Un medic psihiatru, care profesează în Franța, vorbește despre rolul profund al somnului pentru o viață sănătoasă! Dr. Bogdan Matei: Somnul rămâne unul dintre cei mai subestimați factori ai sănătății mintale și ai performanței pe termen lung
Bogdan Matei este un medic psihiatru român care profesează în Franța, unde își desfășoară activitatea atât în cadrul unui spital, cât și în zona de training și coaching pentru profesioniști și organizații. Interesul pentru biologia somnului și impactul său asupra funcționării psihice a devenit, astfel, o direcție firească de cercetare și reflecție. Din dorința de a face aceste informații accesibile unui public mai larg, medicul Bogdan Matei a inițiat o serie de articole dedicate înțelegerii științifice a somnului și rolului său esențial în echilibrul zilnic. Bogdan Matei, medic psihiatru român care profesează în Franța, explică de ce somnul este esențial pentru sănătatea mintală Născut și format în România, în prezent, practică psihiatria în Franța, unde își desfășoară activitatea atât într-un cadru clinic spitalicesc, cât și în zona de training și coaching pentru profesioniști și organizații. Această dublă experiență din mediul medical și cel organizațional îi oferă o perspectivă amplă asupra comportamentului uman, în contexte foarte diferite: vulnerabilitate și criză, pe de o parte, performanță și leadership, pe de altă parte. „Seria noastră de articole, dedicată biologiei somnului, își propune să aducă în spațiul public informații științifice riguroase, explicate într-un limbaj accesibil și aplicabil în viața de zi cu zi. Într-un context social marcat de ritm accelerat, suprasolicitare cognitivă și epuizare cronică, somnul rămâne unul dintre cei mai subestimați factori ai sănătății mintale și ai performanței pe termen lung. Cercetările din domeniul neuroștiințelor arată că somnul influențează direct memoria, reglarea emoțională, capacitatea de concentrare, sistemul imunitar și riscul de afecțiuni psihiatrice și metabolice”, a declarat medicul psihiatru Bogdan Matei. Totodată, acesta a precizat că obiectivul principal al proiectului este cultivarea unei conștientizări mai profunde privind mecanismele biologice ale somnului, ciclurile sale, activitatea cerebrală și nu numai. „Prin această serie, ne propunem să explicăm mecanismele biologice ale somnului, ciclurile sale, activitatea cerebrală, rolul melatoninei și al presiunii homeostatice și să evidențiem impactul concret al privării de somn asupra funcționării zilnice. Obiectivul nostru nu este doar informarea, ci cultivarea unei conștientizări mai profunde: înțelegerea faptului că somnul reprezintă un fundament al echilibrului psihic, al clarității cognitive și al rezilienței individuale”, a mai spus dr. Bogdan Matei. Medicul psihiatru Bogdan Matei: „Atenția mea se îndreaptă către construirea unei sănătăți mai bune” În cadrul seriei dedicate biologiei somnului, medicul Bogdan Matei precizează că somnul este un proces de resetare biologică. „Odată cu începutul anului 2026, atenția mea se îndreaptă către un aspect esențial, și anume construirea unei sănătăți mai bune, pentru mine și pentru oamenii care îmi sunt dragi. Există numeroși piloni care susțin o viață echilibrată, însă activitatea mea recentă a adus unul dintre ei în prim-plan cu o claritate aparte: somnul. Un proces de resetare biologică în adevăratul sens al cuvântului, somnul susține memoria, echilibrul emoțional, metabolismul și sănătatea pe termen lung. Cu alte cuvinte, somnul reprezintă o investiție zilnică în felul în care funcționăm și în persoana care devenim. Anul acesta pornesc într-o explorare mai profundă a somnului și a influenței sale extraordinare asupra stării noastre de bine. Inspirat de cercetători precum Matthew Walker, ale cărui studii luminează misterele motivelor pentru care dormim, lansez o nouă serie de reflecții dedicate științei și înțelepciunii odihnei restauratoare”, a spus medicul român Bogdan Matei. Totodată, acesta a precizat și faptul că aduce în atenția oamenilor pași concreți și descoperiri științifice, dar și rolul profund pe care somnul îl joacă în viața oamenilor. „Împreună, vom explora arhitectura ascunsă a nopților noastre, cum ar fi, de exemplu, ritmurile, presiunile și coregrafia biologică ce modelează felul în care gândim, simțim, învățăm, ne conectăm și ne vindecăm. Vom parcurge descoperiri științifice, vom pune sub semnul întrebării convingeri vechi și vom descoperi rolul profund pe care somnul îl joacă într-o viață sănătoasă și plină de sens. Promit o călătorie plină de curiozitate, claritate și revelații, o experiență în care monotonia nu își găsește locul. Pentru un an cu un somn mai bun și o viață mai bună”, a precizat dr. Bogdan Matei. Cum afectează lipsa somnului corpul și creierul? Medicul român care profesează în Franța a explicat cum afectează lipsa somnului corpul și creierul. „Așa cum subliniază Matthew Walker în cartea sa, «De ce dormim» (2017), consecințele privării de somn asupra sănătății și stării noastre generale de bine sunt numeroase și, cu siguranță, nu ar trebui ignorate. De la slăbirea sistemului imunitar și creșterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer sau afecțiuni cardiovasculare majore, până la apariția unor tulburări psihiatrice, precum depresia, anxietatea sau comportamentele suicidare, lipsa somnului are un impact profund negativ asupra calității vieții noastre. Mai mult, așa cum subliniază autorul, lipsa cronică de somn ne poate chiar scurta durata de viață”, a spus medicul psihiatru. Totodată, acesta explică în detaliu și principalele consecințe ale privării de somn. „Înainte de a explora mai în detaliu principalele consecințe ale privării de somn, este util să clarificăm ce înseamnă, de fapt, acest termen. Potrivit lui Matthew Walker, privarea de somn caracterizează persoanele care dorm, în mod regulat, mai puțin de șase sau șapte ore pe noapte (Walker, 2017). Totuși, dincolo de această idee de «regularitate», este important să recunoaștem că un somn insuficient sau de slabă calitate poate apărea și pe perioade mai scurte. Câteva nopți de odihnă inadecvată sunt suficiente pentru ca efectele negative să înceapă să se manifeste. Poate că acesta este încă un motiv pentru a lua în serios critica autorului față de vechea deviză: «Voi dormi când nu voi mai fi.»”, a mai declarat dr. Bogdan Matei. Care sunt beneficiile unui somn adecvat? În același timp, dr. Bogdan Matei a precizat inclusiv care sunt beneficiile esențiale care se desfășoară în timp ce dormim. „Îmbunătățește învățarea, memoria și capacitatea de decizie, oferindu-ne claritatea mentală necesară pentru a naviga provocările zilnice. Susține reglarea emoțională, ajutându-ne să răspundem mai echilibrat situațiilor dificile și să interacționăm mai eficient cu cei din jur. Întărește sistemul imunitar, crescând capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor și a bolilor. Optimizează funcția metabolică, sprijinind reglarea sănătoasă a insulinei și a glicemiei. Echilibrează apetitul, favorizând alegeri alimentare mai sănătoase și un control mai bun
Un singur an, 16 medicamente noi, 7.000 de proiecte și primul plasture genetic testat pe oameni
Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a aprobat în 2025 șaisprezece medicamente pentru boli rare, din totalul de 104 autorizații acordate. Medicamentele sunt folosite pentru diagnosticarea, prevenirea și tratarea bolilor rare. Este un număr semnificativ într-un domeniu în care cercetarea avansează lent și cu resurse limitate, notează Agenția ANSA. 7.000 de proiecte de cercetare active în întreaga lume Peste 30% din totalul proiectelor globale de cercetare farmaceutică vizează bolile rare. Cei 7.721 de proiecte actuale urmăresc să găsească tratamente pentru cele 350 de milioane de persoane afectate în întreaga lume. Interesul industriei farmaceutice și biotehnologice pentru acest domeniu este în creștere constantă. Un plasture genetic, prima speranță pentru o boală oculară rară Împotriva atrofiei optice autosomale dominante, o boală oculară gravă, au început studiile clinice cu un „plasture genetic”. Primul pacient a fost deja tratat. Cercetătorii se îndreaptă spre o posibilă vindecare a unei afecțiuni care până acum nu avea tratament. Potrivit Rare Diseases Europe (Eurordis), timpul mediu necesar pentru a obține un diagnostic în Europa este de aproximativ cinci ani. Această „odisee diagnostică” întârzie accesul la tratament și afectează calitatea vieții pacienților. Diagnosticul precoce rămâne una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne. Dreptul la tratament, cerut de asociațiile pacienților De Ziua Mondială a Bolilor Rare, asociațiile internaționale au cerut guvernelor să garanteze accesul la terapii fără întârzieri birocratice. „Dreptul la tratament este un drept al omului și trebuie garantat tuturor, 365 de zile pe an”, transmite Anffas. Asociația Luca Coscioni denunță că pacienții sunt adesea ținuți ostatici de birocrație și logica orientată spre profit. Ziua Mondială a Bolilor Rare se sărbătorește în fiecare an pe 28 februarie, ca apel global pentru dreptul la tratament al celor afectați.
Sezonul alergiilor a început în februarie. Polenul – mai agresiv ca niciodată în 2026
O prognoză făcută de Universitatea din Worcester arată că polenul copacilor a atins niveluri „foarte ridicate” în ultimele zece zile. De obicei, sezonul febrei fânului este așteptat la sfârșitul lunii martie. Anul acesta, simptomele au apărut cu mult mai devreme, scrie The Independent. O schimbare bruscă de la vreme ploioasă la temperaturi calde și uscate a declanșat eliberarea masivă a polenului din copaci. „A fost vremea ideală pentru polenul copacilor. Ploaia a făcut ca ierburile și copacii să fie mai exuberanți, iar acum că s-a uscat, toate capsulele de polen au apărut”, a explicat dr. Adrian Morris, alergolog la Surrey Allergy Clinic, pentru Independent. Polenul de arin este cel mai ridicat, iar polenul de alun, plop, chiparos și ulm este prezent în cantități moderate. Un sfert dintre alergici sunt afectați de polenul copacilor Sezonul polenului din copaci durează până la jumătatea lunii mai, potrivit Met Office. El provoacă simptome alergice la un sfert dintre persoanele care suferă de febra fânului. „Concentrația de polen crește rapid și toată lumea prezintă simptome”, a avertizat dr. Morris. Deși nivelurile de polen sunt mai ridicate la țară, mai mulți locuitori din orașe suferă de febra fânului, potrivit dr. Fiona Symon de la Universitatea din Leicester. Motivul: particulele de eșapament transportă granulele de polen mai adânc în căile respiratorii, agravând alergiile. Combinația dintre poluare și polen devine un coșmar pentru cei sensibili. Ce poți face acum pentru a te proteja Experții recomandă începerea tratamentului cu antihistaminice înainte ca simptomele să se agraveze. Spray-urile nazale cu steroizi sunt, de asemenea, recomandate. În zilele cu concentrații ridicate de polen, alergicii ar trebui să limiteze activitățile în aer liber, să poarte ochelari de soare și să se schimbe de haine după ce intră în casă. Universitatea din Leicester monitorizează nivelurile de polen din 2006 și constată că acestea cresc de la an la an, fenomen legat de schimbările climatice și de plantarea tot mai frecventă a copacilor polenizatori în zonele urbane.
De la Roma antică până azi: planta care ajută creierul să se liniștească noaptea
Valeriana este originară din Europa și Asia, iar efectele sale calmante erau cunoscute încă din Grecia și Roma antică. Astăzi este disponibilă sub formă de capsule, pulbere sau ceai. Milioane de oameni o folosesc pentru anxietate socială, insomnie și stres zilnic, scrie New York Post. Cercetările sugerează că valeriana calmează sistemul nervos acționând asupra receptorilor GABA, aceiași receptori vizați de multe medicamente anxiolitice. Efectul său este mai moderat decât al somniferelor eliberate pe rețetă. Mecanismul exact de acțiune nu este încă pe deplin înțeles de oamenii de știință. Ce afecțiuni poate ameliora Valeriana este cel mai frecvent folosită pentru insomnie, anxietate și supraexcitare nervoasă. Unii o folosesc și pentru afecțiuni fizice ușoare asociate stresului cronic. Potrivit New York Post, este una dintre cele mai căutate alternative naturale la medicamentele clasice pentru somn. Eficacitatea valerianei depinde de calitatea și doza preparatului. Siguranța sa pe termen lung nu a fost dovedită în toate cazurile. Este recomandat să consulți un medic înainte de a o combina cu alte medicamente sau tratamente. Valeriana nu este singura opțiune naturală Ceaiul de mușețel este o altă alternativă populară, eficientă împotriva stresului și favorabilă unui somn odihnitor. Susține totodată sănătatea inimii și a vaselor de sânge. Cercetătorii brazilieni studiază și alte plante tradiționale cu potențial în tratarea inflamațiilor și a anxietății. Revenirea la soluții tradiționale bazate pe secole de experiență reflectă o tendință globală în creștere. Tot mai mulți oameni caută alternative naturale la medicamentele clasice pentru gestionarea stresului cotidian.
Ministrul Sănătății, la lansarea Registrului Neonatal: Zona de prevenție nu este acolo unde ar fi putut să fie”
Ministerul Sănătății a lansat vineri Registrul Național de Screening Neonatal, la Palatul Cotroceni, în cadrul proiectului „România în Lumină”. Ministrul Alexandru Rogobete a recunoscut că România are întârzieri în acest domeniu. „Zona de screening, zona de prevenție nu este acolo unde ar fi putut să fie”, a declarat el. Rogobete a adăugat că registrul „deschide calea către digitalizarea sănătății și către o monitorizare completă și atentă încă din primele zile de viață”. Mirabela Grădinaru despre ideea registrului Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a explicat că registrul s-a născut dintr-o promisiune făcută în urmă cu trei luni, la o întâlnire despre situația copiilor prematuri. „Am promis că nu vom rămâne doar la nivelul discuțiilor. Iată-ne astăzi aici, după trei luni, cu o soluție concretă”, a spus ea. Grădinaru a subliniat scopul registrului: „Niciun copil să nu fie pierdut din vedere”, astfel încât „fiecare nou-născut să aibă acces la prevenție, diagnostic, intervenție și tratament adecvat încă din primele zile de viață”. Rogobete a anunțat că vor urma și alte registre și programe naționale. „Împreună cu profesioniștii din sănătate putem recupera acest timp prețios pentru sănătatea tuturor”, a adăugat ministrul.
Epidemia de rujeolă din SUA, scăpată de sub control: Copiii mor din cauza unei boli care poate fi prevenită”
Statele Unite au depășit 1.100 de cazuri de rujeolă în primele opt săptămâni ale anului. Numărul este de șase ori mai mare decât media anuală, potrivit CNN. Medicii avertizează că urmează noi decese. „Ne îndreptăm spre alte decese. Și este inadmisibil”, a declarat dr. Paul Offit, de la Spitalul de Copii din Philadelphia. 96% dintre bolnavi, nevaccinați Aproape toate cazurile raportate în SUA implică persoane nevaccinate sau incomplet vaccinate. Peste 80% dintre cazuri sunt înregistrate la copii și adolescenți. „Copiii mor din cauza unei boli care poate fi prevenită prin vaccinare, deoarece părinții aleg să nu-i vaccineze”, a spus Offit. Carolina de Sud are cel mai mare focar: aproape 980 de cazuri din octombrie până acum. Spartanburg, cu rate scăzute de vaccinare, este cel mai afectat. Au fost raportate complicații grave: pneumonie, encefalită, cazuri la femei însărcinate. Nu s-au înregistrat decese, dar statul avertizează că epidemia nu s-a terminat. Focare active există și în Florida, Utah, Arizona și de-a lungul coastei de vest. Jumătate dintre statele americane au raportat cazuri în 2026. Cât de periculoasă este rujeola Din fiecare 1.000 de copii infectați, până la 3 pot muri. Unul poate dezvolta encefalită. Cu cât pacientul este mai în vârstă, cu atât boala este mai severă. „Rujeola este o infecție gravă. Poate afecta orice copil sănătos”, a avertizat dr. William Schaffner, de la Universitatea Vanderbilt. Rujeola fusese declarată eradicată în SUA în anul 2000. Răspândirea actuală amenință acest statut. Organizația Panamericană a Sănătății se reunește în aprilie pentru o decizie oficială.
Proiect USR: toate concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din Sănătate să se desfășoare cu observatori
USR își dorește ca toate concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din Sănătate să se desfășoare cu observatori. În acest sens a fost depus un proiect de lege. Inițiativa legislativă vine ca urmare a semnalelor frecvente ce vin dinspre tinerii medici care reclamă concursurile „cu dedicație” pentru posturile vacante din spitalele de stat, transmit reprezentanții USR printr-un comunicat de presă. Pentru un plus de transparență și, implicit, pentru a face încă un pas în combaterea acestei practici, deputata USR Oana Murariu a depus un proiect de lege pentru ca observatori independenți acreditați să poată participa la aceste concursuri. În februarie 2024, USR a propus centralizarea tuturor posturilor vacante din spitale și organizarea unui concurs național, de două ori pe an, pe modelul rezidențiatului. „Mulți dintre tinerii medici vor să rămână în România și să profeseze aici. Concursurile cu final cunoscut pentru posturile din spitalele publice, în care câștigă cineva decis înainte, nu cel mai bun candidat, îi demotivează însă. E ceva discutat atât de des, încât a devenit de notorietate. Mesajul care li se transmite prin astfel de practici e că nu au loc, că nu au un viitor aici, în România. Acest lucru trebuie corectat cât mai rapid. Prin prezența observatorilor acreditați creștem gradul de transparență și întărim organizarea pe criterii strict meritocratice a acestor concursuri”, declară deputata USR Oana Murariu, membră în Comisia juridică a Camerei Deputaților. Situația dificilă în care se află tinerii medici care vor să profeseze în România a fost recent detaliată și de Alexia Petrovai, studentă în anul V la Medicină și președinta USR Tineret. „Nu am întâlnit niciun rezident care să nu-și dorească un loc de muncă în spitalul în care și-a făcut rezidențiatul. Din păcate, însă, pe cât de rare sunt, pe atât de «dubios» se ocupă. Se înscriu doar câteva persoane, câteodată doar una, pentru că se știe că majoritatea posturilor de la stat sunt «cu dedicație», fără să conteze că poate tu ești cel mai bun și cel mai pregătit. Nu o dată, o singură persoană care a candidat pe un post a ajuns pe… locul 2, pentru că posturile sunt «păstrate» pentru pile, iar «piloșii» primesc ponturi”, arată Alexia Petrovai. Potrivit comunicatului de presă, proiectul – semnat și de parlamentarii USR din Comisiile pentru Sănătate din Camera Deputaților și Senat – modifică Legea privind reforma în domeniul sănătății (nr. 95/2006) în sensul introducerii posibilității ca observatori independenți acreditați din partea societății civile să aibă dreptul să participe la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din spitale. Aceștia se vor asigura că procedurile se derulează corect, fără privilegii sau favoritisme. USR vrea ca observatorii să reprezinte ONG-uri care au ca obiect de activitate protecția sănătății publice Reprezentanții USR precizează că observatorii independenți vor fi persoane din afara unității sanitare care organizează concursul și intenția este ca aceștia să reprezinte ONG-uri care au ca obiect de activitate protecția sănătății publice, drepturile pacientului sau alte activități similare. Procedura concretă va fi reglementată de Ministerul Sănătății. „Propunem astăzi încă o măsură pentru sănătatea românilor. În 2024, am inițiat o lege pentru a opri exodul tinerilor medici și a bloca practica posturi în spitale contra șpăgi. Avem suficienți medici buni în țară, care vor să muncească și să salveze vieți, și avem prea mulți pacienți care așteaptă cu orele o consultație. Este datoria noastră să rezolvăm problema posturilor disponibile în spitale și să le dăm șansa medicilor să își facă treaba. De aceea am propus, în urmă cu doi ani, introducerea concursului național pentru toate posturile din spitalele românești”, subliniază Diana Stoica, lidera deputaților USR și membră în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților. În februarie 2024, deputații USR Diana Stoica, Diana Buzoianu și Adrian Wiener au inițiat un proiect pentru instituirea unui mecanism transparent și corect pentru ocuparea posturilor vacante de medici din spitalele de stat. Este vorba, concret, ca Ministerul Sănătății să centralizeze pe site toate posturile disponibile din spitale și să organizeze concurs național pentru ocuparea acestora, de două ori pe an, pe modelul rezidențiatului.
O ciupercă mortală care mănâncă corpul din interior se extinde rapid la nivel global
O schimbare determinată de climă împinge ciuperca mortală Aspergillus în regiuni considerate anterior prea reci pentru supraviețuire. Cercetătorii avertizează că temperaturile în creștere extind habitatul acestor agenți patogeni cu transmitere aeriană în Europa de Nord și America de Nord, scrie DailyGalaxy. Migrarea crește expunerea populației și ridică îngrijorări privind infecțiile fungice rezistente la tratament. Schimbările climatice accelerează extinderea fungică Oamenii de știință de la Universitatea din Manchester au cartografiat deplasarea spre nord a speciilor Aspergillus până în 2025. Rezultatele arată că încălzirea globală remodelează habitatele fungice pe mai multe continente. În scenarii climatice cu emisii ridicate, aria de răspândire a Aspergillus fumigatus ar putea crește cu peste 77% în Europa. Studiul estimează că alte nouă milioane de europeni ar putea fi expuși sporilor. Scandinavia, Alaska și nordul Rusiei devin noi zone de risc. Între timp, regiunile tropicale ar putea deveni prea fierbinți pentru anumite specii, forțându-le să migreze către latitudini mai reci. Cercetătorii au identificat temperatura medie anuală drept principal factor al adecvării habitatului. Datele au fost modelate prin secvențiere ADN din sol și cartografiere geospațială a populației. Riscuri pentru sănătatea publică și rezistență la antifungice Sporii Aspergillus sunt microscopici și pot fi inhalați ușor în plămâni. La persoanele vulnerabile, ciuperca poate provoca aspergiloză invazivă, o infecție cu risc vital. Pacienții cu imunitate compromisă se confruntă cu cel mai mare risc de mortalitate. O preocupare majoră este rezistența la antifungice. În agricultură, fermierii folosesc fungicide pe bază de azoli pentru a proteja culturile. Aceste substanțe sunt similare din punct de vedere chimic cu medicamentele antifungice utilizate în spitale. Expunerea la azoli în mediu poate favoriza apariția tulpinilor rezistente înainte de infectarea umană. Această suprapunere complică tratamentul și crește riscul de evoluții severe. Impact asupra sistemelor alimentare și agriculturii Dincolo de spitale, Aspergillus amenință și securitatea alimentară globală. Ciuperca infectează frecvent porumbul și orezul, producând aflatoxine toxice. În Statele Unite, contaminarea culturilor generează pierderi anuale de până la un miliard de dolari în industria porumbului. Extinderea ariei fungice se suprapune tot mai mult cu zonele agricole majore. Climele mai calde și fenomenele meteorologice extreme pot accelera această răspândire. Monitorizarea unei amenințări microscopice în creștere Echipa de cercetare a utilizat modele predictive avansate pentru a estima distribuția viitoare a ciupercii. Au fost combinate date climatice, tipare de utilizare a terenurilor și densitatea populației. Ratele clinice ale infecțiilor au fost asociate cu densitatea fungică din mediu în mai multe țări analizate. Experții avertizează însă că evenimentele micro-climatice, precum furtunile de praf sau lucrările de construcții, pot declanșa creșteri bruște ale infecțiilor. Aceste focare locale rămân dificil de anticipat. Cercetătorii subliniază că agenții patogeni fungici sunt mai puțin studiați comparativ cu virusurile. Pe măsură ce schimbările climatice transformă ecosistemele, monitorizarea riscurilor fungice devine tot mai urgentă.
OMS atacă decizia SUA privind vaccinurile mRNA și avertizează asupra riscurilor viitoare
Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a criticat Statele Unite pentru reducerea cu aproape 500 de milioane de dolari a finanțării cercetării vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA), scrie Bloomberg. Directorul general al OMS a declarat că decizia subminează progresul într-o tehnologie cu potențial medical extins. Reducerea fondurilor vine după ce SUA au părăsit oficial OMS și și-au restructurat politicile de imunizare. Disputa privind finanțarea cercetării mRNA Tedros a descris decizia SUA de a retrage finanțarea cercetării mRNA drept o greșeală. El le-a cerut oficialilor americani să reanalizeze măsura, subliniind că lumea a intrat într-o „eră moleculară”. Potrivit acestuia, tehnologia mRNA ar putea contribui la dezvoltarea unor vaccinuri viitoare și chiar a unor tratamente pentru cancer. Departamentul american pentru Sănătate și Servicii Umane a oprit planurile care implicau companii precum Moderna, Pfizer, Sanofi, AstraZeneca și CSL Seqirus. Decizia a urmat unor schimbări mai ample în politica de vaccinare, sub conducerea secretarului pentru sănătate Robert F. Kennedy Jr. Modificările au inclus revizuirea recomandărilor privind vaccinarea copiilor și reorganizarea unor comitete consultative. Retragerea SUA din OMS și tensiunile persistente Statele Unite s-au retras oficial din OMS luna trecută. Președintele Donald Trump a anunțat planul de retragere cu un an înainte. SUA au lăsat în urmă contribuții neachitate estimate la aproximativ 260 de milioane de dolari. Trump a criticat anterior modul în care OMS a gestionat pandemia de Covid-19. El a susținut că organizația nu a dat dovadă de suficientă responsabilitate față de principalul său finanțator de atunci. În pofida tensiunilor, Tedros a declarat că cooperarea dintre OMS și oficialii americani continuă. El și-a exprimat încrederea că SUA ar putea reveni în organizație în următorul deceniu. Dezbaterea privind vaccinarea Dezbaterea privind imunizarea este o chestiune profund personală pentru Tedros. El s-a emoționat amintindu-și de moartea fratelui său din cauza rujeolei. Tedros a spus că el a supraviețuit bolii, în timp ce fratele său nu. Deși nu este de acord cu anumite politici americane, Tedros a recunoscut existența unor priorități comune. El a declarat că susține eforturile de combatere a bolilor netransmisibile și de reducere a prețurilor la medicamente. Disputa privind finanțarea cercetării mRNA evidențiază dezbateri globale mai ample despre politicile de vaccinare și securitatea sanitară. Tedros a subliniat că colaborarea poate continua chiar și în contextul unor divergențe de opinie.
Abilitatea pe care omenirea s-a bazat milenii întregi, tot mai rară în rândul generației Z
Aproximativ 40% dintre tinerii din Generația Z scriu rar texte mai lungi decât o notiță scurtă, arată sondaje recente. Profesorii spun că acest declin marchează o schimbare majoră față de o abilitate pe care oamenii s-au bazat timp de peste 5.500 de ani, scrie BeaconWales. Pe măsură ce ecranele domină sălile de clasă și viața de zi cu zi, scrisul de mână devine opțional, nu esențial. Declinele scrisului de mână în sala de clasă digitală În multe școli, laptopurile și smartphone-urile au înlocuit caietele și pixurile. Profesorii relatează că unii elevi întâmpină dificultăți în a scrie o pagină întreagă fără disconfort sau ezitare. Scrisul cursiv, odinioară parte standard a educației, este acum necunoscut pentru mulți adolescenți. Cercetările sugerează că aproape patru din zece elevi din Gen Z exersează rar scrisul de mână pe perioade mai lungi. Pentru unii, semnătura este singura utilizare constantă a pixului pe hârtie. Experții avertizează că lipsa exercițiului afectează viteza, lizibilitatea și rezistența la scris. Această schimbare reflectă obiceiuri digitale mai largi, unde tastarea și atingerea ecranului sunt mai rapide și mai comode. Totuși, profesorii susțin că această comoditate poate avea un cost cognitiv. Cum influențează scrisul de mână memoria și gândirea Neurocercetătorii afirmă că scrisul de mână activează mai multe zone ale creierului decât tastarea. Scrierea implică coordonarea abilităților motorii, a procesării vizuale și a sistemelor de memorie. Această interacțiune complexă consolidează învățarea și reținerea informațiilor. Studii realizate în Norvegia și Statele Unite arată că elevii care iau notițe de mână rețin conceptele mai eficient. Scrisul de mână obligă la sintetizare și procesare, nu la copiere mecanică. Tastarea, în schimb, încurajează adesea transcrierea rapidă fără reflecție profundă. Cercetătorii subliniază că tehnologia nu este nocivă în sine. Problema apare atunci când se pierde un instrument complementar care susține profunzimea cognitivă. Comunicare emoțională și reflecție Dincolo de mediul academic, scrisul de mână a susținut mult timp exprimarea personală. Scrisorile, jurnalele și notițele scrise creează urme tangibile ale emoțiilor și experiențelor. Mesajele digitale, deși practice, sunt adesea scurte și ușor de șters. Experții spun că scrierea mai lentă încurajează reflecția și comunicarea atentă. Mesajele scrise de mână cer structură și finalitate, spre deosebire de conversațiile online fragmentate. Unii profesori promovează acum obiceiuri simple, precum jurnalul de o pagină pe săptămână. Aceste practici mici încearcă să păstreze profunzimea fără a respinge tehnologia. Echilibrul dintre competențele analogice și digitale Specialiștii pun accent pe echilibru, nu pe nostalgie. Tastarea rămâne esențială pentru educația modernă și viața profesională. Însă menținerea scrisului de mână poate proteja memoria, învățarea și claritatea emoțională. Pe măsură ce Gen Z crește într-un mediu complet digital, scrisul de mână riscă să devină o tradiție pe cale de dispariție. Cercetătorii susțin că obiectivul nu este abandonarea ecranelor, ci păstrarea diversității cognitive.