Etichetă: Sănătate

Ce băutură trebuie să consumi după ce ai luat cina, dacă vrei să ai o digestie mai bună

Consumul alimentelor mai grase sau mesele luate la ore târzii au un impact asupra digestiei, întrucât multe persoane ajung să se culce cu o senzație de greutate. Cu toate acestea, există un obicei simplu care poate fi făcut după cină și care ajută la o digestie mai bună. În timpul digestiei, mușchii tractului gastro-intestinal se contractă pentru a propulsa alimentele, însă atunci când contracțiile sunt prea puternice, ele pot duce la disconfort acut. Totuși, nutriționiștii dezvăluie care este băutura care vine în ajutor într-o astfel de situație. Este vorba despre consumul de ceai de mentă, făcând digestia mai ușoară. Un alt beneficiu îl reprezintă proprietățile sale de relaxare musculară, care s-au dovedit a reduce crampele și durerile din sistemul digestiv, scrie elEconomista. În cazul în care simți greață după masă copioasă, ceaiul de mentă poate ajuta la calmarea stomacului. Nutriționiștii mai subliniază că este ideal să optăm întotdeauna pentru băuturi fără cofeină și cu ingrediente calmante, printre care mușețelul sau ghimbirul. În cazul persoanelor predispuse la balonare, se recomandă evitarea consumului de băuturi acidulate, întrucât acestea pot crește presiunea stomacală sau refluxul gastroesofagian.

Șeful Organizației Mondiale a Sănătății va supraveghea evacuarea pasagerilor de pe nava de croazieră afectată de hantavirus

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că se va îndrepta spre insula spaniolă Tenerife, în largul coastei Africii de Vest, împreună cu înalți oficiali ai guvernului spaniol, „pentru a supraveghea debarcarea în siguranță a pasagerilor, membrilor echipajului și experților în sănătate”, potrivit AP. Nava sub pavilion olandez, MV Hondius, este așteptată să sosească în Tenerife în primele ore ale zilei de duminică. Tedros a declarat că, în acest moment, nimeni la bordul navei Hondius nu prezenta simptome ale virusului. „OMS continuă să monitorizeze activ situația, să coordoneze sprijinul și pașii următori și va ține statele membre și publicul la curent în consecință. Până în prezent, riscul pentru populația Insulelor Canare și la nivel global rămâne scăzut”, a postat el pe X. Ministrul Sănătății din Spania, Monica Garcia, a declarat vineri că se va îndrepta spre Tenerife împreună cu Tedros și cu ministrul de interne, Fernando Grande-Marlaska, pentru a coordona debarcarea. Pasagerii vor fi duși într-o „zonă complet izolată și delimitată” Trei persoane au murit de la izbucnirea epidemiei, iar cinci pasageri care au părăsit nava sunt infectați cu hantavirus. Atât SUA, cât și Marea Britanie au convenit să trimită avioane pentru a-și evacua cetățenii de pe nava de croazieră. Șefa serviciilor de urgență din Spania, Virginia Barcones, a declarat că pasagerii vor fi duși într-o „zonă complet izolată și delimitată” odată ce debarcă. Hantavirusul se răspândește de obicei prin inhalarea excrementelor de rozătoare contaminate și nu se transmite ușor între oameni. Însă virusul Andes detectat în focarul de pe vasul de croazieră se poate răspândi între oameni în cazuri rare. Simptomele apar de obicei între una și opt săptămâni după expunere.

OMS a confirmat 6 cazuri de hantavirus la bordul vasului de croazieră care naviga în Oceanul Atlantic

Din cele opt cazuri suspecte de hantavirus, șase au fost confirmate, a confirmat OMS, cu referire la focarul izbucnit la bordul unui vas de croazieră care naviga în Oceanul Atlantic. Potrivit sursei citate, trei persoane au decedat din cauza acestui virus. Rată de mortalitate de 38% „Pe 8 mai, opt cazuri în total, dintre care trei decese (o rată de mortalitate de 38%), au fost semnalate. Șase dintre cazuri au fost confirmate prin analize de laborator ca fiind infecții cu hantavirus, toate atribuite tulpinii Anzi”, a informat Organizația Mondială a Sănătății. Celelalte două cazuri sunt considerate „probabile”. Despre tulpina Anzi se știe că se poate transmite de la om la om. Până în prezent, patru pacienți sunt spitalizați, anunță OMS, care a prezentat și starea lor: „Unul este la terapie intensivă în Johannesburg, Africa de Sud, doi în diferite spitale din Olanda și un altul la Zurich, în Elveția”. OMS a precizat că persoana internată la spitalul din Düsseldorf (Germania) a fost testată negativ și, „ca atare, nu mai este considerată ca fiind un caz”. „Riscul pentru pasageri și echipajul navei este considerat unul moderat”, a adăugat OMS, în timp ce operatorul croazierei Oceanwide Expeditions a spus că „nicio altă persoană aflată la bord nu mai are simptome, dintre cei 150 de pasageri”. Alertă sanitară pe vasul MV Hondius Vasul de croazieră MV Hondius se află în centrul unei alerte sanitare internaționale din weekendul trecut. OMS, care coordonează răspunsul internațional în astfel de situații, dă asigurări că este vorba despre un „nivel scăzut de risc epidemic”. Acest virus rar este considerat ca fiind mai puțin contagios decât COVID-19. Vasul de croazieră, care se află în prezent în drum spre Tenerife, în arhipelagul spaniol Canare, urmează să ajungă duminică la prânz, potrivit site-ului de monitorizare a traficului maritim Marine Traffic. Evacuarea pasagerilor este preconizată pentru începutul săptămânii viitoare. De unde provine virusul Originea rămâne în continuare necunoscută și, potrivit agenției sanitare a ONU, prima contaminare ar fi avut loc înainte de debutul expediției, pe 1 aprilie, S-a ajuns la această concluzie întrucât primul pasager decedat, un olandez de 70 de ani, a prezentat simptome începând cu 6 aprilie. Or, perioada de incubație a virusului este cuprinsă între una și șase săptămâni. Există temeri legate și de Insula Sfânta Elena, unde 29 de pasageri au debarcat pe 24 aprilie, potrivit operatorului croazierei. „Căutarea de contacți printre pasagerii care au debarcat la Sfânta Elena continuă. Pasagerii au fost contactați și rugați să urmărească apariția simptomelor. De asemenea, au fost contactați și pasagerii care s-au aflat în același avion – de la Sfânta Elena în Africa de Sud – cu unul dintre cazurile confirmate ulterior. Anchete suplimentare în legătură cu expunerea potențială a primului caz și sursa epidemiei sunt în curs. Se colaborează cu autoritățile argentiniene și chiliene”, a mai anunțat OMS. Hantavirusul se transmite la om în principal de la rozătoare infectate. Este un virus endemic în anumite regiuni din Argentina, în special în zonele andine. Acolo au fost raportate circa 60 de cazuri anual în ultimii ani. Virusul poate declanșa sindroame respiratorii grave. RECOMANDAREA AUTORULUI: Caz suspect de hantavirus depistat în Spania. Anunțul secretarului de stat pentru sănătate Hantavirus. Misterioasa boală din timpul Războiului din Coreea care a ucis 250 de soldați Simptomele virusului care a speriat America. Ce trebuie să știi despre Hantavirus Însoțitoare de bord, în izolare după ce a intrat în contact direct cu o persoană care a decedat din cauza infectării cu hantavirus

Studiu: Un factor esențial prezice longevitatea mai bine decât dieta sau exercițiile fizice

Un studiu realizat la finalul anului trecut arată că există un alt factor care ar putea avea un impact mai mare asupra reducerii duratei de viață. Alte cercetări anterioare asociau somnul de proastă calitate cu o serie de probleme de sănătate. Totuși, studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea de Sănătate și Știință din Oregon au descoperit că un somn suficient are o legătură mai puternică cu o viață mai lungă decât dieta și exercițiile fizice. Potrivit Science Alert, studiul a avut la bază datele analizate din sondaje din SUA, acoperind perioada 2019-2025. Concret, indicatorii speranței de viață au fost comparați cu evaluările subiective ale duratei somnului. În acest sens, un somn care are o durată mai mică de șapte ore pe noapte este considerat drept unul insuficient. În realizarea studiului, cercetătorii au luat în calcul și alte variabile care pot influența speranța de viață, printre care sedentarismul, statutul profesional și nivelul de studii. Rezultatele au arătat că legătura dintre somnul insuficient și speranța de viață mai scurtă s-a menținut. „Nu mă așteptam ca [somnul insuficient] să fie atât de puternic corelat cu speranța de viață. Întotdeauna am considerat că somnul este important, dar această cercetare subliniază cu adevărat acest aspect: oamenii ar trebui să se străduiască să doarmă între șapte și nouă ore, dacă este posibil”, a spus Andrew McHill, cercetător de la Universitatea de Sănătate din Oregon. „Această cercetare arată că trebuie să acordăm prioritate somnului cel puțin la fel de mult cât acordăm alimentației sau exercițiilor fizice. Un somn bun pe timpul nopții îți va îmbunătăți starea de bine, dar și durata de viață”, a mai spus McHill. Un studiu de acest gen nu poate să ofere o imagine mai clară privind interacțiunile complexe dintre somn, alimentație și exercițiile fizice. Totuși, rezultatele studiului sugerează că durata somnului pe care o ai în fiecare noapte reprezintă un indicator semnificativ al stării de sănătate pe termen lung.

O parte a corpului pe care o ignori complet îți poate prezice longevitatea, spune un medic

Dr. Courtney Conley, specialist în sănătate și longevitate, atrage atenția că o anumită parte a corpului – picioarele – este mult mai importantă decât credem și că o tratăm greșit în fiecare zi. Medicina modernă vorbește mult despre sănătatea inimii, a creierului sau a sistemului digestiv. Există însă un factor predictiv al longevității despre care se vorbește prea puțin: starea picioarelor. De ce picioarele contează pentru longevitate Picioarele conțin mii de receptori senzoriali care colectează constant informații pentru a ne menține echilibrul și mobilitatea. Pe măsură ce îmbătrânim, sensibilitatea acestor receptori scade treptat. „Pierdem capacitatea de a «simți»”, explică dr. Conley, conform Parade. Totodată, pierdem masă musculară la nivelul picioarelor, la fel ca în restul corpului. Slăbiciunea degetelor de la picioare este unul dintre principalii factori care cresc riscul de cădere la vârstnici. Unde greșim zilnic Încălțămintea modernă cu vârfuri înguste și tocuri înalte compromite funcția naturală a piciorului. „Dacă nu folosești forța și funcția piciorului, o vei pierde”, spune dr. Conley. Spre deosebire de durerile de spate, pentru care medicii recomandă exerciții de întărire, durerile de picior sunt tratate de obicei fără să fie abordată cauza reală. Ce poți face acum Dr. Conley recomandă un exercițiu simplu de întărire a degetelor: așează un prosop sub vârfurile degetelor, aplecă-te ușor în față și apasă degetele în prosop. Menține poziția 5 secunde și repetă de 20 de ori. De asemenea, specialistul recomandă să mergi desculț câte 5 minute pe zi, să exersezi dexteritatea degetelor și să alegi încălțăminte care respectă anatomia piciorului.

Prima intervenție chirurgicală asistată robotic de la Spitalul Județean din Timișoara, realizată pentru eliminarea unei tumori voluminoase

Secția de Obstetrică-Ginecologie II a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara a făcut prima intervenție chirurgicală asistată robotic, pentru a extrage o tumoră voluminoasă. Pentru această operație, a fost folosit sistemul Da Vinci, unul dintre cele mai avansate sisteme de chirurgie robotică din lume. Pacienta a fost externată la mai puțin de 2 zile după operație Pacienta, o femeie în vârstă de 50 de ani, avea o tumoră pelvi-abdominală voluminoasă, a beneficiat de intervenția modernă și s-a recuperat remarcabil de rapid, fiind externată la doar 36 de ore după operație, s-a anunțat în comunicatul de presă. Echipa, coordonată de Prof. Dr. Popa Zoran, Șef al Secției OG II, a fost formată din medicii Dr. Huidu Bianca, Dr. Tomesc Daniela, Dr. Tinei Octavia, asistentele Chihaia Mihaela (asistentă medicală șefă bloc operator obstetrica ginecologie), Niculescu Anca, Roca Rebeca, anestezistul Dr. Drăgulescu Dorian, iar suportul tehnic al sistemului Da Vinci a fost asigurat de Lascu Adrian. Procedura, decontată de CNAS „Chirurgia robotică asistată Da Vinci reprezintă vârful tehnologic al medicinei contemporane, oferind precizie superioară, traumă tisulară minimă, durere postoperatorie redusă și recuperare accelerată față de intervențiile clasice sau laparoscopice convenționale”, se mai arată în comunicat. Asistența ginecologică de înaltă performanță este, de asemenea, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, asigurând accesul egal la medicină de top pentru toate pacientele.

Hantavirus / Imunologul care a creat vaccinul anti-Covid: Nu va exista o pandemie. E nevoie de 10 luni pentru tehnologii anti-hantavirus

„Suntem sau nu în fața unei pandemii de hantavirus?”, este o întrebare multiplicată de prea multe ori pentru ca ea să nu capete un răspuns, iar imunologul laureat cu Nobelul pentru Medicină în 2023 Drew Weissman temperează îngrijorarea și spune că, într-adevăr, „hantavirusul se poate transmite între oameni, însă nu la fel de rapid ca și Covidul. Infecțiile cu hantavirus sunt cazuri sporadice, care necesită monitorizare, ca orice altă infecție, dar nu suntem în pragul unei noi pandemii”, dă acesta asigurări în presa italiană. În privința unui vaccin împotriva hantavirusului, Weissman spune că există deja în laboratoare și că, pentru variante de tulpini și specii ale hantavirusului se lucrează de mai bine de 30 de ani. „Este nevoie de timp tehnic” Însă omul (sau, mai bine zis, unul dintre cei doi oameni) care a făcut posibilă existența unui vaccin anti-Covid în 10 luni spune: „Durează nouă sau zece luni pentru ca acestea să fie disponibile. Lucrăm la toți virușii potențial responsabili de pandemii, dar este nevoie de timp tehnic pentru a aduce aceste tehnologii pe piață. Chiar și pentru Covid le aveam deja pregătite”. Bilanțul rămâne neschimbat În altă ordine de idei, autoritățile sanitare din toată lumea sunt în stare de alertă. Ele încearcă să reconstituie lanțul de infecții cu hantavirus după focarul de pe MV Hondius. Partea bună este că bilanțul morților rămâne neschimbat – trei persoane, doi soți olandezi și o cetățeană germană. Cinci persoane au fost testate pozitiv pentru specia andină a hantavirusului și alte trei sunt încă suspecte. Nu se știe foarte exact dacă focarul a izbucnit pe vasul de croazieră sau a fost adus din afară. Cazurile Primul caz confirmat datează de la începutul lui mai. Primul pasager infectat a contractat, se crede, virusul înainte de îmbarcare, în urma unui contact cu o rozătoare la o groapă de gunoi din apropierea orașului Ushuaia, Argentina. Cuplul olandez, considerat primul caz al focarului, se îmbarcase pe 1 aprilie. Femeia a fost scoasă dintr-un zbor al KLM pe ruta Johannesburg în data de 25 aprilie, din cauza agravării stării de sănătate, și a murit înainte de a ajunge în Olanda. O însoțitoare de bord KLM care intrase în contact cu ea a fost internată ulterior la Amsterdam cu posibile simptome de hantavirus. Urgență de nivel 3 Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au clasificat focarul drept urgență de nivel 3, potrivit ABC News. Toți pasagerii care au debarcat în Insula Sfânta Elena pe 24 aprilie au fost contactați, a anunțat operatorul navei. Printre ei se numără cetățeni din cel puțin 12 țări, inclusiv șapte britanici și șase americani. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au clasificat focarul drept „urgență de nivel 3”. Internațional La nivel internațional, mai multe state monitorizează pasageri reîntorși acasă. Georgia și Arizona urmăresc rezidenți asimptomatici care coborâseră de pe navă înainte de detectarea virusului. California monitorizează mai mulți rezidenți, iar doi texani s-au întors în SUA înainte de declanșarea focarului. Canada monitorizează trei cetățeni, dintre care unul se afla în același zbor cu o persoană simptomatică. Elveția a confirmat un caz pozitiv la un pasager spitalizat, iar un cetățean danez a fost sfătuit să se autoizoleze. Andes a singurul hantavirus care se transmite de la om la om Carlo Federico Perno, șeful Unității de Microbiologie și Imunologie Diagnostică de la Spitalul Bambino Gesù din Roma, explică particularitatea acestui focar: virusul Andes (care este o specie din familia hantavirusurilor și nu o tulpină) este singurul hantavirus dovedit că se transmite de la om la om prin contact apropiat și prelungit. Celelalte specii și tulpini se transmit exclusiv prin inhalarea particulelor de urină, fecale sau ale salivei rozătoarelor infectate. Rata mortalității variază între 1% și 15% în Asia și Europa și poate ajunge la 50% în America, unde sindromul pulmonar provocat de hantavirus este mai frecvent. „Hantavirusurile au o capacitate ridicată de mutație” Perno avertizează că, deși în Europa circulă tulpini mai puțin patogene, riscul nu trebuie ignorat: „Hantavirusurile, ca toate virusurile ARN, au o capacitate ridicată de mutație. Când un virus se adaptează la oameni, devine mai infecțios. Și mortalitatea (în rândul persoanelor infectate – n. red.) nu scade neapărat odată cu creșterea transmisibilității” – adică virusul nu-și pierde din vitalitate odată cu mărirea ratei de transmisibilitate, ba se poate întâmpla chiar contrariul. OMS lucrează la „îndrumări pas cu pas” Toți pasagerii care au debarcat pe St. Helena din Atlanticul de Sud , unde nava a acostat pe 24 aprilie , au fost contactați, a declarat operatorul navei. Printre aceștia se numără persoane din cel puțin 12 țări , inclusiv șapte cetățeni britanici și șase americani. Primul caz confirmat de hantavirus în acest focar datează de la începutul lunii mai. „Acesta nu este coronavirus, este un virus foarte diferit”, a declarat Maria Van Kerkhove , directoarea OMS pentru focare și pandemii, într-o conferință de presă. OMS a declarat că lucrează la „îndrumări pas cu pas pentru momentul în care zecile de pasageri rămași la bordul navei, cu destinația Insulelor Canare, vor ajunge acolo sâmbătă sau duminică și când vor debarca și se vor întoarce acasă. Niciunul dintre acești pasageri nu prezintă în prezent simptome”. Lanțuri de contacte în lume Departamentul de Sănătate Publică din Georgia a declarat că monitorizează doi rezidenți asimptomatici care s-au întors acasă după ce au debarcat de pe nava de croazieră. Departamentul de Servicii de Sănătate din Arizona a declarat că urmărește cazul unui rezident care se afla, de asemenea, pe navă și care era asimptomatic. Potrivit New York Times, California monitoriza mai mulți rezidenți care fuseseră pe navă. Autoritățile din Texas au declarat că doi rezidenți care erau pasageri pe navă s-au întors în Statele Unite înainte de focar. Europa Spitalul Universitar din Düsseldorf, care tratează persoana evacuată germană, a declarat că nu este vorba de un caz confirmat, ci mai degrabă de un contact, și că aceasta este în curs de testare. În Elveția, un bărbat care a călătorit pe vasul de croazieră și a fost spitalizat a fost testat pozitiv pentru infecție, au declarat oficialii. Un cetățean danez care se afla la bordul navei Hondius s-a întors acasă și a fost sfătuit

Oncologii trag un semnal de alarmă: un produs folosit în aproape orice casă poate crește riscul de cancer

Mulți oameni asociază riscul de cancer cu genetica sau fumatul. Însă expunerile zilnice din propriile case pot contribui la acumularea unui risc semnificativ, spun oncologii. „Riscul de cancer este adesea determinat de expuneri mici care se acumulează în timp”, explică dr. Amar Rewari, șeful secției de oncologie radiologică la Luminis Health, conform Parade. Ce conțin odorizantele de cameră Odorizantele de cameră eliberează compuși organici volatili (COV). Această categorie include substanțe precum benzenul și formaldehida. Acestea nu se disipă rapid după pulverizare. Pot rămâne în aer și pot reacționa cu alte substanțe, generând poluanți suplimentari în interior. Printre ingredientele cu potențial risc se numără terpenele, compuși din parfumurile „naturale”. Aceștia pot provoca iritații respiratorii și pot genera formaldehidă prin reacții chimice. Formaldehida este un carcinogen cunoscut. Ce spun oncologii „Nu avem dovezi concludente că odorizantele provoacă cancer la oameni, dar nu este nerezonabil să reduci utilizarea lor, mai ales în spații mici și slab ventilate”, spune dr. Lee Hong, oncolog la City of Hope Orange County. Nu există un prag clar de expunere considerat nesigur. „Riscul de cancer se dezvoltă în timp și este influențat de mulți factori, nu de un singur produs”, precizează dr. Rewari. Ce poți folosi în schimb Experții recomandă aerisirea frecventă a locuinței cu ferestrele deschise și folosirea absorbantelor naturale de mirosuri ca alternative mai sigure față de odorizantele comerciale.

Un organ ignorat la vârsta adultă ar putea ține cheia longevității / Reduce cu 50% riscul de deces

Un organ mic situat în piept, considerat mult timp relevant doar în copilărie, ar putea juca un rol major în sănătatea și durata de viață a adulților. Două studii publicate simultan în revista Nature de cercetători de la Mass General Brigham arată că persoanele cu un timus mai sănătos trăiesc mai mult și au un risc semnificativ mai mic de boli cardiovasculare, cancer și deces prin imunoterapie eșuată. Timusul este un organ mic situat în torace, în spatele sternului, cu rol central în sistemul imunitar – contribuie la maturarea limfocitelor T, globulele albe care apără organismul împotriva infecțiilor și bolilor. Se știa că timusul se micșorează odată cu vârsta și produce tot mai puține celule noi, motiv pentru care rolul său la adult fusese puțin cercetat. Noile date contestă această perspectivă. Cum a fost realizat studiul Cercetătorii au analizat imagini CT standard cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind tehnici de învățare profundă pentru a evalua dimensiunea, structura și compoziția timusului la peste 25.000 de adulți incluși într-un program național de screening pentru cancer pulmonar și la peste 2.500 de participanți la studiul Framingham, o cohortă urmărită pe termen lung. Pe baza acestor date, echipa a construit un scor al „sănătății timice”. Rezultatele Diferențele dintre scoruri s-au dovedit semnificative. Persoanele cu un timus mai sănătos au înregistrat un risc de deces cu aproximativ 50% mai mic, un risc de deces prin boli cardiovasculare cu 63% mai redus și un risc de a dezvolta cancer pulmonar cu 36% mai mic față de cele cu scoruri scăzute. Asocierile s-au menținut și după ajustarea pentru vârstă și alți factori de sănătate. Cercetătorii explică aceste rezultate prin mecanismul imunitar: pe măsură ce funcția timusului și diversitatea limfocitelor T scad, sistemul imunitar devine mai puțin eficient în fața amenințărilor, inclusiv a cancerului. Analiza a identificat și factori asociați cu o sănătate timică mai precară: inflamația cronică, fumatul și greutatea corporală crescută. Implicații pentru imunoterapie Al doilea studiu a mers mai departe, evaluând peste 1.200 de pacienți tratați prin imunoterapie – o formă de tratament care activează sistemul imunitar împotriva cancerului. Rezultatele arată că pacienții cu un timus mai sănătos au avut un risc cu 37% mai mic de progresie a bolii și un risc de deces cu 44% mai redus, după ajustarea diferențelor între pacienți, tumori și tipuri de tratament. Ce urmează Autorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, iar metoda de evaluare imagistică nu este deocamdată pregătită pentru utilizare clinică de rutină. Cercetările nu au testat nici dacă modificarea factorilor de stil de viață poate îmbunătăți direct funcția timusului. Un studiu în curs analizează dacă expunerea accidentală la radiații la nivelul timusului, la pacienții cu cancer pulmonar, afectează rezultatele tratamentului.

Mâncăm mai mult, dar ne hrănim mai puțin: fenomenul silențios care afectează miliarde de oameni

Un studiu publicat în revista Global Change Biology a analizat nivelurile de nutrienți din 43 de culturi, inclusiv orez, soia și grâu. Concluzia: proteinele, fierul și zincul au scăzut cu 3,2% în toate plantele analizate, începând cu sfârșitul anilor 1980. Cauza identificată este creșterea concentrației de CO2 din atmosferă. „Alimentația pe care o consumăm astăzi are o densitate nutrițională mai mică decât cea a bunicilor noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”, a declarat Kristie Ebi, profesoară. De ce se întâmplă asta Plantele folosesc CO2 pentru a produce zaharuri și energie. Valoarea lor nutritivă pentru oameni provine însă din mineralele absorbite prin sol. Un nivel mai ridicat de CO2 ajută culturile să crească mai mari și mai repede. Însă, absorbția de minerale rămâne constantă – concentrația lor scade astfel prin diluție. Există și un al doilea mecanism. Când CO2-ul este abundent, plantele nu mai trebuie să-și deschidă porii microscopici – stomata – pentru a lăsa aerul să intre. Stomata deschise permit și absorbția apei prin rădăcini. Apa conține mineralele esențiale pe care le preluăm din alimente. Cu stomata mai rar deschise, și această sursă de minerale scade. „Planta devine mai eficientă, dar acest lucru are un preț, din perspectiva umană”, a explicat Lewis Ziska, biolog vegetal la Universitatea Columbia, care studiază fenomenul de peste două decenii. Consecințele pentru sănătatea globală Scăderea de 3,2% poate părea neglijabilă. Însă alimentația a miliarde de oameni se află deja la limita malnutriției. Autorul principal al studiului, Sterre ter Haar, avertizează că acele câteva puncte procentuale pot împinge milioane de oameni într-o criză de sănătate. Estimările existente sunt îngrijorătoare. Un sfert din populația lumii suferă deja de anemie. Un studiu din 2018 a calculat că 175 de milioane de oameni în plus ar putea avea probleme cauzate de deficiența de zinc. Aproximativ 1,4 miliarde de femei și copii ar putea pierde patru procente din fierul din alimentație. Ar agrava astfel o afecțiune care poate provoca complicații în sarcină, probleme de dezvoltare și deces.