore Perrault, de la Universitatea Concordia. „Dominanța markerilor de sănătate mentală în majoritatea profilurilor nu este surprinzătoare, deoarece somnul este unul dintre cele cinci domenii cheie ale funcționării umane care pot afecta sănătatea mintală”, a declarat Valeria Kebets, o altă autoare a studiului. Până în prezent, majoritatea studiilor privind somnul s-au concentrat pe un singur aspect, cum ar fi durata, examinând modul în care acesta se raportează la un singur rezultat, cum ar fi sănătatea mintală precară, potrivit Independent. Cu toate acestea, prezicerea rezultatelor somnului pe baza mai multor factori diferiți a fost dificilă. În noul studiu, oamenii de știință au evaluat datele a peste 750 de persoane din setul de date al Proiectului Human Connectome, efectuând o analiză bazată pe date a mai multor factori legați de somn. 5 profiluri de somn Oamenii de știință au putut descoperi în total cinci profiluri de somn. Primul este, în general, somnul de proastă calitate, care era corelat cu o sănătate psihologică precară, inclusiv depresie, anxietate și stres. Al doilea este un tip de somn caracterizat prin reziliență, în care somnul de proastă calitate nu era asociat cu probleme psihologice, cum ar fi dificultăți de atenție. Celelalte trei profiluri sunt mai specifice, unul fiind caracterizat aproape în totalitate de durata somnului, deoarece duratele scurte în aceste cazuri erau asociate cu o cogniție mai slabă. S-a constatat că fiecare dintre aceste tipuri de somn este legat de un model unic de activitate cerebrală. Cercetarea a fost posibilă deoarece setul de date al proiectului conținea multiple detalii despre caracteristicile somnului fiecărei persoane, inclusiv imagini ale creierului, date psihologice și sociale. Folosind această abordare, cercetătorii au putut găsi relații între toți acești factori, ceea ce nu se mai făcuse până atunci. Cercetătorii au dat un exemplu, spunând că persoanele care se încadrau în primul profil prezentau o conectivitate nervoasă ridicată între regiunile subcorticale ale creierului implicate în memorie, emoții și plăcere, precum și între zonele creierului implicate în mișcarea corpului și atenție. Noi tratamente pe baza profilurilor de somn Oamenii de știință speră că identificarea profilurilor fiecărui pacient va permite medicilor să ofere tratamente și sprijin mai bine personalizate. „Somnul are multe dimensiuni, nu doar durata acestuia. Analizând peste 700 de tineri adulți, am descoperit cinci „profiluri de somn” distincte, pe baza rapoartelor privind durata somnului, prezența întreruperilor și utilizarea medicamentelor pentru somn”, au scris cercetătorii. „Fiecare profil avea propria legătură distinctivă cu sănătatea, stilul de viață și cogniția și prezenta chiar și trăsături neuroimagistice unice, utilizând RMN funcțional”, au scris ei în studiu.

Care este cel mai bun mod de a consuma ouăle: fierte, prăjite sau omletă? Mihaela Bilic spune ce să alegem și de ce

Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat care este modul ideal de preparare a ouălor. În funcție de nevoile organismului și de ținta alimentară a fiecăruia, ouăle se gătesc diferit. Într-o postare pe Instagram, ea a detaliat diferențele dintre oul fiert tare, oul prăjit și omleta clasică, oferind sfaturi practice. De ce să alegem oul fiert tare Potrivit Mihaelei Bilic, modul de preparare influențează foarte mult digestia și senzația de sațietate. Astfel, persoanelor care urmează o dietă de slăbire le este recomandat oul fiert tare, întrucât este mai greu de digerat și oferă o senzație prelungită de sațietate. „Dacă sunteți la cură de slăbire și vreți ca oul să fie greu de digerat și să țină mult de foame, alegeți oul fiert tare, nimic nu satură mai bine” – Mihaela Bilic În schimb, pentru cei care preferă un aliment ușor de digerat, varianta optimă este oul fiert moale, cu albușul complet coagulat și gălbenușul moale – „Dacă vreți ca oul să fie ușor de asimilat, atunci trebuie să fie fiert moale, cu gălbenușul cleios”. Nutriționistul a ținut să demonteze și unul dintre cele mai răspândite mituri: oul prăjit nu este neapărat un pericol pentru siluetă. Ea explică faptul că uleiul nu pătrunde în structura proteică a oului, iar conținutul caloric nu crește semnificativ dacă produsul este scurs corespunzător. „Dacă vă place combinația rumenit-cremos, oul ochi va fi preferatul vostru. Uleiul nu poate pătrunde printre moleculele de proteine, deci albușul nu se poate îmbiba cu grăsime. Oul ochi nu are multe calorii dacă îl scurgem bine de ulei după prăjire”, a subliniat Mihaela Bilic. Ce este potrivit pentru regimul Keto În ceea ce privește omleta, reputatul medic nutriționist o consideră alegerea potrivită pentru cei care urmează diete proteice sau regimul Keto. „Dacă sunteți la dietă proteică/Keto, faceți efort intens sau aveți nevoie de un preparat sățios și hrănitor, se recomandă omleta. Gălbenușul, în contact cu uleiul, produce o reacție de emulsionare cu încorporarea grăsimii; lecitina din gălbenuș «înghite» uleiul, precum maioneza”, a explicat medicul. Totuși, Bilic avertizează că omleta poate deveni ușor calorică: „Socotiți 100 de calorii pentru fiecare lingură de ulei adăugată în tigaie. Un ou are aproximativ 80 de calorii”. Indiferent de modul în care este gătit, oul rămâne unul dintre cele mai complete și nutritive alimente. Cheia, spune Mihaela Bilic, este adaptarea metodei de preparare la stilul de viață și la nevoile fiecăruia. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mihaela Bilic declară război dietelor. Un nou trend popular care te ajută să slăbești Mâncarea care „hidratează şi încălzeşte, hrăneşte şi satură”, potrivit medicului nutriționist Mihaela Bilic Sunt bune sau nu MURĂTURILE pentru organism? Dr. Mihaela Bilic dezvăluie ce se întâmplă în corpul nostru când mâncăm gogonele sau castraveți murați Mihaela Bilic propune „micul dejun Oslo”, un plan alimentar din anii 1930: Copiii norvegieni care au mâncat regulat au înregistrat SALTURI vizibile Medicul care dezvăluie secretele alimentației care te menține în formă de la vârsta de 70 ani. Ce ALIMENT cu potențial alergizant trebuie evitat

Primul test de sânge precis pentru detectarea sindromului de oboseală cronică

În prezent, nu există niciun test pentru această afecțiune, iar pacienții tind să fie diagnosticați pe baza simptomelor, ceea ce înseamnă că mulți pot rămâne nediagnosticați ani de zile. Cu toate acestea, unii experți care nu au participat la cercetare au îndemnat la prudență și au afirmat că testul ar trebui validat pe deplin în cadrul unor studii independente și mai bine concepute înainte de a putea fi luat în considerare pentru utilizarea în practica clinică. Cercetătorul principal, prof. Dmitry Pshezhetskiy, de la Universitatea din East Anglia (UEA) Norwich Medical School, a declarat: „ME/CFS este o boală gravă și adesea invalidantă, caracterizată prin oboseală extremă care nu se ameliorează prin odihnă. Știm că unii pacienți raportează că sunt ignorați sau chiar li se spune că boala lor este „doar în capul lor”. În absența unor teste definitive, mulți pacienți au rămas nediagnosticați sau au fost diagnosticați greșit timp de ani de zile, potrivit The Guardian. „Am vrut să vedem dacă putem dezvolta un test de sânge pentru a diagnostica afecțiunea – și am reușit. Descoperirea noastră oferă posibilitatea unui test de sânge simplu și precis pentru a ajuta la confirmarea diagnosticului, ceea ce ar putea duce la un sprijin mai rapid și la o gestionare mai eficientă”. Oamenii de știință de la UEA și Oxford Biodynamics (OBD) au analizat modul în care ADN-ul era pliat la pacienții diagnosticați cu această afecțiune, ceea ce ar putea oferi semne revelatoare ale ME/CFS. Desfășurarea testului Ei au examinat probe de sânge de la 47 de pacienți cu ME/CFS severă și 61 de adulți sănătoși. Echipa a descoperit un model unic care apare în mod constant la persoanele cu ME/CFS și care nu se observă la persoanele sănătoase, ceea ce le-a permis să dezvolte testul. În revista Journal of Translational Medicine, ei au afirmat că testul are o sensibilitate – sau probabilitatea ca testul să fie pozitiv dacă pacientul are această afecțiune – de 92%. Acesta are o specificitate – probabilitatea ca testul să excludă cazurile negative – de 98%. Pshezhetskiy a adăugat: „Acesta este un pas important înainte, pentru prima dată avem un test de sânge simplu care poate identifica în mod fiabil ME/CFS – transformând potențial modul în care diagnosticăm și gestionăm această boală complexă”. Alexandre Akoulitchev, directorul științific al OBD, care a finanțat și a co-autorizat cercetarea, a declarat: „Sindromul de oboseală cronică nu este o boală genetică cu care te naști, de aceea utilizarea markerilor „epigenetici” EpiSwitch – care se pot modifica pe parcursul vieții unei persoane, spre deosebire de codul genetic fix – a fost esențială pentru atingerea acestui nivel ridicat de precizie”. Se solicită mai multe studii Cu toate acestea, alți experți au solicitat mai multe studii pentru a confirma descoperirea și pentru ca testul să fie evaluat pe o populație mai largă de pacienți. Dr. Charles Shepherd, consilier medical al Asociației ME, a declarat: „Aceste rezultate, obținute prin utilizarea profilării epigenetice, par a fi un pas important în căutarea unui test de sânge pentru diagnosticare. „Cu toate acestea, așa cum subliniază cercetătorii, un test de sânge pentru diagnosticare trebuie să fie atât foarte sensibil, cât și specific pentru această afecțiune. În acest caz, trebuie să știm dacă anomalia este prezentă în mod constant în stadiile foarte timpurii ale ME/CFS, precum și la persoanele cu afecțiuni de lungă durată care au ME/CFS ușoară sau moderată. „De asemenea, trebuie să știm că, pe lângă faptul că anomalia nu este prezentă la subiecții sănătoși, aceasta nu este prezentă nici într-o serie de alte boli inflamatorii cronice și autoimune care provoacă simptome similare ME/CFS și fac parte din diagnosticul diferențial al ME/CFS”. Prof. Chris Ponting, președintele departamentului de bioinformatică medicală de la Universitatea din Edinburgh, a declarat că unele dintre afirmațiile făcute de echipa de cercetare sunt „premature”. El a spus: „Acest test trebuie validat pe deplin în studii independente și mai bine concepute înainte de a fi luat în considerare pentru aplicarea clinică. Chiar dacă va fi validat, testul va fi costisitor, probabil (aproximativ) 1.000 de lire sterline”.

Sucurile dietetice sunt mai nocive decât băuturile zaharoase. Ambele variante cresc riscul de boli hepatice cu până la 60% – studiu

Boala ficatului gras nealcoolic, sau NAFLD, este o afecțiune în care grăsimea se acumulează în ficatul persoanelor care consumă puțin sau deloc alcool. Leziunile pot fi similare cu cele observate la un consumator excesiv de alcool și pot duce la ciroză — cicatrizarea avansată a ficatului — precum și la cancer de ficat. Afecțiunea, denumită și boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), este una dintre principalele cauze ale cancerului hepatic. Se estimează că NAFLD a crescut cu 50% în Statele Unite în ultimele trei decenii — astăzi, aproximativ 38% din populație suferă de această afecțiune, potrivit CNN. „Băuturile îndulcite cu zahăr (SSB) sunt de mult timp sub lupă, în timp ce alternativele lor „dietetice” sunt adesea considerate o alegere mai sănătoasă”, a declarat autorul principal al studiului, Lihe Liu, student la departamentul de gastroenterologie al Primului Spital Afiliat al Universității Soochow, din Suzhou, China. „Studiul nostru arată că băuturile cu conținut redus sau fără zahăr (LNSSB) erau de fapt asociate cu un risc mai mare de MASLD, chiar și la niveluri modeste de consum, cum ar fi o singură cutie pe zi”, a declarat Liu într-un comunicat. Consumul de băuturi dietetice a fost, de asemenea, asociat cu un risc mai mare de deces din cauza bolilor hepatice, potrivit rezumatului, o sinteză de o pagină a articolului înainte de a fi evaluat de colegi și publicat într-o revistă. Cercetarea a fost prezentată luni la Berlin, în cadrul United European Gastroenterology Week, o conferință anuală a Societății Europene de Endoscopie Gastrointestinală. „Aceste descoperiri contrazic percepția comună că aceste băuturi sunt inofensive și subliniază necesitatea de a reconsidera rolul lor în dietă și sănătatea ficatului, mai ales că MASLD devine o problemă de sănătate la nivel global”, a declarat Liu. Cum afectează dieta și băuturile zaharoase ficatul Studiul a urmărit aproape 124.000 de persoane fără boli hepatice care participă la UK Biobank, un amplu studiu de cercetare biomedicală care urmărește persoane din Regatul Unit. Tipul și frecvența consumului de băuturi au fost evaluate folosind chestionare alimentare pe 24 de ore, la diferite momente pe parcursul studiului de 10 ani. Pe lângă legătura dintre dietă, băuturile răcoritoare cu zahăr și boala ficatului gras nealcoolic, studiul a constatat că participanții care au înlocuit apa au redus riscul cu aproape 13% pentru băuturile zaharoase și cu peste 15% pentru băuturile dietetice. Trecerea de la băuturile zaharoase la băuturile dietetice (sau invers) nu a redus riscul. Studiul oferă „dovezi directe ale comportamentelor alimentare care influențează MASLD” și contrazice o analiză anterioară care a constatat că băuturile dietetice ar putea fi înlocuite cu apă, a spus Sajid Jalil, profesor asociat clinic de gastroenterologie și hepatologie la Facultatea de Medicină a Universității Stanford din California. El nu a fost implicat în studiu. „Studiul a arătat că atât băuturile răcoritoare obișnuite, cât și cele dietetice pot dăuna ficatului în timp, însă alegerea apei sau a băuturilor neîndulcite ar putea ajuta la protejarea acestuia”, a spus Jalil. „Pentru mine, acest studiu are o pondere mult mai mare decât studiile anterioare, datorită designului său prospectiv, care implică un număr mare de subiecți, teste validate pentru diagnosticarea MASLD și o urmărire pe termen lung”. De ce băuturile zaharoase și dietetice ar avea un astfel de impact asupra ficatului? În băuturile zaharoase, conținutul ridicat de zahăr provoacă creșteri rapide ale glicemiei și insulinei, ceea ce poate favoriza creșterea în greutate, a spus Liu. Excesul de zahăr poate, de asemenea, să determine acumularea de grăsime în ficat. Deși au un conținut caloric redus, băuturile dietetice pot afecta totuși sănătatea ficatului prin mai multe căi, a spus ea. „Acestea pot modifica microbiomul intestinal, pot interfera cu senzația de sațietate, pot crește preferința pentru alimentele dulci și pot stimula chiar și secreția de insulină”, a spus Liu. „Apa, însă, hidratează organismul fără a afecta metabolismul, ajută la sațietate și susține funcția metabolică generală. „De aceea, reducerea riscului este similară indiferent de băutura îndulcită care este înlocuită — acest lucru arată că apa este cea mai sănătoasă băutură implicită”.

Unul dintre cercetătorii laureați cu Nobelul pentru Medicină nu a aflat nici acum că a luat marele premiu

Anunțate cu aproape 24 de ore înainte, premiile Nobel pentru Medicină au făcut, până acum, înconjurul lumii, însă o singură persoană nu a putut fi anunțată că a câștigat cel mai valoros premiu din lume: profesorul Fred Ramsdell, unul dintre cei trei cercetători care au adus un aport semnificativ la modul în care funcționează sistemul imunitar. Un purtător de cuvânt al laboratorului său din San Francisco, Sonoma Biotherapeutics, a declarat pentru AFP că prof. Ramsdell este într-o drumeție „în afara rețelei” și că nu a reușit sub nicio formă să-l contacteze. Echilibru între viața personală și cea profesională Prin urmare, este foarte posibil ca prof. Ramsdell să nu aibă habar că este câștigătorul Premiului Nobel pentru Medicină, alături de ceilalți doi colegi ai săi. Faptul că profesorul Ramsdell este în digital detox arată că până și cei mai ocupați oameni pot, dacă vor, să aibă un echilibru sănătos între viața personală și viața profesională. Jeffrey Bluestone, un prieten de-al lui Ramsdell și cofondator al laboratorului, a spus că cercetătorul merită cu prisosință o vacanță, însă nu poate ajunge la el: „Am încercat să dau de el personal. Cred că ar putea fi în drumeții prin onele rurale din Idaho”, a spus Bluestone pentru sursa citată. Nici colega Brunkow nu a putut fi ușor contactată Comitetul Nobel a dat cu greu și de colega lui Ramsdell, Mary Brunkow – de asemenea, cu locuința pe coasta de vest a Statelor Unite, la nouă ore în urma orașului Stockholm, dar, în cele din urmă, vestea a reușit să ajungă la ea. Cei doi cercetători americani, împreună cu un cercetător japonez, au devenit laureați ai premiului Nobel pentru Medicină pentru cercetarea care a identificat „gardienii de Securitate” ai sistemului imunitar, numiți celulele T-reglatoare. Ei au reușit să explice de sistemul imunitar se oprește la momentul oportun pentru a nu declanșa o boală autoimună – „toleranța imună periferică” – ceea ce înseamnă o oportunitate vastă pentru dezvoltarea de noi tratamente pentru bolile autoimmune și alte studii medicale clinice.