Desert după mese copioase? Motivul pentru care există mereu un buzunar pentru ceva dulce, deși stomacul e plin
Senzația de stomac plin după masă este comună în perioada festivă, așa cum este și Crăciunul. Oricât de multă mâncare ar mai fi de gustat, nu mai poți mânca nimic din niciun preparat, însă un desert întotdeauna „intră”. Care este explicația? Japonezii surprind perfect acest lucru cu cuvântul „betsubara”, care înseamnă „stomac separat”. Din punct de vedere anatomic, deși nu există un compartiment suplimentar, senzația de a mai avea loc pentru un desert mai ușor este suficient de răspândită încât să merite o explicație științifică. Potrivit Science Alert, acest sentiment reflectă o serie de procese fiziologice și psihologice care, împreună, fac desertul deosebit de atrăgător, chiar și atunci când felul principal pare să fi atins limita. Altfel spus, mulți oameni își imaginează că stomacul este un sac de dimensiuni fixe, care se umple constant până când nu mai poate primi nimic. În realitate însă, stomacul este conceput întocmai să se întindă și să se adapteze. Când începem să mâncăm, acesta suferă o „acomodare gastrică”: mușchiul neted se relaxează, creând o capacitate suplimentară de „stocare”. Care este explicația În cazul alimentelor moi și dulci, acestea necesită foarte puțină digestie mecanică. În timp ce un fel principal de mâncare poate face stomacul să se simtă distins, un desert ușor, cum ar fi înghețata sau mousse-ul, abia îi solicită capacitatea de lucru. Ce se întâmplă în acest caz? Stomacul se relaxează și mai mult pentru a face loc. În plus, o mare parte din dorința de a mânca un desert provine și din creier, denumită „foamea hedonistă”, pentru că este acea dorință de a mânca pentru că ceva este plăcut sau reconfortant. Deserturile activează sistemul mezolimbic al dopaminei din creier, sporind motivația de a mânca și slăbind temporar semnalele de sațietate. De asemenea, deserturile se comportă diferit odată ce ajung în intestin. În comparație cu alimentele bogate în proteine sau grăsimi, alimentele bogate în zahăr și carbohidrați necesită o descompunere relativ redusă, contribuind la percepția că sunt mai ușor de digerat chiar și atunci când ești sătul.
Alimentul minune care protejează inima, creierul și oasele. Ce se întâmplă în organism dacă îl consumi zilnic
Unul dintre cele mai cunoscute beneficii ale uleiului de măsline este legat de sănătatea cardiovasculară. Acesta este bogat în grăsimi mononesaturate, în special acid oleic, care ajută la reducerea inflamației și la îmbunătățirea profilului colesterolului. „Uleiul de măsline conține compuși vegetali precum acidul oleic, acidul palmitic, acidul linoleic și acidul stearic. De asemenea, include compuși fenolici – fitosteroli, tocoferoli, lignani și flavonoide”, a explicat Mandy Enright, nutriționist, pentru EatingWell. Un studiu de referință, realizat în Spania, a analizat efectele dietei mediteraneene asupra persoanelor cu risc cardiovascular crescut. Rezultatele au arătat că participanții care au consumat zilnic ulei de măsline extravirgin au avut un risc semnificativ mai mic de infarct și accident vascular cerebral. Deși datează din 2018, studiul este considerat în continuare un reper în domeniul nutriției. Consum de ulei de măsline: inflamație mai redusă și oase mai puternice Inflamația cronică este asociată cu numeroase boli, de la diabet de tip 2 până la cancer. Compușii bioactivi din uleiul de măsline pot reduce nivelul markerilor inflamatori din organism, inclusiv proteina C reactivă. În același timp, polifenolii din uleiul de măsline pot susține sănătatea oaselor. Studiile sugerează că aceștia pot stimula formarea osoasă și pot reduce pierderea densității minerale, un aspect important mai ales pentru persoanele expuse riscului de osteoporoză. Beneficii pentru creier și memorie Consumul regulat de ulei de măsline pare să aibă efecte pozitive și asupra sănătății cognitive. Antioxidanții precum vitamina E și polifenolii ajută la combaterea stresului oxidativ, un factor implicat în declinul cognitiv și în apariția bolii Alzheimer. Un studiu amplu, realizat pe 90.000 de persoane din Statele Unite, a arătat că cei care consumau mai mult de o jumătate de lingură de ulei de măsline pe zi aveau un risc cu 28% mai mic de a muri din cauza demenței, comparativ cu cei care consumau rar sau deloc acest aliment. Înlocuirea margarinei sau a maionezei cu ulei de măsline a fost, de asemenea, asociată cu un risc mai scăzut de deces prin demență. Articulații mai bine protejate Datorită efectelor sale antiinflamatoare, uleiul de măsline ar putea avea un rol și în protecția articulațiilor. „Uleiul de măsline poate ajuta la menținerea lubrifierii articulațiilor și la protecția împotriva osteoartritei, datorită grăsimilor mononesaturate și antioxidanților pe care îi conține”, a spus Mandy Enright. Ea atrage însă atenția că multe dintre studiile existente au fost realizate pe animale, fiind necesare cercetări suplimentare pe oameni. Datele științifice sugerează că un consum ridicat de ulei de măsline ar putea reduce riscul de cancer cu până la 31%. Cele mai mari beneficii au fost observate în cazul cancerului de sân, al cancerelor digestive și al celor ale tractului urinar. O lingură de ulei de măsline (aproximativ 13,5 grame) conține 119 calorii și furnizează în principal grăsimi mononesaturate, alături de vitamina E și vitamina K. Specialiștii recomandă consumul cu moderație, deoarece este un aliment dens caloric. Pentru majoritatea oamenilor, uleiul de măsline este sigur, însă consumul excesiv poate duce la creștere în greutate sau, în cazuri rare, la disconfort digestiv.
Experții dezvăluie ce te poate face mai fericit decât cadourile
Conform Healthy Minds Poll realizat de American Psychiatric Association, 31% dintre americani consideră că oferirea și primirea de cadouri este tradiția de sărbători pe care o așteaptă cu cea mai mare nerăbdare în acest an. Însă experții susțin că există și alte modalități de a dărui care pot aduce aceeași satisfacție sau chiar mai mare. Bunătatea declanșează dopamina „Actele de bunătate declanșează o eliberare de dopamină, substanța chimică a creierului responsabilă de recompense și motivație”, explică Jennifer Moss, fost membru al Global Happiness Council și autoare a cărții „Unlocking Happiness at Work”, citată de CNBC. Un studiu a descoperit că efectuarea de acte de bunătate timp de șapte zile, fie pentru prieteni, fie pentru străini, crește fericirea. Gesturi simple care fac diferența Cercetătorii au identificat mai multe acțiuni care contribuie la bunăstarea personală: Ajutarea străinilor prin gesturi precum ținerea ușii deschise sau lăsarea cuiva să se încadreze în trafic poate avea un impact semnificativ. Voluntariatul la un adăpost pentru animale, un adăpost pentru persoane fără adăpost sau un centru de educație reprezintă o altă opțiune valoroasă. „Chiar și gesturi simple, cum ar fi a duce o băutură caldă unui prieten sau a mulțumi sincer unui angajat din comerț, pot îmbunătăți starea de spirit și pot crește sentimentul de conexiune socială”, subliniază Moss. Reducerea stresului prin bunătate Există dovezi că aceste acțiuni nu doar că sporesc fericirea, ci și ameliorează stresul. Acest aspect devine esențial având în vedere că 41% dintre americani se așteaptă la mai mult stres în perioada sărbătorilor de anul acesta decât anul trecut, potrivit APA. „Imagistica cerebrală arată că ajutorarea altora activează centrele de recompensă și reduce activitatea în regiunile legate de stres”, explică experta în stres Rebecca Heiss. Reconfigurarea creierului „Când ne concentrăm pe contribuția la comunitățile noastre, ne reconfigurăm literalmente creierul pentru a gestiona stresul mai eficient”, concluzionează Heiss. Astfel, în loc să te concentrezi exclusiv pe cadouri materiale, experții recomandă să incluzi în planurile de sărbători și acte de bunătate care pot aduce beneficii atât pentru tine, cât și pentru cei din jur.
Atenție la ce mâncați de Crăciun! Alimentele care atacă inima și favorizează creșterea în greutate
Consumul regulat de alimente grase și procesate poate fi o „bombă” pentru sănătatea inimii. Nutriționiștii recomandă înlocuirea lor cu proteine slabe, legume și cereale integrale pentru a preveni bolile cardiovasculare. Potrivit Lisei Andrews, expert în alimentație, anumite mâncăruri consumate frecvent pot să blocheze arterele, să ridice nivelul colesterolului și să contribuie la creșterea în greutate. Cât de „grei” sunt cârnații, de fapt Chiar și alimentele tradiționale pot fi problematice. Cârnații sunt fabricați, de obicei, din resturi grase de porc sau vită și sunt încărcați cu sodiu, ceea ce poate afecta tensiunea arterială și arterele. „Vorbim de bucăți de carne cu conținut scăzut de calitate, practic au puțină carne adevărată”, susține Lisa Andrews. Consumul regulat de cârnați contribuie la retenția de apă și la creșterea în greutate. Și puiul prăjit este problematic. Deși considerat o sursă slabă de proteine, piul odată ce este pane și prăjit în ulei devine o sursă importantă de grăsimi și colesterol. „Puiul este considerat de obicei una dintre cele mai slabe surse de proteine. Dar puiul prăjit nu este”, susține Lisa Andrews, pentru shefinds. O bucată de piept de pui prăjit de 113 grame conține aproape 300 de calorii, 15 grame de grăsimi, 4 grame de grăsimi saturate și peste 300 mg de sodiu, factori care cresc riscul de boli cardiovasculare și fac dificilă menținerea unei greutăți sănătoase. Nici cheeseburgerii nu sunt recomandați întrucât „prepararea lor cu carne tocată grasă, brânză bogată în grăsimi și chiflă albă rafinată transformă acest aliment într-un dezastru pentru inimă și siluetă”. Combinația de grăsimi saturate, carbohidrați rafinați și sodiu poate provoca inflamații și creșterea colesterolului atunci când este consumată frecvent. Riscul la care ne supun gustările procesate Gustările procesate, cum sunt chipsurile sau biscuiții sărați, conțin cereale rafinate, zaharuri adăugate și uleiuri inflamatoare. Ele cresc nivelul zahărului din sânge, favorizează depozitarea grăsimilor și inflamația sistemică, punând presiune pe inimă. Fiind sărace în fibre și proteine, se consumă ușor în exces și cresc riscul de hipertensiune și colesterol ridicat. Nutriționiștii arată că toate alimentele enumerate mai sus pot fi consumate ocazional, dar nu ar trebui să facă parte din dieta zilnică. Medicii recomandă proteinele slabe, cerealele integrale, dar și consumul de fructe, legume și grăsimi sănătoase care pot proteja inima și susține sănătatea pe termen lung. RECOMANDAREA AUTORULUI: Superstiții de Crăciun. Ce nu trebuie să lipsească din casă și de pe masă, pe 25 decembrie Preparatul tradițional românesc de Crăciun cu origini romane. Delicatesa de sezon care a traversat mileniile, nelipsită la masa de sărbători Cum arată masa de Crăciun a Monicăi Tatoiu. ”Am zis că mai bine să rămână farfuria goală decât să arunc la gunoi” Care este desertul de Sărbători care are beneficii surprinzătoare pentru organism. Alternativa aromată și sănătoasă pentru masa de Crăciun
Un desert iubit, dar evitat pentru că favorizează îngrășarea, ar putea prelungi viața oamenilor
Ciocolata ar putea încetini procesul de îmbătrânire promovând astfel longevitatea, conform unei noi cercetări. Oamenii de știință au aflat că ciocolata neagră este cea care deține cheia pentru a da timpul înapoi. Cercetătorii de la King’s College London au identificat un compus crucial în ciocolata neagră care poate combate îmbătrânirea biologică. Teobromina, o substanță chimică naturală din plante derivată din cacao, pare să posede calități anti-îmbătrânire, sugerează studiul citat de Express. Cercetarea, publicată în revista Aging, a examinat concentrațiile de teobromină din fluxul sanguin al participanților, alături de markerii biologici ai îmbătrânirii. Vârsta biologică reflectă cât de tânăr este corpul pe baza sănătății și a funcționalității, și nu în funcție de anii trăiți. De exemplu, o persoană de 45 de ani ar putea avea vârsta biologică a unei persoane de 35 de ani. Desert testat pe 1.600 de persoane Cercetarea a vizat peste 1.600 de persoane și a dezvăluit că subiecții cu nivel ridicat de teobromină în sânge au vârste biologice mai mici decât anii lor reali. „Studiul nostru găsește legături între o componentă cheie a ciocolatei negre și menținerea tinereții mai mult timp. Deși nu spunem că oamenii ar trebui să consume mai multă ciocolată neagră, această cercetare ne poate ajuta să înțelegem cum alimentele de zi cu zi pot oferi indicii pentru o viață mai sănătoasă și mai lungă”, a explicat profesoarea Jordana Bell, autoarea principală a studiului și expertă la King’s College London. De asemenea, cercetătorii au verificat dacă alți compuși găsiți în cacao și cafea au efecte comparabile, dar au descoperit. Rezultatele au arătat că doar teobromina produce astfel de efecte. „Aceasta este o descoperire foarte interesantă și… ne-ar putea conduce la descoperiri importante privind îmbătrânirea și bolile”, a spus Ramy Saad, cercetător la King’s College London. Desert cu multe beneficii Ciocolata neagră are avantaje dovedite pentru sănătate, care pot diminua probabilitatea de a dezvolta afecțiuni severe, cum ar fi bolile de inimă, demența și cancerul. Se numără printre cele mai bune surse de antioxidanți și poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol și la îmbunătățirea circulației și a funcției cognitive. Totodată, oferă o sursă valoroasă de fibre și grăsimi benefice.
Ouăle revin în meniu. Un nou studiu demonstrează că nu există legătură cu obezitatea în cazul unui consum moderat
Într-o analiză recentă publicată în revista Poultry Science, cercetătorii au efectuat o analiză cuprinzătoare pentru a afla dacă un consum frecvent de ouă crește riscul de obezitate la oamenii sănătoși. Specialiștii au analizat studii despre nutriție realizate între 2002 și 2022. Ei au descoperit că majoritatea nutrienților derivați din ouă nu sunt asociați cu un risc crescut de obezitate, potrivit News Medical. De asemenea, cercetătorii au aflat că oamenii reacționează diferit în ceea ce privește colesterolul alimentar. Unele persoane au fost clasificate drept „persoane cu răspuns rapid” care pot avea modificări semnificative ale nivelului de colesterol. Ca urmare, experții at subliniat importanța sfaturilor dietetice personalizate. Studiul a mai demonstrat că alegerea metodei de gătit modifică substanțial compoziția nutrițională a ouălor, afectând semnificativ efectele asupra sănătății umane. Mai exact, ouăle fierte moi au fost identificate ca fiind metoda optimă, păstrând cei mai benefici nutrienți în comparație cu ouăle fierte tari sau prăjite. În concluzie, șapte până la opt ouă pe săptămână nu au fost asociate cu un risc crescut de obezitate la oamenii sănătoși. Ouăle sunt recomandate Obezitatea este una dintre principalele preocupări de sănătate publică ale societății moderne. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că unul din opt oameni trăiește cu această afecțiune. Noua cercetare evidențiază lipsa dovezilor care să lege consumul frecvent, dar moderat, de ouă de riscul crescut de obezitate. Totodată, arată că ouăle sunt una dintre cele mai sănătoase surse de proteine, aminoacizi esențiali și micronutrienți benefici pentru sănătatea umană. În concluzie, beneficiile pentru sănătate ale ouălor le fac un adaos ideal la dietele zilnice ale oamenilor. Persoanele care au probleme legate de colesterol trebuie să își restricționeze consumul săptămânal de ouă. În schimb, persoanele sănătoase nu ar trebui să aibă îngrijorări chiar dacă mănâncă peste 10 ouă pe săptămână.
O moleculă produsă de bacteriile intestinale ar putea reduce riscul de diabet
Molecula, numită trimetilamină (TMA), este un metabolit bacterian – o substanță produsă natural atunci când microbii transformă nutrienții în energie și elemente de construcție pentru organism. Cercetătorii au descoperit că TMA poate reduce inflamația și îmbunătăți răspunsul organismului la insulină, diminuând astfel riscul de diabet de tip 2, potrivit Science Alert. Studiul arată că TMA se formează atunci când bacteriile intestinale descompun colina, un nutrient prezent în ouă și carne. Experimentele efectuate pe șoareci și pe celule umane au demonstrat că o cantitate mai mare de colină în dietă reduce unele dintre efectele negative ale alimentelor bogate în grăsimi. O descoperire-cheie a fost că TMA inhibă proteina IRAK4, care declanșează răspunsul inflamator atunci când organismul consumă alimente bogate în grăsimi. În viitor, acest mecanism ar putea fi replicat prin medicamente pentru a reduce inflamația și riscul de diabet. „Aceasta schimbă perspectiva: o moleculă produsă de microbii intestinali poate proteja organismul de efectele unei diete nesănătoase”, a declarat biochimistul Marc-Emmanuel Dumas. Cercetările au și implicații mai largi, sugerând că bacteriile din intestin pot influența direct sănătatea prin substanțe chimice care controlează așa numitele kinaze, enzime implicate în diverse procese din organism. Studiul, publicat în Nature Metabolism, subliniază potențialul microbiomului ca țintă pentru tratamente inovatoare împotriva diabetului și obezității, a fost concluzia experților.
Alimentele care afectează grav inima și favorizează creșterea în greutate. Nutriționiștii trag un semnal de alarmă
Potrivit nutriționistei Lisa Andrews, anumite alimente consumate frecvent pot să blocheze arterele, să ridice nivelul colesterolului și să contribuie la creșterea în greutate. Puiul prăjit Deși puiul este considerat o sursă slabă de proteine, odată ce este pane și prăjit în ulei, devine o sursă importantă de grăsimi și colesterol. „Puiul este considerat de obicei una dintre cele mai slabe surse de proteine. Dar puiul prăjit nu este,” susține Lisa Andrews, pentru shefinds. O bucată de piept de pui prăjit de 113 grame conține aproape 300 de calorii, 15 grame de grăsimi, 4 grame de grăsimi saturate și peste 300 mg de sodiu, factori care cresc riscul de boli cardiovasculare și fac dificilă menținerea unei greutăți sănătoase. Cheeseburgerii „Prepararea tradițională cu carne tocată grasă, brânză bogată în grăsimi și chiflă albă rafinată transformă acest aliment într-un dezastru pentru inimă și siluetă”, explică Andrews. Combinația de grăsimi saturate, carbohidrați rafinați și sodiu poate provoca inflamații și creșterea colesterolului atunci când este consumată frecvent. Cârnații Chiar și alimentele tradiționale pot fi problematice. Cârnații sunt fabricați, de obicei, din resturi grase de porc sau vită și sunt încărcați cu sodiu, ceea ce poate afecta tensiunea arterială și rigidiza arterele. „Acestea sunt, de obicei, bucăți de carne cu conținut scăzut de calitate și puțină carne adevărată”, susține Lisa Andrews. Consumul regulat contribuie la retenția de apă și la creșterea în greutate. Gustările procesate (chipsuri, biscuiți sărați) Aceste produse conțin cereale rafinate, zaharuri adăugate și uleiuri inflamatoare. Ele cresc nivelul zahărului din sânge, favorizează depozitarea grăsimilor și inflamația sistemică, punând astfel presiune pe inimă. Fiind sărace în fibre și proteine, ele se consumă ușor în exces și cresc riscul de hipertensiune și colesterol ridicat. Alimente care nu ar trebui să facă parte din dieta zilnică Nutriționiștii subliniază că alimentele precum puiul prăjit, cheeseburgerii, cârnații și gustările procesate pot fi consumate ocazional, dar nu ar trebui să facă parte din dieta zilnică. Medicii recomandă consumul de proteine slabe, cereale integrale, fructe, legume și grăsimi sănătoase care pot proteja inima și susține sănătatea pe termen lung.
Virus mortal confirmat în Europa. OMS emite primul avertisment public după pandemia COVID
Franța a confirmat primele cazuri de sindrom respirator din Orientul Mijlociu (MERS). Este un virus mortal care a declanșat temeri legate de o nouă epidemie în Europa încă afectată de pandemia de COVID-19. Cele două infecții importate, raportate pe 2 și 3 decembrie de autoritățile franceze, au implicat călători care au fost în Peninsula Arabică în noiembrie, anunță Express. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „toate cazurile au fost călători expuși în Peninsula Arabică și care s-au întors în Franța”. Acestea marchează primele cazuri MERS din Franța din 2013, ducând totalul țării la patru infecții confirmate în laborator, inclusiv un deces. Pacienții francezi, ambii bărbați de peste 70 de ani, au fost monitorizați îndeaproape, în timp ce autoritățile au luat măsuri pentru a limita orice potențial focar. Au fost monitorizate zeci de persoane, dar până la 19 decembrie nu au fost identificate alte cazuri secundare. În paralel, secvențierea genomică a confirmat că tulpina se potrivește cu cea care circulă în Peninsula Arabică. Virusul a ajuns în Europa Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) evaluează riscul de transmitere susținută ca fiind foarte scăzut. Totuși, OMS a emis un avertisment, mai ales că nu există un vaccin sau un tratament specific. La nivel global, OMS anunță că „de la începutul anului 2025 și până la 21 decembrie 2025 sunt 19 cazuri de coronavirus al sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), inclusiv patru decese”. Dintre acestea, 17 au fost în Arabia Saudită. Sosirea virusului în Europa și America de Nord în această lună evidențiază riscul de răspândire în întreaga lume. Virusul MERS mai periculos decât COVID 19 MERS-CoV (Middle East Respiratory Syndrome Coronavirus) este un virus care provoacă o boală respiratorie gravă, numită MERS. Propagat în principal de la cămilele infectate, virusul a provocat focare în diferite regiuni din Asia. A fost descoperit pentru prima dată în 2012 în Arabia Saudită și, de atunci, s-a răspândit în toată lumea, fiind raportate cazuri izolate. Deși are simptome asemănătoare cu ale altor infecții virale respiratorii, cum ar fi COVID-19, MERS nu este la fel de contagios și nu se răspândește rapid. Totuși, rata mortalității pentru MERS-CoV este semnificativ mai mare decât pentru alte infecții virale respiratorii. Rata este de aproximativ 35%, ceea ce înseamnă că una din trei persoane care se îmbolnăvesc de MERS moare.
Ce alimente te fac cel mai fericit? Indiciu: nu este ceea ce crezi
Există un domeniu recent dezvoltat al psihiatriei, cunoscut sub numele de „psihiatrie nutrițională”. Această ramură specializată se concentrează pe examinarea relației dintre obiceiurile alimentare, factorii dietetici și tulburările de sănătate mintală. Scopul este de a contribui la elaborarea de metode de prevenire și tratament pentru tulburările de sănătate mintală. Psihiatria nutrițională câștigă teren „Domeniul psihologiei nutriționale, care a evoluat în urmă cu aproape zece ani, a câștigat popularitate datorită unei cantități enorme de date de înaltă calitate care leagă alimentele de rezultate benefice sau agravante pentru sănătatea mintală”, a declarat Kristin Kirkpatrick, dieteticiană autorizată. Cercetările au descoperit că anumite alimente pot contribui la îmbunătățirea stării de spirit a unei persoane și la protejarea acesteia împotriva depresiei. Cu toate acestea, alte alimente pot afecta negativ starea de spirit și pot crește riscul de depresie. Cum afectează alimentele starea de spirit Există multe dovezi care arată că dulciurile și alimentele ultra-procesate pot afecta negativ starea de spirit și chiar pot crește riscul de depresie. „Studiile arată asocieri din mai multe motive, inclusiv, dar fără a se limita la, un risc crescut de inflamație, conținut ridicat de zahăr și conținut scăzut de fibre, care poate afecta negativ microbiomul, excluderea alimentelor antioxidante și includerea aditivilor”, a declarat Kirkpatrick. Pe termen lung, luni sau ani, consumul excesiv al acestor tipuri de alimente poate începe să vă afecteze sănătatea mentală. Un studiu recent publicat în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics a constatat că o dietă bogată în alimente ultra-procesate și carbohidrați rafinați poate crește riscul unei persoane de a face depresie. Această constatare este în concordanță cu un studiu din 2023 publicat în JAMA Network. Acest studiu a constatat că un consum mai mare de alimente ultra-procesate, în special îndulcitori artificiali și băuturi îndulcite artificial, poate duce la un risc crescut de depresie la unele persoane. Într-adevăr, un studiu din 2019 notează că persoanele care înlocuiesc alimentele ultra-procesate din dieta lor cu alimente mai integrale și minim procesate, cum ar fi în dieta mediteraneană, au observat o scădere a depresiei. Cu toate acestea, un studiu din 2021 a constaat că persoanele care cred că alimentele ultra-procesate le fac să se simtă mai fericite tind să mănânce mai mult, notează Healthline. Rolul microbiomului Oamenii de știință încă încearcă să identifice exact ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți. Unii experți enumeră cerealele integrale ca fiind printre cele mai bune opțiuni. Acest lucru se datorează faptului că cerealele integrale prezintă unele dovezi minore că ar putea îmbunătăți starea de spirit. Kirkpatrick a remarcat că dieta mediteraneană pe bază de plante a fost asociată cu scoruri mai mici de depresie. „De remarcat în această dietă a fost includerea acizilor grași omega-3, a plantelor colorate precum fructele de pădure, a uleiului de măsline extra virgin, a legumelor cu frunze verzi și a surselor slabe de proteine”, a spus ea. „În plus, s-a demonstrat că suplimentarea cu vitamina D și ulei de pește (mai ales dacă alimentele de origine marină sunt puține în dietă) ajută atât la depresie, cât și la anxietate”. Ideea că intestinul și creierul funcționează într-o comunicare continuă și bidirecțională există încă din Grecia antică. Imagistica modernă a creierului a reușit să demonstreze că stimulii intestinali pot activa anumite zone ale creierului implicate în reglarea emoțională. Kirkpatrick a adăugat că este esențial să recunoaștem rolul pe care îl joacă microbiomul în influențarea rezultatelor sănătății mintale. Acest lucru înseamnă că ar trebui să ne concentrăm și pe o dietă bogată în fibre, probiotice și prebiotice. Cerealele integrale conțin fibre fermentabile, care pot fi digerate de bacteriile din intestin. Fibrele fermentabile pot contribui la îmbunătățirea sănătății microbiomului. Microbiomul este ansamblul microorganismelor, inclusiv bacterii, viruși și ciuperci, care se află în mod natural pe și în interiorul corpului nostru. Alimente care îmbunătățesc starea de spirit Michelle Routhenstein, nutriționist dietetician autorizat, a sugerat următoarele alimente suplimentare care pot îmbunătăți starea de spirit. „Peștele gras, cum ar fi somonul, sardinele și macrou, furnizează acizi grași omega-3 cu lanț lung, EPA și DHA, care sunt încorporați în membranele celulelor creierului, îmbunătățind fluiditatea și comunicarea între neuroni”, a declarat ea. „EPA și DHA au, de asemenea, efecte antiinflamatorii care pot proteja împotriva neuroinflamației, care este legată de simptomele depresive.” Routhenstein a oferit următoarele sugestii: Alimente fermentate, precum iaurtul sau kefirul: pot favoriza un microbiom intestinal sănătos, care comunică cu creierul și poate influența reglarea stării de spirit. Nuci și semințe, în special semințe de dovleac: bogate în magneziu, un mineral care joacă un rol cheie în susținerea funcției creierului și a stării de spirit. Alimente bogate în polifenoli, cum ar fi ciocolata neagră, afinele sălbatice, fructele de soc negru, nucile, semințele, merele, anghinarea, ceapa roșie și ierburile aromatice, cum ar fi menta: conțin antioxidanți și compuși antiinflamatori care pot contribui la sănătatea creierului și la starea de spirit. Sfaturi pentru a vă îmbunătăți starea de spirit cu ajutorul alimentelor Experții spun că există diverse moduri în care alimentele pot contribui la îmbunătățirea stării de spirit. „Alimentele joacă un rol important, desigur, dar nu este vorba doar despre ce ar trebui să consumați, ci și despre ce ar trebui să limitați. Ar trebui să se limiteze consumul de zahăr, cereale rafinate, alimente ultra-procesate și alcool, în timp ce ar trebui să se acorde atenție consumului de alimente colorate și cu densitate nutritivă ridicată”, a spus Kirkpatrick. „În plus, gestionarea stresului, exercițiile fizice și un somn adecvat și de calitate sunt, de asemenea, importante”. Ea a oferit următoarele sfaturi: Dacă aveți de gând să consumați deserturi în timpul sărbătorilor, concentrați-vă pe cele care vă pot ajuta, cum ar fi ciocolata neagră și fructele de pădure. Când sunteți la o petrecere, limitați consumul de alcool pentru a vă ajuta să controlați porțiile. Apoi mâncați până nu vă mai este foame, nu până vă simțiți sătui. Înlocuiți ingredientele atunci când puteți la mesele de sărbători: folosiți ulei de măsline extra virgin în loc de unt, iaurt în loc de smântână, piure de conopidă în loc de cartofi albi, pește gras sălbatic în loc de carne