Cercetătorii au descoperit un nou factor care poate influența riscul de demență
Un nou studiu realizat de Universitatea din Cambridge arată că locul în care trăiești poate influența semnificativ sănătatea creierului și riscul de demență, conform NeuroScienceNews. Publicată în revista Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, cercetarea a constatat că adulții care locuiesc în cartiere dezavantajate prezintă mai multe leziuni ale vaselor cerebrale, performanțe cognitive mai slabe și un control deficitar al factorilor de sănătate esențiali, precum somnul, greutatea și tensiunea arterială. Cartierul și sănătatea creierului Cercetătorii au analizat 585 de adulți sănătoși, cu vârste între 40 și 59 de ani, din Marea Britanie și Irlanda, participanți la programul PREVENT-Dementia. Prin corelarea codurilor poștale cu datele obținute din scanări RMN și obiceiuri de viață, au descoperit că persoanele care trăiesc în zone cu șomaj ridicat și nivel scăzut de educație prezentau mai multe leziuni microvasculare cerebrale. Aceste leziuni ale vaselor mici reduc fluxul sanguin și aportul de oxigen către țesutul cerebral, afectând viteza de procesare a informațiilor, atenția și orientarea spațială, semne timpurii ale declinului cognitiv. Obstacole de mediu și stil de viață Locuitorii din cartierele defavorizate aveau mai des probleme cu obezitatea, somnul și tensiunea arterială, dar consumau mai puțin alcool. Cercetătorii au concluzionat că barierele de mediu, precum accesul limitat la alimentație sănătoasă, spații pentru exerciții fizice și servicii medicale, îngreunează formarea unor obiceiuri care protejează sănătatea creierului. Rezultatele au rămas valabile chiar și după ajustarea pentru nivelul de educație și venit, sugerând că factorii de mediu acționează independent asupra sănătății creierului. Prevenirea demenței prin politici publice Autoarea principală, dr. Audrey Low, a subliniat că prevenirea demenței necesită reducerea inegalităților sociale și de mediu, nu doar schimbări individuale. Profesorul John O’Brien, coautor al studiului, a adăugat că reducerea riscului de demență presupune investiții în comunități mai sigure, alimentație sănătoasă și acces la servicii medicale. Deși strategiile pot varia de la o regiune la alta, mesajul este clar: susținerea unor medii mai sănătoase poate proteja funcția cognitivă cu mult înainte de bătrânețe.
Cercetătorii răspund afirmațiilor lui Trump: Paracetamolul în sarcină NU cauzează autism sau ADHD
Cercetătorii au examinat toate studiile care sugerau o legătură între paracetamol și autism. Au descoperit că acestea aveau calitate scăzută și concluzii nesigure. În plus, febra netratată în primul trimestru a fost asociată cu risc crescut de avort spontan și malformații congenitale, scrie The Independent. Studiul vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat în septembrie că analgezicul ar putea cauza autism. Ce au descoperit cercetătorii Experți de la universitățile din Liverpool și Birmingham au analizat nouă revizuiri sistematice care au inclus un total de 40 de studii observaționale. Toate studiile raportaseră o asociere posibilă între consumul de paracetamol al mamei și autismul sau ADHD la copii. Însă șapte dintre cele nouă revizuiri au recomandat prudență în interpretarea rezultatelor. Cercetătorii au ajuns la concluzia că încrederea în aceste studii era de la scăzută până la extrem de scăzută. „Nu există dovezi solide care să facă legătura între utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii și autismul și ADHD la copii”, au spus autorii studiului, publicat în British Medical Journal. Ce a spus Trump În septembrie, președintele Donald Trump a sugerat că Tylenol (denumit paracetamol în Europa) ar putea fi cauza „creșterii fulminante” a cazurilor de autism. El a afirmat că analgezicul nu ar trebui administrat în timpul sarcinii și a făcut comentarii sugerând că femeile însărcinate ar trebui să „reziste”. Declarațiile au fost criticate de activiști și oameni de știință din domeniul autismului din întreaga lume. Recomandarea medicilor Cercetătorii britanici spun că femeilor ar trebui să li se recomande în continuare să ia paracetamol atunci când este necesar pentru tratarea durerii și febrei în timpul sarcinii. Febra netratată, în special în primul trimestru, a fost asociată cu un risc crescut de avort spontan, malformații congenitale și naștere prematură. Echipa a sugerat că orice legătură aparentă între paracetamol și autism în studiile anterioare poate fi determinată de factori genetici și de mediu comuni în cadrul familiilor, nu de medicament în sine. Concluzia experților Dimitrios Siassakos, profesor de obstetrică și ginecologie la University College London, a declarat: „Metodologia de înaltă calitate utilizată în această nouă analiză globală confirmă ceea ce spun experții din întreaga lume. Dovezile care leagă utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii de autism sunt fragile.”
Studiu: O simplă vizită la muzeu ar putea fi mai eficientă decât o zi la spa. Cum arta poate reduce stresul și îmbunătăți sănătatea
Un studiu recent realizat de King’s College London sugerează că vizitarea unei galerii de artă poate reduce semnificativ stresul și susține sănătatea generală, scrie Smithsonian Mag. Cercetătorii au observat modificări fiziologice măsurabile la participanții care au petrecut 20 de minute privind capodopere la Courtauld Gallery din Londra, comparativ cu cei care au văzut reproduceri în alt mediu. Beneficii măsurabile pentru corp și minte Studiul a împărțit 50 de voluntari, cu vârste între 18 și 40 de ani, în două grupuri: unul a privit opere originale semnate Manet, Van Gogh și Gauguin, iar celălalt copii ale acestora. Cercetătorii au monitorizat ritmul cardiac, temperatura pielii și probele de salivă înainte și după vizionare. Grupul din galerie a înregistrat o scădere de 22% a nivelului de cortizol și o variabilitate mai bună a ritmului cardiac, semn al unei reglări mai eficiente a stresului. De asemenea, au fost reduse citokinele proinflamatorii — proteine asociate durerii, febrei și bolilor cronice. De ce contează arta originală Cei care au privit reproducerile au înregistrat beneficii minime: o scădere de doar 8% a cortizolului și nicio reducere a markerilor inflamatori. Autorul principal, Tony Woods, a subliniat că hormonii de stres precum cortizolul, IL-6 și TNF-alfa sunt legați de riscuri pentru sănătate precum diabetul, bolile cardiace și depresia. Vizionarea operelor originale, a spus el, pare să întărească simultan trei sisteme – imunitar, endocrin și autonom. Sănătate culturală și impact mai larg Rezultatele confirmă studii anterioare ale Universității din Pennsylvania care asociază vizitele la muzee cu efecte psihologice pozitive. Directoarea Art Fund, Jenny Waldman, a subliniat că aceste beneficii sunt universale și a încurajat publicul să vadă galeriile de artă ca spații accesibile pentru bunăstare și refacere.
Melatonină pe termen lung: legătura surprinzătoare cu insuficiența cardiacă și mortalitatea
Cercetarea analizează datele medicale pe o perioadă de cinci ani a peste 130.000 de adulți cu insomnie, care au folosit melatonină timp de cel puțin un an. Rezultatele arată că pacienții care au administrat melatonină pe termen lung aveau un risc cu 90% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă comparativ cu cei care nu au utilizat suplimentul (4,6% vs. 2,7%). O analiză suplimentară, mai strictă, bazată pe cel puțin două rețete de melatonină la interval de minimum 90 de zile, a indicat un risc crescut cu 82%. În plus, persoanele care foloseau melatonină au avut un risc de spitalizare pentru insuficiență cardiacă de aproape 3,5 ori mai mare și un risc aproape dublu de deces din orice cauză în următorii cinci ani. Melatonina, hormon natural produs de glanda pineală, reglează ciclul somn-veghe și este disponibilă sub formă de suplimente sintetice, fără prescripție medicală în multe țări. Totuși, concentrația și puritatea pot varia între mărci, deoarece aceste suplimente nu sunt reglementate la fel ca medicamentele. Studiul a fost realizat folosind baza de date internațională TriNetX Global Research Network. Cercetătorii au inclus în analiză doar adulți cu insomnie cronică care nu aveau antecedente de insuficiență cardiacă și care nu au utilizat alte tratamente pentru somn. Specialiștii atenționează că, deși melatonina este folosită pe scară largă pentru tulburările de somn, administrarea zilnică pe termen lung poate fi asociată cu riscuri serioase pentru sănătatea inimii. Studiul subliniază necesitatea monitorizării stricte a utilizării suplimentelor cu melatonină și consultarea medicului înainte de administrarea lor prelungită.
Centrul de Screening pentru depistarea timpurie a cancerului, inaugurat la Institutul Oncologic București
Proiectul reprezintă, potrivit ministrului Sănătății, vieți salvate prin diagnostic corect și tratament rapid. Centrul va permite evaluarea pacienților pentru cele mai frecvente forme de cancer: sân, col uterin, colon, plămân și prostată prin tehnologii moderne de imagistică și metode minim invazive de diagnostic. Echipamentele necesare pentru realizarea examenelor de diagnostic, atât de laborator, cât și de imagistică medicală, au fost achiziționate cu fonduri din bugetul Ministerului Sănătății, prin proiecte cu Banca Mondială și prin PNRR. „Felicit și mulțumesc conducerii Institutului Oncologic București-doamnele manager și întreaga echipă-pentru modul în care au organizat și realizat acest centru și pentru implementarea exemplară a proiectelor cu fonduri europene. Le mulțumesc tuturor medicilor, asistentelor, infirmierelor, psihologilor și întregului personal medical pentru munca de zi cu zi și pentru dăruirea cu care sunt alături de pacienți, în fiecare clipă”, a transmis ministrul Sănătății pe Facebook, după inaugurarea centrului de screening. Alexandru Rogobete a declarat că prevenția și diagnosticul precoce sunt cheia pentru reducerea mortalității prin cancer. Ministerul pe care îl conduce va continua să investească în astfel de centre în toată țara, pentru ca fiecare român să aibă acces egal la șansa de a trăi, a adăugat Rogobete. Centrul funcționează în cadrul Institutului Oncologic București.
Ministrul Sănătății: Încurajez toate spitalele publice din România să deschidă centre de screening
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a ridicat, duminică, într-o declarație de presă, problema accesibilității populației la servicii de sccrening și diagnosticare și a solicitat, în primul rând spitalelor județene, să deschidă centre dedicate acestor activități medicale. „Încurajez toate spitalele publice din România, mă rog, cele județene de urgență în primă fază măcar, care au ambulatoriul de specialitate dotat și echipat, să deschidă astfel de centre de screening și diagnostic, chiar dacă pentru mai puține patologii, dar cu cât oamenii au un acces mai crescut la variante și la servicii de screening, în general, în spitalele publice, în ambulatoriile de specialitate publice, cred că obiectivul nostru de a dezvolta zona de screening, în general, în România, poate crește semnificativ”, a spus ministrul Sănătății. Ministrul Alexandru Rogobete a completat că, într-o infrastructură existentă, cu o dotare gândită, într-un mod strategic, este posibil ca în viitorul apropiat să avem în cât mai multe locuri astfel de centre de screening, chiar dacă sunt, poate, doar pentru o singură patologie. Cu cât vor fi mai multe astfel de centre, cu atât va fi mai bine, a mai spus ministrul Sănătății, mai ales că aceste cabinete oricum funcționează în ambulatoriul de specialitate.
Poluarea aerului și stresul climatic amenință creierul. Boala Alzheimer ar putea începe din copilărie
Studiul susține că expunerea la particule fine, metale grele și microplastice poate afecta creierul încă din copilărie, declanșând procese inflamatorii, stres oxidativ și acumularea anormală de proteine asociate cu neurodegenerarea. Conducătorul studiului, dr. Dharma Singh Khalsa, împreună cu coautorii de la UCLA și California Institute of Integral Studies, avertizează că Alzheimer ar putea începe cu decenii înainte de apariția primelor simptome, iar prevenția trebuie să înceapă devreme. Cercetătorii au prezentat cazul unui băiat de 11 ani din Ciudad de Mexico, care, deși a decedat într-un accident rutier, prezenta deja semne caracteristice bolii Alzheimer în creier. Impactul poluării și stresului climatic asupra creierului Potrivit studiului, poluanții atmosferici pot traversa bariera hemato-encefalică, perturbând neurotransmițătorii și accelerând declinul cognitiv. În plus, schimbările climatice și expunerea la stres ambiental contribuie la depresie și anxietate, factori care sporesc riscul de demență. Autorii subliniază că eco-anxietatea devine un fenomen tot mai răspândit, creând o legătură directă între sănătatea planetei și sănătatea mentală, scrie Science Blog. Recomandări pentru prevenția Alzheimer Studiul propune un plan de prevenție bazat pe stil de viață, inspirat din programe precum FINGER și Ornish. Dieta sănătoasă, exercițiile fizice și cognitive, managementul stresului, igiena somnului și dezvoltarea spirituală sunt pilonii unui model care protejează creierul și mediul înconjurător. Nutriția sustenabilă, activitatea fizică regulată, yoga și mindfulness reduc inflamația și sprijină funcțiile cognitive pe termen lung. Dr. Helen Lavretsky, coautor, afirmă că „acest articol unește neuroștiința mediului cu medicina stilului de viață, oferind un model holistic de prevenție Alzheimer care protejează și planeta.”
Gestul de neînțeles al unei tinere din India / Fobia de care suferea a adus-o în pragul disperării
Mirmecofobia este teama exagerată, irațională (sau chiar ura) față de furnici. Este posibil ca cel care suferă de această fobie să manifeste o serie de simptome fiziologice și fizice, de la intensitate redusă la anxietate foarte înaltă. Pesoana afectată poate avea gânduri intrusive, probleme de somn sau poate să manifeste o incapacitate extremă de a merge în locuri în care știe că sunt furnici. Transpirația excesivă, creșterea pulsului, atacuri de panică, greață, gură uscată, amețeli, dureri de cap, amorțeală. Mirmecofobia poate fi rezultatul unor experiențe traumatice din copilărie, care pot fi legate direct de o frică irațională, dar nu este o regulă. Răspunsurile fobice pot fi moștenite sau dobândite, învățate din contexte sociale în care a crescut persoana. „Te rog să mă ierți, dar eu nu pot trăi cu aceste furnici” Poate părea excesiv, însă există persoane afectate de frica de furnici, care recurg la gesturi extreme din cauza micilor insecte. Așa a fost cazul unei indience de 25 de ani, care și-a luat viața, săptămâna aceasta din cauza furnicilor. Poliția din statul Telangana a descoperit la anchetă că tânăra îi lăsase un bilețel soțului ei, care, la momentul în care aceasta și-a luat viața, nu era acasă. ”Te rog să mă ierți, dar eu nu pot trăi cu aceste furnici”. Tânăra făcea curat când a descoperit furnici în casă. Îi era o frică irațională de aceste insecte încă din fragedă copilărie. A făcut tot ce a putut să le evite, toată viața ei. Soțul ei a descoperit-o când a revenit acasă.
Proiect. Medicii care răspândesc informații false vor fi sancționați disciplinar
Medicii care răspândesc în spațiul public informații false sau contrare dovezilor științifice ar putea fi sancționați disciplinar, potrivit unei inițiative legislative. Proiectul a fost depus de parlamentarii USR Remus Negoi și Adrian Wiener și are scopul de a proteja sănătatea publică și de a întări răspunderea profesională în rândul cadrelor medicale. „În ultimii ani, s-a constatat o creștere alarmantă a cazurilor în care unii medici, beneficiind de autoritatea și credibilitatea conferite de statutul lor profesional, au răspândit informații false sau înșelătoare pe rețelele sociale, dar și în întâlniri ori conferințe organizate. Această conduită a avut efecte negative importante asupra sănătății publice, manifestate prin scăderea ratei vaccinării, adoptarea unor tratamente ineficiente sau chiar periculoase, precum și prin diminuarea încrederii cetățenilor în actul medical și în recomandările profesioniștilor din domeniu”, declară senatorul Remus Negoi. Potrivit inițiativei, medicii pot fi sancționați cu interdicția de a exercita profesia între o lună și un an, la prima abatere, respectiv cu retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, la a doua abatere. „Respectul pentru știință și adevăr salvează vieți. Medicul are o datorie nu doar față de pacientul din fața sa, ci și față de întreaga societate. Când un medic răspândește informații false, consecințele pot fi devastatoare. Acest proiect nu este o pedeapsă, ci un scut pentru sănătatea publică”, a declarat deputatul Adrian Wiener, medic și secretar al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților. Inițiativa modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și introduce un nou alineat: „Răspândirea, de către un medic, în spațiul public, prin orice mijloace, a unor informații false sau contrare dovezilor științifice recunoscute la nivel național și internațional, care pot pune în pericol sănătatea publică, se va sancționa cu interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o lună la un an, la prima abatere, conform prevederilor alin. (1) litera e) ale art. 455, și cu retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, la a doua abatere, conform prevederilor alin. (1) litera d) ale art. 455”.
Pfizer câștigă licitația de 10 miliarde de dolari pentru Metsera, în timp ce Novo se retrage
Producătorul de medicamente împotriva obezității Metsera a anunțat vineri că a acceptat oferta de achiziție în valoare de 10 miliarde de dolari a companiei Pfizer, punând capăt unei lupte acerbe între gigantul farmaceutic din New York și rivalul său danez Novo Nordisk. Pfizer părea să fi încheiat achiziția în septembrie, înainte ca Novo să intervină cu o ofertă nesolicitată, declanșând o luptă strategică pentru un activ râvnit pe piața în creștere a produselor pentru slăbit. Pfizer încearcă să pătrundă pe această piață pentru a depăși eșecurile interne din trecut în dezvoltarea medicamentelor pentru slăbit. Pfizer va plăti 86,25 dolari pe acțiune în numerar, o primă de 3,69% față de închiderea de vineri a Metsera, a declarat Metsera într-un comunicat. Oferta include 65,60 dolari pe acțiune în numerar și un drept de valoare contingent care dă dreptul deținătorilor la plăți suplimentare de până la 20,65 dolari pe acțiune în numerar. Sâmbătă, Novo Nordisk a declarat că nu va face o ofertă mai mare pentru achiziționarea Metsera, potrivit Reuters. „În urma unui proces competitiv și după o analiză atentă, Novo Nordisk nu va mări oferta pentru achiziționarea Metsera”, a declarat producătorul danez de medicamente într-un comunicat. Jocul escaladat al fuziunilor și achizițiilor a determinat creșterea acțiunilor Metsera în ultima săptămână. De la momentul în care Novo a intervenit cu oferta sa până la închiderea de vineri, acțiunile Metsera au câștigat aproape 60%, ducând valoarea sa de piață la 8,75 miliarde de dolari. Metsera a spus că propunerea Novo prezenta „riscuri juridice și de reglementare inacceptabil de mari” în comparație cu fuziunea propusă cu Pfizer, citând o solicitare din partea Comisiei Federale pentru Comerț din SUA de a discuta riscurile unei tranzacții cu Novo. Autoritatea de reglementare a trimis o scrisoare către Novo și Metsera, afirmând că tranzacția propusă de acestea risca să încalce legile antitrust din SUA. Pfizer a transmis că este mulțumită de faptul că a ajuns la un acord revizuit cu Metsera și se așteaptă să finalizeze fuziunea la scurt timp după adunarea acționarilor Metsera din 13 noiembrie. Războiul ofertelor dintre Pfizer și Novo a dus prețul de la oferta de 7,3 miliarde de dolari a Pfizer din septembrie la nivelul actual.