Etichetă: Sănătate

Încă o țară elimină restricțiile comunității LGBTIQ cu privire la donarea de sânge și plasmă

Potrivit Lifeblood – serviciul național de transfuzie din Australia – începând cu 14 iulie, persoanele care fac parte din comunicate LGBTIQ vor putea dona plasmă fără a mai fi nevoite să respecte o perioadă de abstinență, scrie EFE. Această schimbare vine în contextul unei tranziții treptate către un chestionar de screening neutru din punct de vedere al genului și orientării sexuale, care va fi implementat complet până în 2026. „Această măsură recunoaște realitatea actuală, în care comportamentele sexuale și nu identitățile personale determină riscurile de sănătate”, a declarat directorul medical al Lifeblood, elogiind decizia drept una „inclusivă și bazată pe dovezi științifice”. Până acum, bărbații care aveau relații sexuale cu alți bărbați puteau dona sânge doar dacă respectau o perioadă de abstinență de trei luni – o regulă pe care comunitatea LGBTIQ o considera discriminatorie și depășită. Organizațiile pentru drepturile persoanelor LGBTIQ au salutat schimbarea, considerând-o un pas major către echitate și eliminarea stigmatizării. Australia se alătură astfel unui grup tot mai mare de țări care revizuiesc criteriile de eligibilitate pentru donarea de sânge, în favoarea unor politici bazate pe riscuri reale și nu pe stereotipuri.

The Economist: Generația X este adevărata generația pierzătoare

Un sondaj IPSOS despre fericirea globală, realizat în 2024, arată că 71% dintre respondenți s-au declarat foarte sau destul de fericiți – o creștere față de studiul anterior, realizat în 2020, când doar 63% dintre respondenți se declarau fericiți. Tinerii (Gen Z) au declarat că se simt mai puțin în control asupra propriei vieți, comparativ cu celelalte generații. 31% dintre membrii Generației X au declarat că nu sunt foarte fericiți sau deloc fericiți. Acesta este, de altfel, și cel mai ridicat procent dintre toate generațiile intervievate. O analiză publicată de The Economist arată că motivele pentru care Generația X (cei născuți între 1965 și 1980) ar fi cu adevărat generația pierzătoare. „Lăsați-i pe Millenials și pe Z-ers! Păstrați-vă lacrimile pentru Generația X!”, scrie, comic, The Economist. Un tipar de viață previzibil Lucrurile își găsesc o explicație în aceea că Generația X, încadrată, acum, la sfârșitul celui de-al patrulea decan de viață și în cel de-al cincilea, și-a realizat incapacitatea de a-și împlini aspirațiile personale. Generația X se află în acel moment de viață în care trebuie să se împartă între creșterea copiilor și îngrijirea părinților, la fel cum au făcut-o înainte Boomers și cum o vor face Millenials cât de curând. Un tipar de viață previzibil. Dacă e să ne referim doar la componenta bunăstării, Generația X nu se află în poziția de a primi moșteniri consistente sau câștiguri financiare substanțiale. Crescuți într-o perioadă economică și politică dificilă, asistând pe viu la stingerea Războiului Rece, fiind parte pe viu la mai multe crize financiare, una mai mare ca cealaltă, Generația X este acum în poziția de stagnare profesională, având câștiguri financiare modeste, o sănătate în derivă, o productivitate în derivă (chiar dacă sunt la apogeul carierei), cu economii modeste (dacă acestea există), fără conturi de pensii private sau alimentate slab, în cel mai bun caz. Generația X și așteptările personale Există și excepții notabile, cu membri Gen X cu averi fabuloase, însă media rămâne a celor mulți, cu credite, salarii medii, probleme de sănătate, copii și părinți bătrâni și bolnavi. Poate că cea mai mare problemă a Generației X rămâne lipsa educației financiare. Adăugați la asta tumultul din viața personală (mulți membri ai acestei generații divorțează acum – lucru care scade calitatea vieții, în sensul bunăstării materiale, cu până la 45%) și aveți rețeta completă a sentimentului de ratare pe care mulți reprezentanți îl resimt. Generația X se vede în situația de a-și ajusta așteptările personale, de a amâna ieșirea la pensie (din lipsa unui plan bine gândit) și, nu în ultimul rând, din cauza nivelului de datorii pe care-l are. Această povară financiară limitează capacitatea Generației X de a economisi, de a avea bani albi pentru zile negre. Cu toate acestea, crescută cu cheia de gât, ultima generație care știe cum arată o zi de viață fără internet, considerată de unii generația cu cei mai prolifici artiști și generația care a ascultat cea mai bună muzică și a citit cele mai multe cărți, această Generație X are o calitate care e greu de întâlnit la celelalte (poate doar generația Silențioasă s-o întreacă): rezistența. Generația X mai are încă multe de experimentat, de învățat despre sine. O recalibrare a sistemului de valori, fără sentimentul autoanulării, poate fi un punct de pornire către un Altundeva mai bun.

Un nou biomarker dintr-o secreție naturală poate ajuta la depistarea timpurie a Parkinsonului cu 94% acuratețe

Potrivit unui nou studiu publicat în Analytical Chemistry, ceara din urechi ar putea ascunde indicii esențiale pentru diagnosticarea timpurie a bolii Parkinson, scrie Science Blog. Cercetători din China au identificat patru compuși organici volatili (COV) specifici în secrețiile canalului auditiv, care pot funcționa ca markeri fiabili ai acestei afecțiuni neurodegenerative. Combinând analiza chimică cu inteligența artificială (AI), studiul a obținut o rată de acuratețe impresionantă de 94,4%, oferind o alternativă ieftină și non-invazivă la metodele tradiționale de diagnostic. De ce funcționează ceara din urechi În timp ce cercetările anterioare se concentrau pe sebumul de pe piele, contaminarea externă afecta acuratețea rezultatelor. Însă, ceara din urechi se formează într-un canal auditiv protejat, ferit de poluare și umiditate. Prin urmare, reprezintă un mediu ideal pentru analizarea amprentelor moleculare ale Parkinsonului. Cei patru COV identificați (etilbenzen, 4-etiltoluen, pentanal și 2-pentadecil-1,3-diolan) au prezentat diferențe semnificative între persoanele cu și fără Parkinson, creând un profil chimic distinct al afecțiunii. AI crește precizia diagnosticului Cercetătorii au analizat și compoziția chimică a substanțelor folosind metode care separă și identifică moleculele din mostre, apoi au introdus datele într-un sistem AI avansat, care combină senzori speciali cu rețele neuronale. Rezultatul a fost un model de învățare automată capabil să diagnosticheze Parkinsonul din mostre de ceară din urechi cu o precizie de peste 94%, un progres tehnologic care ar putea fi adaptat pentru utilizare clinică rapidă. Spre un screening accesibil și timpuriu Deoarece tratamentele actuale nu pot vindeca Parkinsonul, detectarea precoce este esențială. Spre deosebire de imagistica cerebrală costisitoare sau evaluările clinice subiective, testarea cu ceara din urechi este simplă, accesibilă și nu necesită echipamente speciale. Acest lucru o face extrem de promițătoare pentru screeningul larg, inclusiv în regiunile cu resurse medicale limitate. Cercetarea a implicat 209 participanți (108 diagnosticați cu Parkinson și 101 fără) și a fost desfășurată într-un singur centru din China. Pentru validarea descoperirilor, vor fi necesare studii extinse în mai multe centre, pe populații diverse. Dacă va avea succes, dezvoltarea unui dispozitiv de diagnosticare portabil bazat pe acest model ar putea marca începutul unei noi ere în îngrijirea pacienților cu Parkinson.

Studiu: Consumul intens de conținut pornografic afectează funcțiile cognitive și este în strânsă legătură cu suferințele emoționale

Un studiu recent publicat în Frontiers in Human Neuroscience oferă noi perspective asupra modului în care consumul frecvent de pornografie pe internet poate influența funcționarea creierului, răspunsul emoțional și performanțele cognitive. Cercetătorii au descoperit că studenții care declarau un consum ridicat de pornografie prezentau modele modificate de conectivitate cerebrală în timp ce vizionau materiale explicite, reacții fiziologice și emoționale amplificate și rezultate mai slabe la un test de control cognitiv, în comparație cu cei care consumau astfel de conținut mai rar. Studiul a fost conceput pentru a investiga modul în care expunerea repetată la pornografie online ar putea influența funcționarea creierului și comportamentul într-un mod similar cu cel observat în cazul consumului de substanțe. Seamănă cu adicția de substanțe opioide, dar mecanismele neuronale nu sunt pe deplin înțelese Deși mulți cercetători au emis ipoteza că utilizarea problematică a pornografiei are trăsături comune cu dependența, mecanismele neuronale specifice nu sunt încă pe deplin înțelese. Acest studiu a urmărit să reducă acest decalaj folosind o tehnică de neuroimagistică non-invazivă numită spectroscopie funcțională în infraroșu apropiat (fNIRS). Sursa: Pixabay Tehnologia fNIRS măsoară activitatea cerebrală prin monitorizarea modificărilor nivelului de oxigen din sânge. Funcționează prin emiterea unei lumini în infraroșu apropiat la nivelul scalpului și detectarea cantității de lumină absorbită de hemoglobina oxigenată și neoxigenată din creier. Aceste variații reflectă activitatea neuronală și permit cercetătorilor să observe cum funcționează diferite regiuni ale creierului în timpul unor sarcini sau stimuli, cum ar fi vizionarea unor videoclipuri sau rezolvarea de probleme. Spre deosebire de RMN, fNIRS este portabil, silențios și permite o comportare mai naturală a participanților în timpul testelor. Experimentul La studiu au participat 21 de studenți de sex masculin, sănătoși, cu vârste apropiate: 16 dintre ei raportau un consum redus de pornografie, iar cinci îndeplineau criteriile pentru utilizare problematică. Toți participanții erau dreptaci, heterosexuali, nu aveau antecedente de consum de substanțe, boli cronice sau daltonism. Experimentul s-a desfășurat în mai multe etape. În primul rând, participanții au susținut testul Stroop — un instrument clasic de măsurare a controlului cognitiv și a timpului de reacție. Apoi, au vizionat un videoclip pornografic de 10 minute, ales pe baza popularității sale online. În acest timp, cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală și conectivitatea neuronală cu ajutorul fNIRS. Pe lângă datele cerebrale, au fost înregistrate și măsurători fiziologice precum ritmul cardiac, tensiunea arterială și saturația de oxigen, alături de expresiile faciale, analizate automat cu un software specializat. După vizionare, participanții au repetat testul Stroop și au completat trei chestionare psihologice privind utilizarea pornografiei, nivelul de anxietate și simptomele de depresie. Rezultatele au evidențiat diferențe semnificative între cele două grupuri de participanți Utilizatorii cu un consum redus de pornografie au prezentat o conectivitate cerebrală mai puternică în zone asociate procesării limbajului, coordonării mișcărilor și percepției senzoriale — cum ar fi aria Broca, cortexul premotor și cortexul somatosenzorial. În schimb, utilizatorii cu un consum frecvent au înregistrat o activitate mai intensă în regiunile implicate în funcțiile executive, precum cortexul prefrontal dorsolateral și zona frontopolară — arii asociate frecvent cu dependențele și reglarea emoțiilor. Pe plan fiziologic și emoțional, aceștia au manifestat semne mai puternice de excitare. Expresiile faciale indicau niveluri crescute de plăcere, dar și o variabilitate emoțională mai mare, inclusiv reacții de furie și tristețe. Performanța cognitivă a scăzut la toți participanții, dar la cei care consumă frecvent pornografie au fost identificate și trăsături specifice shizofreniei În timpul vizionării, activitatea sistemului nervos parasimpatic a fost crescută, evidențiată printr-o scădere a ritmului cardiac și o variabilitate mai mare a acestuia — tipare similare celor observate la consumatorii de opioide, substanțe cunoscute pentru inducerea euforiei, calmului și diminuarea stării de conștiență. După expunerea la materialele pornografice, performanța cognitivă a scăzut în ambele grupuri, însă declinul a fost mai accentuat în rândul utilizatorilor frecvenți. Aceștia au avut o acuratețe mai scăzută și timpi de reacție mai lenți la testul Stroop, comparativ atât cu propriul nivel inițial, cât și cu cel al grupului cu utilizare redusă. Rezultatele sugerează că expunerea la pornografie poate afecta temporar capacitatea de concentrare și gestionare a informației contradictorii. În plus, utilizatorii frecvenți au obținut scoruri semnificativ mai mari la chestionarele privind anxietatea și depresia. Deși studiul nu poate confirma o relație de cauzalitate între consumul de pornografie și aceste simptome, concluziile sunt în concordanță cu alte cercetări care leagă consumul intens de astfel de conținut de suferința emoțională. Cercetătorii au subliniat că anumite tipare de activitate cerebrală observate în rândul utilizatorilor frecvenți de pornografie seamănă cu cele întâlnite la persoanele cu tulburări de consum de substanțe sau chiar cu schizofrenie. Concluzii Această constatare susține ipoteza că expunerea repetată la conținut explicit poate atenua răspunsul emoțional. Autorii menționează că, deși psihoterapia este în prezent cea mai frecventă metodă de tratament pentru consumul problematic de pornografie, au fost propuse și alte intervenții. Printre acestea se numără medicamente hormonale sau tratamente folosite în mod obișnuit pentru comportamente obsesiv-compulsive. Rezultatele studiului sugerează că unele tratamente dezvoltate pentru dependențele de substanțe ar putea fi utile și în cazul dependenței de pornografie online — însă această posibilitate rămâne în continuare un subiect de dezbatere.

Rezistența la antibiotice scapă de sub control. Cercetătorii avertizează că Europa riscă să piardă lupta fără regrupare

Infecțiile care nu mai răspund la tratamentele obișnuite ucid deja milioane de oameni pe an. Doar în 2019, peste 1,27 milioane de oameni au murit din cauza infecțiilor rezistente, mai mulți decât din cauza HIV sau malariei, la nivel mondial. Estimările pentru 2050 sunt și mai alarmante: 39 de milioane de decese suplimentare și costuri anuale de peste 1.000 de miliarde de dolari pentru sistemele de sănătate. „Este o amenințare care subminează tot ce înseamnă medicină: operații, chimioterapie, tratamente intensive. Dacă nu schimbăm modul în care ne organizăm și finanțăm cercetarea, pierdem lupta”, a avertizat Gilles Courtemanche, cercetător francez în dezvoltarea medicamentelor antimicrobiene, într-un apel lansat marți în Le Monde. Doctor în chimie sintetică, Gilles Courtemanche a dezvăluit că start-up-urile care încearcă să dezvolte molecule noi se confruntă cu obstacole majore – lipsa resurselor, costurile mari pentru expertiza multidisciplinară și dificultatea de a accesa finanțare: „Multe companii biotech dispar prematur, chiar dacă dețin soluții promițătoare. Pacienții rămân fără opțiuni, în fața unor infecții incurabile, cum ar fi cele cauzate de Acinetobacter baumannii”, o bacterie gram-negativă, adesea implicată în infecții nosocomiale și considerată de OMS drept o amenințare critică. Nicio clasă nouă de antibiotice nu a ajuns pe piață în ultimii cincizeci de ani Paradoxal, deși urgența este recunoscută, nicio nouă clasă de antibiotice nu a ajuns pe piață în ultimele cinci decenii. Motivul nu este lipsa inovației, ci un model economic profund inadecvat, a explicat cercetătorul: „Antibioticele sunt tratamente scurte și au ca scop o vindecare definitivă, ceea ce reduce potențialul de profit. În plus, autoritățile pot restricționa utilizarea lor pentru a le păstra în caz de pandemie, frânând și mai mult comercializarea.” Specialiștii au propus Uniunii Europene soluții concrete: crearea unui Institut European pentru dezvoltarea antimicrobienelor, finanțat de Comisia Europeană, cu completare privată. Acesta ar reuni, într-un singur centru, toate competențele necesare pentru a transforma ideile științifice în medicamente până la faza a doua a studiilor clinice, care testează eficacitatea medicamentului pe pacienți care suferă de boala-țintă. Soluția nu poate fi exclusiv științifică, trebuie regândită finanțarea sa Institutul ar fi eliberat de presiunile publicării sau ale profitului imediat și s-ar axa pe rezultate practice. Ar putea găzdui experți temporari sau forma tineri cercetători și ar sprijini start-up-uri inovatoare, iar parteneriatul cu OMS ar asigura alinierea cercetării la prioritățile globale. O variantă complementară ar fi crearea unei rețele europene de inovare antimicrobiană, care să conecteze și să finanțeze start-up-urile existente. În loc de competiție, inițiativa ar miza pe colaborare: o platformă comună, fonduri dedicate și împărțirea expertizei ar accelera dezvoltarea de tratamente noi: „Este timpul să transformăm fragmentarea într-o forță colectivă. Inacțiunea nu mai este o opțiune”, se arată în apelul lansat de specialiști.

Una din 25 de salate la pungă conține parazitul toxoplasmozei, arată un studiu european

Studiul, publicat în revista Eurosurveillance a Centrului European de Control al Bolilor (ECDC), este cel mai amplu de până acum și oferă date relevante într-un domeniu de sănătate publică unde persistă numeroase necunoscute, în ciuda prevalenței ridicate a infecției: conform cercetărilor, unul din trei europeni se infectează cu toxoplasmoză la un moment dat în viață, scrie El Pais. Deși principalele surse de contaminare sunt cunoscute (fecalele pisicilor care trăiesc afară, legumele crude nespălate și carnea crudă sau afumată), cercetarea subliniază că „contribuția diferitelor surse de infectare cu Toxoplasma gondii în rândul populației este în mare parte necunoscută”. Studiul aduce dovezi clare privind contaminarea salatelor la pungă, ceea ce constituie un risc potențial pentru consumatori. Cercetătorii din cele 10 țări participante: Germania, Danemarca, Franța, Italia, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Cehia și Spania, au realizat un studiu cu metodologie comparabilă. Regatul Unit a avut cea mai mare rată de contaminare (16%), iar Cehia și Norvegia cele mai mici (0% și 0,5%). Spania se situează la media europeană de 4,1%. În total, au fost analizate aproximativ 3.300 de pungi de salată de diverse tipuri (frunze de salată, mixuri de verdețuri, germeni etc.) cumpărate din magazine alimentare. Riscul de contaminare cu salate la pungă, mai mic decât în cazul celor neambalate Un purtător de cuvânt al companiei Florette, lider de piață în Spania, susține că „riscul de contaminare în cazul salatelor la pungă este mult mai mic decât în cazul produselor proaspete, care nu sunt spălate deloc”. „Toate legumele noastre trec printr-un proces industrial de spălare controlat, cu temporizare, imersie, igienizare și clătire, mult mai eficient decât ce se poate face acasă”, subliniază compania. Aceasta se arată deschisă la orice măsuri suplimentare de siguranță alimentară propuse de autoritățile europene sau naționale. Medicii recomandă grupurilor de risc să spele bine legumele crude acasă, folosind produse speciale dacă este necesar. „Este esențial ca toate femeile însărcinate sau care cred că ar putea fi însărcinate să urmeze aceste măsuri. Nu întotdeauna primesc suficiente informații profilactice la prima vizită prenatală”, spune María Ángeles Sánchez, șefa Unității de Diagnostic Prenatal de la Spitalul Vall d’Hebron din Barcelona. O infecție anterioară cu Toxoplasma gondii oferă imunitate de durată, deci măsurile de precauție sunt esențiale pentru femeile care nu au trecut prin boală. Un test de sânge la începutul sarcinii arată dacă există sau nu anticorpi. Contaminarea solului și a legumelor Ploaia, apele curgătoare, lucrările agricole și mișcarea oamenilor sau animalelor contribuie la răspândirea oochiștilor în mediu. Astfel se explică contaminarea legumelor, fie prin contact direct cu solul, fie prin irigare cu apă contaminată. „Grădinăritul și cultivarea legumelor acasă sunt, din aceleași motive, o altă sursă de infectare. Femeile însărcinate și persoanele imunodeprimate ar trebui să poarte mănuși și să se spele bine pe mâini după ce ating pământul”, spune de Fuentes. La fel ca în cazul oamenilor, dacă un mamifer sau o pasăre ingerează oochiști, devine gazdă intermediară. Parazitul ajunge în țesuturi (mușchi), unde formează chisturi care pot rămâne viabile ani de zile. „Din acest motiv, consumul de carne insuficient preparată sau de mezeluri crude, cum e jambonul, poate transmite infecția. Pentru a preveni, carnea trebuie gătită la minimum 80°C, iar mezelurile congelate 48 de ore la -18°C sau mai puțin”, explică De Fuentes.

Marea Britanie face un pas spre eliminarea incriminării avortului în legislația victoriană

Parlamentul Marii Britanii a decis marți să susțină eliminarea sancțiunilor penale pentru avort în Anglia și Țara Galilor. Scopul principal al acestei decizii este de a opri anchetele poliției împotriva femeilor care aleg să întrerupă o sarcină, în baza unei legi vechi de aproape 160 de ani, notează Reuters. Deși avortul este legal din 1967 în Anglia și Țara Galilor, acesta este permis doar până la 24 de săptămâni de sarcină și cu acordul a doi medici. În cazul în care o sarcină este întreruptă după acest termen, femeile pot fi acuzate penal conform unei legi din 1861, care prevede pedeapsa cu închisoarea pe viață. Condamnările pe baza acestei legi au fost rare în trecut, dar în ultimii ani, mai ales după pandemie, numărul femeilor anchetate a crescut. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care o modificare temporară a legislației a permis folosirea pastilelor pentru avort la domiciliu în primele 10 săptămâni de sarcină. Votul din parlament a fost liber, fără indicații de partid, iar 379 de deputați au susținut amendamentul, față de 137 care s-au opus. Acesta ar opri toate urmăririle penale împotriva femeilor care aleg avortul, indiferent de circumstanțe. Textul votat face parte dintr-un proiect legislativ mai amplu privind reforma justiției penale. Deputata laburistă Tonia Antoniazzi, autoarea amendamentului, a spus că în ultimii cinci ani au fost deschise anchete împotriva a 100 de femei. Unele dintre ele au fost victime ale violenței domestice sau au avut complicații medicale. „Fiecare dintre aceste cazuri este o parodie, facilitată de legea noastră învechită privind avortul”, a declarat ea parlamentului. „Aceasta nu este dreptate, este cruzime și trebuie să se termine.” Scopul mai larg al legii este de a aduce legislația britanică la același nivel cu cea din alte țări occidentale, precum Franța, Canada sau Australia.

Starea de sănătate a lui Ion Iliescu s-a agravat. Medicii spun că are dificultăți respiratorii

Starea generală a pacientului s-a agravat, cu dificultăți respiratorii importante, susțin miercuri medicii de la Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde Ion Iliescu este internat. „Ca urmare a progresiei bolii de bază, starea generală a pacientului s-a agravat, cu dificultăți respiratorii importante. Echipa medicală multidisciplinară a stabilit în această dimineață oportunitatea efectuării unei proceduri chirurgicale de asigurare a permeabilității căilor respiratorii superioare”, au transmis reprezentanții spitalului. Conform acestora, intervenția a decurs fără incidente, iar pacientul rămâne internat în secția de terapie intensivă, unde primește îngrijirile medicale necesare. Fostul președinte Ion Iliescu suferă de cancer pulmonar, au anunțat luni medicii. „În urma evaluărilor de specialitate, imagistice și histopatologice, efectuate până la acest moment, comisia medicală multidisciplinară a stabilit fără dubiu că afecțiunea pulmonară de care suferă pacientul este de natură oncologică”, informa Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Fostul președinte al României este internat de mai multe zile la spitalul bucureștean, iar medicii continuă să monitorizeze evoluția stării sale de sănătate.

Obezitatea domină planeta, iar România are cel mai mare procent de bărbați obezi

Peste 1 miliard de oameni obezi la nivel global, o premieră istorică Potrivit unui studiu din 2015, cele mai mari rate ale obezității la nivel global se înregistrau în Insulele din sudul Oceanului Pacific, în special în Samoa Americană (Samoa de Est), Nauru și Insulele Cook. În Samoa Americană, aproximativ 75% din populație era considerată obeză, în timp ce în Nauru rata ajungea la 71%, iar în Insulele Cook la 63%. În Europa, cele mai afectate țări erau Marea Britanie, Spania și Germania. Studiul observa o creștere accelerată a obezității în aceste regiuni ca urmare a introducerii alimentației occidentale, bogate în produse procesate, în urma colonizării postbelice. Un nou studiu, publicat pe 29 februarie în revista medicală The Lancet arată că în 2022 peste 1 miliard de oameni la nivel global erau considerați obezi – o premieră istorică. Studiul, care s-a bazat pe măsurători de greutate și înălțime de la peste 220 de milioane de persoane din aproximativ 190 de țări, indică o dublare a ratei obezității la adulți din 1990 până în prezent și o cvadruplare în rândul copiilor și adolescenților, notează The Economist. Topul celor mai afectate țări Cele mai ridicate rate ale obezității în rândul adulților au fost înregistrate în regiunea Polineziei și Microneziei, unde peste 60% dintre adulți trăiesc cu obezitate. Tonga are cea mai mare pondere a femeilor obeze (81%), iar American Samoa conduce la categoria bărbați (70%). În Europa, Turcia este lider la femei (43%), iar România are cel mai mare procent de bărbați obezi: 38%. La polul opus, doar 10% dintre francezi (femei și bărbați) sunt considerați obezi. În Statele Unite, procentele sunt de patru ori mai mari decât în Franța: 44% dintre femei și 42% dintre bărbați au un IMC de peste 30. Indicele de masă corporală (IMC), utilizat pentru a defini obezitatea, este calculat ca raportul dintre greutatea în kilograme și pătratul înălțimii în metri. Un IMC peste 30 indică obezitate. Deși imperfect (de exemplu, culturistii pot apărea ca obezi din cauza masei musculare), IMC-ul rămâne un indicator util: studiile arată o corelație clară între un IMC ridicat și riscuri crescute pentru diabet, cancere și alte boli cronice. Se estimează că aproximativ 4 milioane de decese pe an sunt legate de obezitate. Probleme diferite, aceleași cauze Fenomenul afectează diferit țările sărace și cele bogate. În statele cu venituri mici și medii, obezitatea afectează tot mai mult clasele mijlocii, în timp ce în cele bogate, copiii din familii sărace sunt cei mai vulnerabili. În două treimi dintre țările analizate, numărul copiilor obezi l-a depășit pe cel al copiilor subponderali. Obezitatea nu mai poate fi privită doar ca o problemă de voință individuală. Corpurile umane sunt „programate” să rețină greutatea în condiții de abundență alimentară. În plus, alimentele ultra-procesate ieftine și stilurile de viață sedentare contribuie masiv la creșterea în greutate. Deși apar tratamente medicamentoase pentru slăbit, acestea sunt încă inaccesibile pentru majoritatea populației. Soluția reală, spun autorii studiului, va trebui să vină din politicile publice – un pas greu de acceptat atât de politicieni, cât și de alegători

10 Semnale ale Deficitului de Colagen (P)

Colagenul este proteina structurală cea mai abundentă din corpul nostru, reprezentând aproximativ 30 % din totalul proteinelor. El formează „cadrul” care susține pielea, oasele, cartilajele, vasele de sânge și chiar țesutul muscular. Prin firele sale rezistente, colagenul conferă elasticitate, fermitate și capacitate de regenerare a țesuturilor. Însă, după vârsta de 25 de ani, producția naturală de colagen începe să scadă cu aproximativ 1–2 % pe an, iar factorii de stres oxidativ, poluarea, expunerea la soare și alimentația dezechilibrată accelerează acest proces. Menținerea unor niveluri optime de colagen este esențială pentru sănătatea întregului organism și pentru aspectul tânăr și luminos al pielii. Ce este colagenul Colagen este o proteină a fibrelor, cea mai abundentă în corpul uman, reprezentând aproximativ 30 % din totalul proteinelor organismului. Structura sa specifică – un triplu helix format din trei lanțuri polipeptidice – îi conferă rezistență și flexibilitate, fiind componentă esențială a țesutului conjunctiv care susține pielea, oasele, cartilajele, tendoanele și vasele de sânge. În organism există cel puțin 28 de tipuri de colagen, dintre care tipurile I, II și III sunt cele mai răspândite. Colagenul de tip I se găsește în piele, oase și tendoane, tip II în cartilaje și articulații, iar tip III în țesutul muscular și peretele vaselor sanguine. Surse alimentare de colagen includ bulionul de oase și produsele marine, iar suplimentele moderne, precum colagenul hidrolizat marin, oferă peptide de colagen ușor de absorbit. Funcția principală a colagenului este de a oferi suport și rezistență mecanică țesuturilor, menținându-le elastice și capabile să se regenereze. Pe măsură ce înaintăm în vârstă sau din cauza factorilor de mediu (radiații UV, fumat, stres oxidativ), producția endogenă de colagen scade, ceea ce poate duce la apariția ridurilor, deshidratare, dureri articulare și fragilitate osoasă. De aceea, menținerea unor niveluri optime de colagen – prin dietă, suplimente și protecție solară – este esențială pentru sănătate și aspectul tânăr al pielii. Riduri și linii fine accentuate Pe măsură ce colagenul se degradează, stratul dermic — responsabil de susținerea structurii pielii — se subțiază, iar fibrele elastice își pierd din densitate. Fără suficient “sâmbure” colagenic, pielea nu mai reușește să se întindă și să revină la forma inițială după mișcările faciale; astfel, în loc ca liniile de expresie să fie temporare, ele devin permanente. Zonele care sunt cel mai dese vizitate de mușchii feței — fruntea, colțurile ochilor (laba gâștii) și conturul gurii — se adâncesc vizibil, iar ridurile capătă un aspect “crăpat”, adâncindu-se pe măsură ce pierderea de colagen avansează. Piele uscată și deshidratată Colagenul funcționează ca un magnet molecular pentru apă, ajutând la reținerea umidității în interiorul țesuturilor cutanate și menținând bariera hidrolipidică intactă. Deficitul de colagen compromite această barieră, iar apa se evaporă mai ușor prin epidermă. Drept consecință, pielea se simte aspră, cu senzație de “strângere” chiar după aplicarea produselor hidratante, iar uscăciunea persistentă poate genera descuamări fine, senzație de mâncărime și o anchiloză vizibilă a naturalelor linii de expresie. Pierderea fermității și tonusului O rețea sănătoasă de colagen are o structură tridimensională care susține formă și contururile tenului. Când sinteza colagenului scade, pierdem acel cadru intern care ține “în sus” obrajii, linia mandibulei și zona brațelor. Rezultatul este pielea lăsată, cu contururi mai relaxate, care conferă un aspect de “față obosită” și “brațe molcome”. În plus, în zonele cu gravitație mai accentuată, precum decolteul, pielea poate căpăta cute fine și un aspect mai creț. Vergeturi și cicatrici inestetice Vergeturile apar atunci când fibrele de colagen se rup rapid — de obicei în perioade de creștere abruptă a volumul corporal (sarcină, adolescență, câștig rapid în greutate) — iar organismul nu reușește să regenereze matricea colagenică la timp. În același mod, cicatricile profunde care rămân vizibile mult timp după vindecare sunt semnul că sinteza colagenului în faza de remodelare a rănilor a fost insuficientă. Rezultatul: pielea capătă liniile acelea adânci, ușor lucioase, de culoare roz sau alb-gălbui, greu de estompat fără tratamente dedicate. Dureri articulare și rigiditate Cartilajul articular este alcătuit în proporție mare din colagen de tip II, substanța care asigură amortizarea și alunecarea fără frecare între capetele osoase. Când nivelul colagenului scade, cartilajul devine mai puțin elastic și uzura își face loc mai rapid. În consecință, articulațiile devin sensibile la impact și fricțiune: apare senzația de “cracănit” la îndoirea genunchilor sau cotului, iar durerile matinale și rigiditatea după perioadele de repaus se intensifică. Fără un aport corespunzător de colagen, cartilajul nu se regenerează suficient, crescând riscul de artrită. Păr fragil, subțiat și cu aspect tern Fibrele de colagen sunt prezente în scalp și în jurul foliculilor de păr, contribuind la rezistența și susținerea firelor. Lipsa colagenului afectează structura rădăcinii, iar părul crește mai subțire, mai fragil și predispus la rupere. În plus, bariera naturală care menține hidratarea scalpului slăbește, rezultând mătreață, senzație de uscăciune și senzație de “strângere” a pielii capului. Pe termen lung, scade densitatea părului și apar zone cu aparență mai rare. Unghii casante și exfoliate Matricea unghială conține colagen de tip I, care conferă rezistență și uniformitate. Un deficit de colagen destabilizează structura stratului de cheratină, ceea ce se traduce prin unghii fragile, care se exfoliază în straturi subțiri și se pot aplica rareori. În plus, creșterea lor încetinește, astfel că orice defect — o fisură sau un colt ascuțit — persistă mult timp până la remediere, iar riscul de infecții la nivelul șanțurilor unghiale crește. Întârzierea vindecării rănilor Colagenul este farfuria de bază pe care celulele reparatoare (fibroblastele) construiesc noul țesut în fazele inițiale ale vindecării. Dacă sinteza colagenului este insuficientă, formarea barierei de protecție și a noii matrice cicatriceale întârzie, iar rana rămâne deschisă mai multe zile sau săptămâni. Riscul de infecții și de formare a cicatricelor inestetice crește, iar refacerea completă a elasticității și a texturii pielii vechi durează mult mai mult. Pierdere de masă musculară Țesutul muscular nu este format doar din fibre contractile, ci și dintr-o rețea de colagen (endomisium, perimisium și epimisium) care leagă fibrele între ele și le oferă un cadru de rezistență. Când colagenul este insuficient, pierderea masei musculare (sarcopenia) se accelerează, forța scade