Statistică înfiorătoare: Cancerul va reduce speranţa de viaţă în România cu 1,7 ani până în 2050
Cancerul va fi responsabil, conform estimărilor pentru perioada 2023–2050, de o scădere cu 1,7 ani a speranţei de viaţă. Cifra provine din raportul OECD publicat recent — „Tackling the Impact of Cancer on Health, the Economy and Society” (OCDE, 2024), care atrage atenţia asupra provocărilor pe care le implică povara oncologică în ţara noastră. Această realitate îngrijorătoare a fost punctul de plecare al dezbaterilor din cadrul Conferinţei Naţionale a Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), desfăşurate la Poiana Braşov, între 29 mai şi 1 iunie 2025, cu ocazia Zilei Naţionale a Supravieţuitorilor de Cancer. Evenimentul a reunit peste 200 de participanţi, reprezentanţi din 23 de asociaţii de pacienţi, alături de autorităţi din domeniul sănătăţii, medici specialişti, lideri de opinie şi reprezentanţi ai industriei farmaceutice. Problemele cu care se confruntă pacienţii cu cancer din România ţin de accesul întârziat şi limitat la terapii inovatoare, în comparaţie cu alte state europene; lipsa unui traseu clar al pacientului în sistemul medical — dificultăţi în diagnosticarea rapidă şi iniţierea tratamentului; blocaje birocratice în rambursarea unor tratamente esenţiale; insuficienţa serviciilor de suport psihosocial şi a serviciilor de navigare a pacientului; lipsa registrelor naţionale actualizate pentru principalele tipuri de cancer; disparităţi regionale în accesul la diagnostic şi tratament de calitate; nevoia unei finanţări sustenabile pentru implementarea Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului. O altă problemă gravă cu care se confuntă din greu pacienţii cu cancer ţine de lipsa îngrijirilor la domiciliu, lăsând pacienţii să moară în chinuri. De-a lungul celor două decenii de existenţă, FABC a devenit principala voce a pacienţilor cu cancer pentru că a reuşit să promoveze şi să contribuie la adoptarea Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului; să deruleze campanii de informare şi screening pentru diverse tipuri de cancer (de sân, de col uterin, bronhopulmonare, prostată, colorectal, etc.); să susţină mii de pacienţi în procese în instanţă pentru obţinerea tratamentelor necesare; să promoveze drepturile pacienţilor şi să faciliteze dialogul constant cu autorităţile şi decidenţii; să construiască o reţea activă de organizaţii membre în întreaga ţară, capabilă să ofere sprijin real şi permanent pacienţilor. „Pacienţii cu cancer nu solicită privilegii, ci dreptul fundamental la şanse egale pentru viaţă, indiferent de regiunea în care trăiesc sau de statutul social. În faţa unei boli nemiloase, aceştia au nevoie de fapte concrete: acces rapid la diagnostic de calitate, tratamente moderne, radioterapie performantă, îngrijire integrată şi sprijin pe tot parcursul bolii. Promisiunile şi angajamentele fără acoperire nu mai sunt suficiente. Este timpul ca politicile de sănătate să se transforme în soluţii reale, care să facă diferenţa în viaţa pacienţilor. Avem nevoie de acţiuni ferme şi susţinute pentru a reduce inechităţile şi a alinia sistemul nostru oncologic la standardele europene. Este momentul să construim, împreună, un viitor mai bun pentru toţi pacienţii”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele FABC, în cadrul închiderii conferinţei.
11 metode dovedite pentru a reduce riscul de cancer, potrivit unui oncolog
Aproape 40% dintre cazurile de cancer pot fi evitate prin obiceiuri sănătoase de viață. Un medic oncolog din SUA oferă 11 metode practice și susținute științific pentru a reduce riscul de cancer, scrie The Washington Post. 1. Mănâncă mai multe plante Un consum ridicat de fructe, legume (în special cele crucifere), cereale integrale și leguminoase reduce riscul pentru mai multe tipuri de cancer. Fibrele protejează și împotriva cancerului de colon. 2. Alege grăsimi sănătoase Înlocuiește untul cu uleiuri vegetale, cum ar fi cel de măsline sau de rapiță. Studiile arată că aceste grăsimi sunt asociate cu o mortalitate mai scăzută din cauza cancerului. 3. Redu consumul de carne roșie și procesată Carnea roșie și cea procesată, mai ales gătită la temperaturi ridicate, cresc riscul de cancer colorectal. Limitează consumul și alege variante mai slabe și mai puțin procesate. 4. Evită băuturile zaharoase și alimentele ultraprocesate Acestea sunt asociate cu un risc mai mare de cancer colorectal precoce și alte forme de cancer. Citește etichetele și evită aditivii industriali. 5. Folosește zilnic cremă de protecție solară Expunerea la razele UV, inclusiv în saloanele de bronzat, crește riscul de cancer de piele. Aplică zilnic cremă cu SPF 30+ și protejează-ți pielea cu haine adecvate. 6. Redu consumul de alcool Alcoolul crește riscul pentru mai multe tipuri de cancer, în special cancerul mamar, chiar și în cantități mici. Mai puțin alcool înseamnă un risc mai mic. 7. Verifică-ți vaccinările Vaccinurile împotriva HPV și hepatitei B previn tipuri de cancer precum cel de col uterin și de ficat. Asigură-te că ești vaccinat(ă). 8. Fă colonoscopii de la 45 de ani Colonoscopia poate preveni cancerul de colon prin depistarea și eliminarea polipilor precancerosi. Respectă recomandările de screening. 9. Fă mișcare regulat Doar două ore pe săptămână de activitate moderată reduc riscul pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, plămâni și vezică urinară. 10. Menține o greutate sănătoasă Obezitatea este legată de 13 tipuri de cancer. Pierderea în greutate, indiferent de metodă, reduce considerabil riscul oncologic. 11. Nu fuma sau renunță cât mai curând Fumatul este principala cauză a cancerului pulmonar. Renunțarea la fumat reduce riscul de cancer pulmonar la jumătate în 10-15 ani și îl apropie de cel al nefumătorilor.
Un nou test AI poate reduce riscul de deces din cauza cancerului de prostată
Un studiu recent a dezvăluit un test bazat pe inteligență artificială care ar putea reduce riscul de deces provocat de cancerul de prostată la jumătate, scrie Daily Mail. Testul analizează imagini ale tumorilor și reușește să evidențieze detalii invizibile pentru ochiul uman. Astfel, poate arăta care pacienți ar răspunde cel mai bine la un tratament considerat de specialiști drept „revoluționar”. A fost identificat un biomarker prezent la aproximativ unul din patru bărbați cu forme agresive ale bolii. În cazul acestora, combinația dintre medicamentul abiraterone și tratamentul hormonal standard a dus la o scădere semnificativă a mortalității. După cinci ani, riscul de deces a scăzut de la 17% la 9%. La pacienții care nu au biomarkerul respectiv, riscul a scăzut de la 7% la 4%. Un tratament eficient și accesibil Abirateronul costă 77 de lire sterline pe lună, deoarece brevetul său a expirat. Medicamentul blochează producția de testosteron în întregul corp, inclusiv în celulele tumorale. Cercetătorii spun că NHS England ar trebui să-l ofere anual celor aproximativ 2.100 de pacienți care ar putea avea beneficii clare, pentru a evita, în același timp, expunerea altora la efecte secundare inutile. Deocamdată, NHS aprobă abirateronul doar pentru bărbații la care boala a revenit și s-a răspândit. Pentru cei 8.400 de pacienți nou diagnosticați, cu cancer în stadiu local, dar cu risc ridicat, tratamentul nu este acoperit. Studiul a fost realizat de experți de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra și University College London. Au fost analizate date de la peste 1.000 de bărbați cu tumori care prezentau un risc crescut de răspândire. Testul utilizat a fost dezvoltat de compania Artera Inc, iar rezultatele vor fi prezentate la conferința anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică, organizată în Chicago.
Fructul care ajută femeile să-și mențină tensiunea arterială sub control
Aceasta este semnificativ mai mare decât media globală de aproximativ 35%. Din cei 6,6 milioane de români care suferă de hipertensiune, doar 68% sunt diagnosticați, 59% primesc tratament, iar doar 30% au valorile tensiunii arteriale sub control. Un studiu publicat în revista Circulation de cercetători de la Centrul Ciccarone pentru Prevenirea Bolilor Cardiace de la Johns Hopkins evidențiază rolul esențial al potasiului în reducerea tensiunii arteriale. Aceștia recomandă consumul de alimente bogate în potasiu, precum bananele, în locul suplimentelor alimentare, notează 20minutos. Bananele sunt o sursă excelentă de potasiu, un mineral care ajută la relaxarea pereților vaselor de sânge și la eliminarea excesului de sodiu din organism, contribuind astfel la scăderea tensiunii arteriale. Includerea bananelor în dieta zilnică poate fi o măsură simplă și eficientă pentru menținerea sănătății cardiovasculare. Este important de menționat că, în timp ce bananele pot contribui la reducerea tensiunii arteriale, acestea nu înlocuiesc tratamentul medical prescris. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și monitorizarea constantă a tensiunii arteriale, este esențială pentru prevenirea și controlul hipertensiunii. Pentru a combate hipertensiunea arterială, este recomandat să: Consumați alimente bogate în potasiu, precum bananele. Reduceți aportul de sodiu și grăsimi saturate. Mențineți o greutate corporală sănătoasă. Faceți exerciții fizice în mod regulat. Evitați consumul excesiv de alcool și renunțați la fumat. Monitorizați tensiunea arterială și urmați tratamentul prescris de medic.
Studiu: Copiii mici cu Covid lung au simptome diferite față de adolescenți
Cercetarea relevă că vârsta influențează modul în care se manifestă această afecțiune la cei mici. Bebelușii sub doi ani cu Covid lung au mai multe șanse să aibă probleme de somn, să fie neliniștiți, să aibă apetit scăzut, nas înfundat și tuse. În schimb, copiii cu vârste între trei și cinci ani tind să dezvolte tuse uscată și oboseală în timpul zilei, scrie The Economic Times. „Copiii cu aceste simptome au adesea o stare generală de sănătate mai slabă, o calitate de viață redusă și întârzieri în dezvoltare”, a explicat Tanayott Thaweethai, co-autor al studiului de la Massachusetts General Hospital. Cercetătorii au analizat 472 de bebeluși și 539 de copii preșcolari, dintre care 278 de bebeluși și 399 de preșcolari avuseseră anterior Covid-19. Printre cei cu istoric de infecție, 14% dintre bebeluși și 15% dintre preșcolari au fost identificați cu Covid lung. Cercetările anterioare au arătat că adolescenții prezintă simptome mai asemănătoare cu ale adulților, cum ar fi pierderea mirosului și gustului, oboseala și durerea fizică. Studiul a fost publicat în Journal of the American Medical Association Pediatrics.
Dr. Google poate fi util dacă filtrezi informațiile primite. Iată ce recomandă specialiștii
Dr. Google este adesea de gardă pentru pacienții îngrijorați, dar este posibil să nu ofere cele mai bune sfaturi. Medicii spun că informații medicale căutate pe internet nu sunt întotdeauna corecte și ar trebui să fim precauți. Specialiștii au oferit câteva îndrumări cu privire la ceea ce trebuie să căutați atunci când apelați la Google. Căutările de informații medicale pe internet ar trebui efectuate cu prudență, în special având în vedere rolul tot mai important al inteligenței artificiale (AI), susțin medicii. Informațiile de pe site-urile web potrivite pot învăța pacienții despre simptome și îi pot pregăti pentru o vizită la medic. Cu toate acestea, o căutare prost făcută ar putea stârni anxietatea cu mult înainte ca cineva să ajungă în sala de așteptare. Este important ca persoana care are o problemă de sănătate să nu încerce să își pună singură diagnosticul, doar după informațiile găsite pe internet. Iată câteva întrebări de care trebuie să ții cont dacă apelezi la ajutor medical online: Este o sursă de încredere? Atunci când efectuezi o căutare pe Google, nu da clic automat pe primul link. Este posibil ca acesta să nu conțină cele mai bune răspunsuri. Unele companii plătesc pentru ca site-urile lor web să apară în partea de sus a paginii de rezultate. Aceste linkuri pot fi listate ca sponsorizate. Caută rezultatele care provin de la o sursă în care poți avea încredere pentru informații medicale, cum ar fi site-urile administrate de agenții guvernamentale precum Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) sau serviciul național de sănătate al unei țări, potrivit Euronews. „Ne-am obișnuit atât de mult să dăm clic pe primul link”, spune John Grohol, un psiholog specializat în comportamentul online. „În ceea ce privește informațiile despre sănătate, mai ales atunci când sunt personale, trebuie să vă gândiți la ele”, a spus el. Ar trebui să folosesc inteligența artificială? Tot mai mulți oameni folosesc inteligența artificială pentru a obține răspunsuri rapide dintr-o varietate de surse de pe internet. De asemenea, unele căutări vor genera un rezumat AI în partea de sus a paginii cu rezultate. Dar un răspuns AI poate să nu spună de unde a obținut informațiile. Acest lucru face dificilă evaluarea credibilității. De asemenea, AI poate fi predispusă la „halucinații”, un termen industrial pentru problemele care determină tehnologia să inventeze lucruri. Speciliștii atenționează în special la acest lucru dacă nu este citată nicio sursă. Ce ar trebui să întreb? Modul în care formulezi o întrebare joacă un rol important în rezultatele pe care le primești. Medicii spun că pacienții ar trebui să caute informații bazate pe simptome, nu pe un diagnostic așteptat. „Trebuie să puneți de la început întrebările corecte”, a declarat Dr. Eric Boose de la Clinica Cleveland din SUA. „Asta înseamnă să te întrebi: „Ce ar putea cauza formarea unui nodul sub piele?” în loc de „nodulul de sub piele este cancer?”. În cazul anumitor probleme, ar trebui să renunțați complet la căutarea informațiilor pe internet, spun medicii. Dacă aveți dureri în piept, vă confruntați cu amețeli sau prezentați semne ale unui accident vascular cerebral, căutați ajutor imediat. „Nu doriți să amânați ceva care ar trebui tratat într-un anumit interval de timp”, a declarat Dr. Olivier Gherardi, director medical al Brown University Health Urgent Care din SUA. Poate internetul să ofere un diagnostic? Cu siguranță, internetul nu are capacitatea de a pune diagnosticul corect, in functie de simptome. Lasă acest lucru pe seama medicilor adevărați, care sunt instruiți să pună întrebări și să realizeze analize care să conducă la un diagnostic. „Există o mulțime de simptome care se suprapun între afecțiunile minore și problemele medicale majore”, a declarat Dr. Sarah Sams, membru al consiliului Academiei Americane a Medicilor de Familie. De exemplu, sângele în urină ar putea însemna cancer. De asemenea, ar putea fi cauzat de pietre la rinichi sau de o infecție. Pierderea inexplicabilă în greutate ar putea fi, de asemenea, un semn de cancer. Sau ar putea reflecta o tiroidă hiperactivă sau un nou loc de muncă care vă determină să vă deplasați mai mult. În toate aceste situații, unele teste și o vizită la un medic care cunoaște istoricul medical sunt cele mai bune soluții.
Studiu: Cu cât ești mai ranchiunos, cu atât tinzi să crezi mai tare în teoriile conspirației!
O serie de studii recente, publicate în Journal of Social Issues, arată că dorința de a-i răni pe ceilalți – chiar și cu prețul propriei suferințe – adică, literalmente, „răutatea gratuită”, poate juca un rol important în atracția unor persoane față de teoriile conspirației. Cercetarea a fost realizată de psihologi de la Universitățile Staffordshire și Birmingham. Studiile au constatat că sentimentul de dezavantaj competitiv poate declanșa o mentalitate răzbunătoare, care la rândul ei face ca oamenii să fie mai receptivi la teoriile conspiraționiste, în special cele care neagă știința. În cadrul a trei studii, desfășurate pe eșantioane reprezentative de adulți din Regatul Unit, cercetătorii au confirmat că motive psihologice cunoscute – cum ar fi incertitudinea, lipsa de putere sau sentimentul de subapreciere socială – sunt asociate cu o gândire conspiraționistă crescută. Însă rezultatele sugerează că ranchiuna poate fi firul comun care leagă aceste motive între ele. De ce sunt unii oameni conspiraționiști Teoriile conspirației sunt larg răspândite și pot avea consecințe grave – de la subminarea încrederii în știință, până la accentuarea diviziunilor sociale sau blocarea acțiunii colective în probleme esențiale, precum schimbările climatice sau sănătatea publică. „Teoriile conspirației mă fascinează de multă vreme – de la X-Files, pe care-l urmăream la 10 ani, până la explozia teoriilor de după 11 septembrie. Ca psiholog, am ținut pasul cu cercetările din domeniu și am predat despre acest subiect ani la rând. De aici a pornit și ideea acestei cercetări”, a declarat David Gordon, lector universitar la Universitatea Staffordshire și autorul principal al studiului. Studiile anterioare identificaseră deja trei mari tipuri de motive care îi pot împinge pe oameni spre teorii conspiraționiste: motive epistemice (nevoia de a înțelege evenimente complexe), motive existențiale (nevoia de siguranță sau control) și motive sociale (nevoia de a se simți valorizați sau respectați în societate). Sursa: Pixabay De obicei, aceste motive sunt analizate separat. Gordon și colegii săi au vrut să afle dacă nu cumva există o origine psihologică mai profundă, comună tuturor. Ipoteza lor a fost că sentimentul de dezavantaj – fie el cognitiv, social sau politic – poate genera o stare de spirit resentimentară, care predispune la gândire conspiraționistă. În acest context, ranchiuna este definită ca dorința de a-i face rău altuia, chiar și atunci când costul este personal. Deși aparent irațional, unii teoreticieni ai evoluției susțin că acest comportament poate avea o funcție competitivă – reducerea avantajului rivalilor sau a grupurilor cu statut înalt. Conform ipotezei autorilor, teoriile conspirației pot reprezenta o formă simbolică de „răzbunare culturală”: prin respingerea autorităților sau a experților, persoanele devin capabile să „egalizeze terenul de joc”. În primele două studii, cercetătorii au recrutat peste 700 de participanți, folosind platforma Prolific. Eșantioanele erau reprezentative pentru populația britanică în funcție de vârstă, gen și etnie. Participanții au completat mai multe chestionare psihologice, măsurând: Credința generală în teorii conspiraționiste Credința în conspirații legate de COVID-19 Nivelul de răutate (măsurat cu scala de 17 itemi pentru „sentimentul de ciudă”) Intoleranța față de incertitudine (motiv epistemic) Sentimentul de neputință politică (motiv existențial) Narcisismul de grup și percepția unei amenințări reale (motive sociale) Rezultatele au arătat că scoruri mai ridicate pentru toate cele trei tipuri de motive erau corelate cu o credință mai mare în teorii conspiraționiste. Mai mult, sentimentul de ranchiună mediază semnificativ aceste relații. Cu alte cuvinte, persoanele care se simțeau nesigure, lipsite de putere sau amenințate social aveau tendința de a manifesta atitudini răzbunătoare, care la rândul lor preziceau o credință mai mare în teorii conspiraționiste. Legătura dintre intoleranța față de incertitudine și credințele conspiraționiste păre să fie în mod special mediată de răutate. Sursa: Pixabay Aceasta sugerează că, în momente de confuzie sau lipsă de control, respingerea versiunilor oficiale devine o formă de revalorizare de sine. Chiar dacă manipularea experimentală folosită în al doilea studiu (prezentarea unor scenarii post-COVID amenințătoare) nu a avut efectul scontat, modelele statistice au continuat să susțină ipoteza că răutatea leagă cele trei motive de gândirea conspiraționistă. Un al treilea studiu experimental Pentru a testa dacă răutatea poate cauza gândirea conspiraționistă, cercetătorii au derulat un al treilea studiu cu 405 participanți, în care au indus sentimente de ranchiună. Participanții au fost rugați să-și imagineze un scenariu în care personajul cu care se identificau era respins în favoarea unui rival mai popular, apoi să descrie cum s-ar răzbuna fără a fi prinși. Cei care au participat activ la sarcină și au scris planuri detaliate de răzbunare au obținut scoruri mai mari pe scala răutății decât cei din grupul de control. Totuși, această creștere a răutății nu a dus direct la o creștere semnificativă a credinței în teorii conspiraționiste. Cu toate acestea, analizele de mediere au indicat o cale indirectă: ranchiuna indusă a fost asociată cu o creștere a gândirii conspiraționiste. Concluzii și limitări „Deschiderea față de teoriile conspiraționiste este adesea rezultatul unor probleme obișnuite, dar importante – în special sentimentul de dezavantaj în diferite aspecte ale vieții”, a declarat David Gordon pentru PsyPost. „De aceea, ar trebui să avem mai multă empatie față de un prieten sau membru al familiei care pare să adere la astfel de teorii. Iar cei care tind să respingă automat „varianta oficială” ar trebui să se gândească ce anume resping, de fapt, și ce le oferă acest gest la nivel emoțional.” Coautoarea Megan Birney, de la Universitatea din Birmingham, a adăugat: „Nu susținem că oamenii aleg în mod conștient să fie răuvoitori când cred sau răspândesc teorii conspiraționiste. Mai degrabă, concluziile noastre arată că sentimentele de dezavantaj în cele trei arii pot declanșa un răspuns psihologic comun – răutatea, ciuda –, care crește receptivitatea la astfel de teorii.” Deși studiile au fost bine concepute, autorii recunosc că există limitări. O mare parte din date sunt de tip transversal, deci relațiile cauzale trebuie interpretate cu prudență. Manipularea experimentală din Studiul 3 nu a avut efectul așteptat, iar mulți participanți nu s-au implicat pe deplin în sarcină. În plus, media credinței în conspirații legate de COVID-19 a fost relativ scăzută – un semnal pozitiv, potrivit lui Gordon: „Teoreticienii conspirației sunt foarte vocali, mai ales
Ciuma a evoluat să devină mai puțin mortală pentru a supraviețui la trei pandemii
Ciuma s-a adaptat pentru a supraviețui la trei pandemii majore din ultimii 1.500 de ani, arată un nou studiu publicat în Science. Cercetătorii de la Institutul Pasteur din Franța au analizat probe de Yersinia pestis din cele trei pandemii: ciuma lui Iustinian (sec. 6-8), Moartea Neagră (începând din 1300) și pandemia din 1850 care continuă și astăzi. Descoperirea surprinzătoare este că bacteria a evoluat pentru a deveni mai puțin virulentă și mai puțin mortală în timp. Prin provocarea unor infecții mai puțin severe, ciuma a avut mai multe șanse să se răspândească între oameni, prelungind astfel durata pandemiilor. Teoria a fost confirmată prin infectarea șobolanilor cu probe recente de ciumă, demonstrând că boala a durat mai mult când virulența a scăzut. „Virusul ciumei are o importanță deosebită în istoria umanității, de aceea este important să știm cum s-au răspândit aceste epidemii”, explică microbiologul Javier Pizarro-Cerda. Studiul ar putea ajuta la înțelegerea modului în care alte pandemii viitoare ar putea evolua.
10.000 de pași pe zi sau 30 de minute de mers după tehnica japoneză? Un medic de la Harvard explică
Exercițiile fizice sunt esențiale pentru bunăstarea fizică și mintală. Mersul pe jos este unul dintre cele mai simple și eficiente antrenamente preferate de milioane de oameni din întreaga lume. Nu necesită niciun echipament, poate fi realizat aproape oriunde și oferă numeroase beneficii pentru sănătate. Dar există întotdeauna îndoieli cu privire la cât timp să mergi, câți pași, durata sau menținerea unui ritm specific. Dr. Saurabh Sethi, un gastroenterolog californian format la Harvard și Stanford, a oferit informații despre care ar putea fi mai eficientă pentru bunăstarea generală, potrivit Times of India. Care sunt beneficiile parcurgerii a 10.000 de pași pe zi? Obiectivul de 10.000 de pași pe zi a fost mult timp un punct de referință pentru fitness. Parcurgerea acestui număr de pași ajută la gestionarea greutății, la sănătatea inimii și la bunăstarea mintală. Mai multe studii arată că atingerea acestui obiectiv poate reduce riscurile de boli de inimă, diabet și depresie. Este o măsură simplă, ușor de urmărit cu ajutorul dispozitivelor de fitness, ceea ce o face accesibilă pentru mulți. Un studiu realizat în 2022 a analizat numărul și intensitatea pașilor zilnici și riscul de demență la 78.430 de adulți care trăiesc în Marea Britanie. „Rezultatele noastre sugerează că aproximativ 9.800 de pași pe zi pot fi optimi pentru a reduce riscul de demență. Am estimat doza minimă la aproximativ 3.800 de pași pe zi, care a fost asociată cu un risc de demență mai mic cu 25%”, au declarat autorii. Acest obiectiv, cu toate acestea, ar putea să nu se potrivească tuturor, în special celor cu probleme articulare sau cu timp limitat, deoarece poate dura mai mult de o oră pentru a-l atinge. Ce presupune tehnica japoneză de mers pe jos? Mersul japonez în intervale, cunoscut și sub denumirea de Interval Walking Training (IWT), este o tehnică de mers structurat, dezvoltată în Japonia, care alternează mersul în intervale de la un ritm moderat la unul rapid. Această tehnică presupune alternarea a trei minute de mers lent cu trei minute de mers rapid, timp de 30 de minute pe zi. Tehnica cea mai eficientă Gastroenterologul Dr. Saurabh Sethi este în favoarea tehnicii japoneze de mers pe jos, aflată în trend. „Japonezii au descoperit o tehnică de mers pe jos cu mai multe beneficii decât tradiționalii 10.000 de pași. Se numește mersul pe intervale, adică alternarea a 3 minute de mers lent cu 3 minute de mers rapid, ca și cum v-ați grăbi la o întâlnire importantă. Faceți acest lucru timp de 30 de minute pe zi, iar rezultatele sunt impresionante”. El subliniază că, în comparație cu cei 10.000 de pași pe zi, IWT poate îmbunătăți tensiunea arterială, reduce riscul de accident vascular cerebral, îmbunătățește starea de spirit, stimulează imunitatea și oferă o mai bună calitate a somnului. „Studiile arată că această metodă poate îmbunătăți semnificativ sănătatea cardiovasculară și condiția fizică”, subliniază el. „Pentru început, mergeți într-un ritm confortabil timp de 3-5 minute, apoi alternați mersul lent cu cel rapid. Terminați cu 3-5 minute de relaxare. Este prietenos cu articulațiile, eficient din punct de vedere al timpului și foarte eficient. Împărtășiți acest lucru”, sugerează medicul.
Adolescenții raportează o scădere a satisfacției față de viață și o deteriorare a sănătății mintale
Copiii reuniți la cea de-a 25-a ediție a Forumului Național al Copiilor au dezbătut cu prioritate aspecte care afectează sănătatea lor fizică și mintală, cu consecințe asupra dezvoltării emoționale și sociale, transmite Organizația Salvați Copiii România. Totodată, ei au formulat recomandări urgente, adresate autorităților, principala fiind accesul la educație pentru sănătate pentru toți copiii – un curriculum și conținuturi bazate pe informații validate științific, predate într-un mod prietenos, utilizând limbajul adaptat fiecărei vârste, de către specialiști pregătiți. Cei 100 de copii din București și 14 județe (Argeș, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Timiș, Vaslui și Vrancea), care s-au reunit, în perioada 26-30 mai la cea de-a 25-a ediție a Forumului Național al Copiilor, au pus în dezbatere teme pe care le consideră prioritare. Între aceste teme s-a regăsit cea despre sănătate mintală și adicții: Adolescenții raportează o scădere a satisfacției față de viață, cu o medie de 7,44/10 privind nivelul de fericire. Băieții, copiii sub 14 ani și cei din mediul urban se simt mai fericiți și energici, în timp ce fetele peste 14 ani din mediul rural se declară mai des stresate și demoralizate. Trei din 10 copii cunosc pe cineva care a consumat droguri, de obicei un coleg sau prieten, semnalând expunerea în mediul școlar. O altă temă ține de educația sexuală Copiii sunt frecvent expuși pe rețelele sociale la conținut dăunător: pornografie, reclame agresive pentru alcool, tutun, pariuri și modele comportamentale deviante. Pentru mulți, aceste surse devin singurul „ghid” despre sexualitate și relații, mai ales în lipsa alternativelor educaționale. 77% dintre copiii români susțin educația sexuală în școli, cu condiția să fie științifică, realistă și predată de specialiști în sănătate și psihologie. O altă temă ține de educația pentru mediu: Calitatea aerului și poluarea reprezintă o îngrijorare majoră pentru copiii români, 76% dintre ei declarându-se destul de sau foarte preocupați. Ca intensitate a preocupării, urmează plasticul din ape (75%) și speciile de animale și plante pe cale de dispariție (66%), arată datele unei anchete realizate de Organizația Salvați Copiii România în 2025. Copiii prezintă vienri recomandările lor autorităților, respectiv ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, secretarului general al Guvernului României, Cristina Trăilă, și preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, Rareș Achiriloaie, dar și consilierului de stat în cadrul Administrației Prezidențiale – Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă, Cătălina Galer, președintelui Comisiei de mediu și echilibru ecologic, Diana Buzoianu, președintelui Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Alexandru-Mihai Ghigiu și președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Helena-Omna Raicu. De asemenea, recomandările vor fi trimise și către alte instituții relevante, precum Ministerul Educației, Ministerul Mediului etc. Principalele recomandări ale copiilor Educație pentru sănătate: Elevii solicită introducerea educației pentru sănătate în programa școlară, predată constant și adaptată etapelor de vârstă. Ei vor să învețe cum să aibă grijă de corpul și mintea lor, pentru a lua decizii sigure și sănătoase pentru ei și cei din jur. Aceasta ar consolida și încrederea părinților în rolul educației. „Propunem ca această materie „Educație pentru Sănătate” să includă informații despre sănătatea emoțională și mintală, prevenirea adicțiilor și promovarea comportamentelor sănătoase, sănătate reproductivă, precum și educație ecologică”, spun adolescenții. În privința sănătății mintale, ei cer măsuri concrete și accesibile pentru susținerea sănătății mintale a elevilor. „Vrem o aplicație online care să centralizeze toți psihoterapeuții afiliați CNAS, pentru a facilita accesul gratuit la servicii psihologice. Solicităm creșterea numărului de specialiști în școli (un consilier la 250 de elevi și un psiholog la 500), eliminarea obligativității acordului parental pentru consiliere psihologică începând cu 15 ani și instruirea diriginților pentru a acorda primul ajutor psihologic. De asemenea, dorim evaluarea anuală a cadrelor didactice și consilierilor de către psihologi clinicieni, introducerea unui sistem anonim de feedback al elevilor și monitorizarea continuă, transparentă, a programelor de sănătate mintală, pentru intervenții adaptate nevoilor reale”, spun elevii. În privința adicțiilor, ei cer măsuri reale și eficiente pentru prevenirea și combaterea adicțiilor în rândul tinerilor. „Vrem grupuri de suport în școli, conduse de specialiști, unde să putem discuta deschis și primi ajutor. Solicităm o linie telefonică anonimă pentru raportarea distribuitorilor de substanțe, fără repercusiuni, și dezincriminarea minorilor consumatori, cu obligativitatea de a urma un tratament specific, subvenționat de către stat. Avem nevoie de centre specializate pentru reabilitarea minorilor în fiecare județ. Vrem reguli mai stricte pentru vânzarea de alcool și tutun minorilor, precum și protecție online prin restricționarea conținutului nociv și a algoritmilor care ne pot influența negativ”, cer adolescenții. În ceea ce privește sănătatea reproducerii, ei cer ca educația sexuală să fie accesibilă tuturor elevilor, adaptată vârstei, bazată pe știință și fără condiționarea acordului parental. „Vrem profesori pregătiți, ghiduri clare din partea ministerelor, un site oficial cu informații și consiliere online, precum și implicarea specialiștilor. Solicităm acces gratuit în școli la produse de igienă intimă și metode contraceptive, alături de consiliere adecvată. Propunem înființarea unor centre de sănătate reproductivă pentru tineri, care să ofere sprijin complet, și garantarea accesului la servicii medicale fără bariere religioase sau administrative, inclusiv în zonele rurale”, spun copiii. În privința schimbărilor climatice, copiii cer acțiuni ferme împotriva schimbărilor climatice, începând cu reducerea poluării aerului cu 50% până în 2030 și tranziția către energie curată și transport electric. „Vrem o „Săptămână Verde” practică și relevantă în școli, cu implicarea elevilor și formarea de ambasadori de mediu. Solicităm introducerea de cursuri pentru meserii verzi, modernizarea școlilor și grădinițelor pentru a deveni clădiri neutre din punct de vedere al emisiilor CO2, dotarea tuturor clădirilor publice cu panouri solare. Susținem sancționarea reală a poluatorilor și reinvestirea fondurilor în soluții durabile. Ne dorim și extinderea spațiilor verzi cu 20% până în 2030, printr-un efort comun al autorităților, ONG-urilor și cetățenilor, coordonat digital și cu participarea activă a copiilor și tinerilor”, mai spun tinerii.