Sebastian Burduja: Gazoductul Tuzla Podișor este gata în proporție de peste 99% și va fi recepționat oficial în următoarele 60 de zile
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, anunță că România „se impune ca nod strategic al noii hărți energetice regionale”. Sunt investiții masive în infrastructura care asigură securitatea și siguranța energetică a României, iar proiecte-cheie sunt puse în funcțiune. Ministrul Energiei a precizat, pe pagina sa de socializare, că Gazoductul Tuzla – Podișor este gata în proporție de peste 99% și va fi recepționat oficial în următoarele 60 de zile. „România se impune ca nod strategic al noii hărți energetice regionale: investim masiv în infrastructura care ne asigură securitatea și siguranța energetică, punem în funcțiune proiecte-cheie ce leagă zona Mării Negre de piețele occidentale și suntem implicați în toate inițiativele regionale mari, de la Coridorul Sudic până la BRUA. Gazoductul Tuzla – Podișor, magistrala de peste 300 km care va prelua gazele din Marea Neagră, este gata în proporție de peste 99% și va fi recepționat oficial în următoarele 60 de zile. Investiția de peste 500 de milioane de euro va fi terminată înainte de termen și respectă cele mai înalte standarde tehnice și de mediu”, a scris Sebastian Burduja. Mari beneficii pentru România și pentru Europa Sebastian Burduja a prezentat, totodată, și marile beneficii pentru România și pentru Europa, aduse prin finalizarea acestui proiect. „Acces la gaze pentru circa 185 de mii de români și 523 de instituții publice din localitățile traversate de conductă. posibilitatea ca, în următorii doi ani, conducta să transporte gaze LNG din Turcia, Azerbaidjan și Grecia către Europa, consolidând securitatea energetică europeană; infrastructura necesară preluării gazelor extrase prin proiectul Neptun Deep, care va transforma România în cel mai mare — de departe — producător de gaze al Uniunii Europene. Am apărat acest proiect împotriva tuturor piedicilor: recent, Curtea de Apel Cluj a respins definitiv cererea Bankwatch de suspendare a lucrărilor, confirmând legalitatea și necesitatea acestui proiect. Securitatea energetică a României nu este negociabilă! Mulțumesc echipelor din Ministerul Energiei, Transgaz și tuturor partenerilor implicați. Înainte, împreună!”, a mai precizat Sebastian Burduja. Citește și: ACCIDENT grav între un autocar și un tir. 17 persoane au fost transportate la spital / Mobilizare impresionantă Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, la a IX-a ediție Black Sea and Balkans Security Forum: „România, un pilon de SECURITATE în regiunea Mării Negre” Cristian Popescu Piedone anunță că NU va candida la Primăria Capitalei: „Coaliția ar trebui să aibă un candidat unic” Imaginea lui Ilie Bolojan, folosită pe TikTok în campanii de DEZINFORMARE pe tema sprijinului pentru Ucraina. MApN: Toate aceste speculații sunt false S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Sebastian Burduja, un nou proiect pentru energia României. 310 milioane de euro pentru companiile românești / Care este procedura de selecție
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a lansat un apel pentru dezvoltarea energiei României. În acest context, oficialul de la Energie susține că sunt 310 de milioane de euro pentru companiile românești care vor să-și producă propria energie, să reducă facturile și să devină mai competitive. Sebastian Burduja a precizat că, prin Ministerul Energiei, a lansat cel de-al doilea apel de proiecte pentru sprijinirea investițiilor în capacități regenerabile de producție a energiei pentru autoconsum, cu finanțare din Fondul pentru Modernizare. „Selecția se face printr-o procedură de ofertare concurențială, în care contează două criterii” „Este un program destinat mediului economic – companii private și regii autonome – care vor să investească în centrale solare, eoliene sau hidro pentru consum propriu. Costuri mai mici cu energia înseamnă un avantaj competitiv, iar creșterea competitivității nu este necesară doar pentru economia națională, ci și pentru cea a Uniunii Europene. Competiția globală este acerbă, iar reducerea costurilor cu energia va sprijini mediul economic să facă față acestei concurențe. Bugetul total al apelului depășește 310 de milioane de euro și este împărțit astfel: aproximativ 151 de milioane de euro pentru centrale solare sub 5 MW, aproape 118 milioane de euro pentru capacități solare peste 5 MW, 25 de milioane pentru hidro și 16,7 milioane pentru eolian. Suma maximă care poate fi acordată per proiect este de 20 de milioane de euro, sub formă de rambursare a cheltuielilor eligibile. Selecția se face printr-o procedură de ofertare concurențială, în care contează două criterii: cât de mic este ajutorul de stat solicitat per MW instalat și în ce măsură proiectul poate contribui la stabilitatea Sistemului Energetic Național, prin capacități minime de stocare”, sunt precizările făcute de Sebastian Burduja în mesajul postat pe facebook. Proiectele pot fi depuse între 22 mai- 22 august 2025, exclusiv prin platforma MySMIS2021 „Prin astfel de programe putem genera efecte de multiplicare clare: costuri reduse cu energia, mai mulți bani care rămân în firmele românești pentru investiții, dezvoltare, salarii mai bune și servicii mai performante pentru clienți. Îi încurajez pe toți operatorii economici să consulte Ghidul solicitantului, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, și să pregătească proiecte pentru a accesa acești bani. România va continua să se dezvolte cu banii europeni, resurse concrete la care avem acces și pe care trebuie să le investim cu viziune. Totul depinde de noi”, se arată în mesajul postat. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Burduja, o nouă etapă pentru legarea CET Vest conducta Transgaz. „Una dintre soluțiile gândite de noi pentru ca bucureștenii să plătească mai puțin” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Burduja, o nouă etapă pentru legarea CET Vest conducta Transgaz. Una dintre soluțiile gândite de noi pentru ca bucureștenii să plătească mai puțin
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, marți, pe contul de Facebook, că bucureștenii sunt pe cale să plătească mai puțin pentru întreținere, după ce proiectul de racordare a racordarea centralelor electrice de termoficare (CET) ale Capitalei direct la sistemul național de transport (SNT) al gazelor naturale a trecut o nouă etapă, pentru un prim caz. Sebastian Burduja a anunțat, marți, că a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru racordarea CET Vest direct la magistrala Transgaz. „Este un proiect despre care am vorbit acum mai bine de un an de zile și una dintre soluțiile gândite de noi pentru ca bucureștenii să plătească mai puțin pentru întreținere, după “modelul Bolojan” implementat deja cu succes la Oradea, de ani de zile”, a scris ministrul Energiei pe Facebook. Sebastian Burduja este în prezent ministru al Energiei, care are în subordonare Societății Electrocentrale București S.A. (ELCEN), proprietar al CET-urilor. Electrocentrale Bucureşti S.A. (ELCEN), la care Ministerul Energiei este principal acţionar, cu 97,51% din acţiuni, alături de SNGN Romgaz (2,49%), deține cele patru termocentrale în Bucureşti, cu o putere electrică instalată de 636.25 MW și puterea termică de 4375.25 Gcal/h. Sebastian Burduja, președintele PNL București, prezentase, pe 18 februarie, în calitate de potențial candidat la fotoliul de primar general, acest demers drept una dintre soluțiile pentru problemele termoficării din Capitală, într-un eveniment de presă organizat la CET Vest. La acea dată, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, confirmase oficial, pentru Gândul, că a semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate privind racordarea CET-urilor la SNT. Șeful operatorului național de sistem si transport al gazelor naturale estima că CET Vest poate fi racordat în câteva luni, pentru că lucrarea nu are o valoare foarte mare, iar conducta, de diametru de 500 de milimetri, are doar o lungime de circa 400 de metri, la care se adaugă Stația de Reglare – Măsurare (SRM). Pașii următori Potrivit declarațiilor de marți ale ministrului Energiei, acest studiu de fezabilitate va fi doar prima etapă dintr-un efort amplu de modernizare a infrastructurii de încălzire din București și va schimba fundamental modul în care orașul este alimentat cu energie termică. Până acum, CET-urile ELCEN erau conectate prin rețeaua de distribuție, zeci de milioane de euro fiind plătite de bucureșteni ca tarif de distribuție, pentru „legături” de câteva sute de metri sau de câțiva kilometri între centrale și magistralele Transgaz. „Prin conectarea directă la infrastructura națională de gaze naturale, se vor reduce semnificativ costurile, va crește siguranța alimentării cu energie termică, iar fondurile economisite vor fi investite în modernizarea procesului de producție. Iar, la finalul procesului, acest lucru va însemna și facturi mai mici pentru bucureșteni. Această primă etapă ne va permite să testăm și să validăm modelul tehnic și operațional. Următorul pas? Va fi lansată procedura de achiziție pentru proiectul tehnic și execuția lucrărilor la CET Vest. După finalizarea acestei etape, planul nostru este ca toate CET-urile din București să fie racordate direct la rețeaua Transgaz”, a scris ministrul Energiei. „Provocările Bucureștiului sunt mari. E nevoie de un efort comun – de la autorități locale, la administrație centrală și parteneri din mediul privat. Nu putem reuși decât împreună, prin dialog și colaborare, în care fiecare actor să își asume responsabilități. Nu există soluții miraculoase, dar există soluții inteligente și de bun-simț”, a conchis Sebastian Burduja. Citiți și: Șeful Transgaz a contractat studiul de fezabilitate pentru legarea CET-urilor Capitalei la SNT. „E o posibilitate de reducere a prețului gigacaloriei” Sebastian Burduja cere amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune din PNRR: La 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755 MW Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Ministerul Energiei, APEL pentru identificarea perimetrelor din Marea Neagră unde se produce energie eoliană
Ministerul Energiei a lansat marți un apel public pentru transmiterea de expresii de interes privind realizarea studiului de identificare și delimitare a perimetrelor din Marea Neagră care pot fi concesionate pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore. Apelul constituie o etapă preliminară, care nu generează obligații contractuale ferme pentru părți, iar participarea sau neparticiparea la această expresie de interes nu va limita dreptul niciunei entități de a participa la licitația ulterioară ce va fi organizată în acest scop. „Demersul marchează începutul unei noi etape în implementarea Legii nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore, legea-cadru care oferă României șansa de a valorifica un potențial energetic de excepție și de a deveni lider regional în producerea de energie curată în Marea Neagră”, a transmis ministerul. Studiul va analiza potențialul eolian din Marea Neagră, caracteristicile geotehnice ale mediului marin, impactul de mediu și biodiversitatea, posibilitățile de racordare la Sistemul Energetic Național, dar și compatibilitatea cu alte utilizări ale spațiului maritim – precum navigația, pescuitul, extracțiile sau zonele militare. În plus, vor fi evaluate și aspectele logistice, de securitate și transport, pentru a propune o prioritizare coerentă a perimetrelor ce pot susține dezvoltarea de proiecte strategice. În acest demers, Ministerul Energiei beneficiază de sprijinul unor parteneri internaționali precum Banca Mondială și Comisia Europeană, prin instrumentul TSI oferit de Secretariatul General REFORM. „Marea Neagră este o resursă energetică strategică pentru țara noastră, pe care prea puțin am valorificat-o până acum, dar care poate deveni un pilon esențial al securității energetice naționale și regionale. În mandatul meu am prioritizat investițiile în Marea Neagră, cu scopul de a diversifica și consolida mixul energetic, pentru ca România să devină liderul energetic de care regiunea noastră are nevoie. Prin producția de gaze din perimetrul Neptun Deep și prin producția de energie electrică din perimetrele eoliene offshore, cu un potențial teoretic total de 76GW conform studiului Băncii Mondiale, sistemul energetic românesc devine mai sigur și contribuie la creșterea competitivității și rezilienței economiei naționale. Acest apel lansat de Ministerul Energiei este parte din construcția unei noi arhitecturi energetice pentru țara noastră. Studiul pe care îl pregătim va sta la baza deciziilor strategice de concesionare a perimetrelor offshore și va oferi investitorilor o viziune clară, fundamentată științific și în acord cu cele mai bune practici internaționale. Invit toți actorii relevanți – companii, consorții, institute de cercetare – să participe activ la acest proces. Împreună vom transforma potențialul Mării Negre într-un motor real al tranziției energetice din România”, a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Studiul are ca obiectiv final susținerea dezvoltării unei capacități instalate de energie eoliană offshore de minim 3 GW până în 2035, în linie cu țintele asumate de România la nivel european. Expresiile de interes pot fi transmise până la data de 10 iunie 2025, prin email la adresa [email protected] sau telefonic, la +40 374.496.834. Foto: ALEXANDRA PANDREA / GMN via MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Care sunt proiectele eoliene și fotovoltaice CÂȘTIGĂTOARE la prima licitație a Contractelor pentru Diferență (CFD). Lista Ministerului Energiei Sebastian Burduja anunță finalizarea parcului fotovoltaic „Da Vinci New Project”. „Încă 23MW pentru energia și independența României” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Sebastian Burduja, primul român premiat de Harvard Kennedy School, pentru merite în energie și digitalizare: „Suntem pe drumul cel bun”
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, este primul român care primește premiul Emerging Global Leader al Harvard Kennedy School of Government pentru merite deosebite în serviciul public. Sebastian Burduja, premiat pentru merite deosebite în serviciul public: „Sunt primul român” „Sunt deosebit de onorat să primesc Harvard Kennedy School Emerging Global Leader Award 2025. Acest premiu recunoaște în fiecare an un absolvent sub 40 de ani al Harvard Kennedy School of Government, pentru merite deosebite în serviciul public. Sunt primul român care primește aceasta distincție, o tradiție a universității din 2001”, a scris pe Facebook, sâmbătă, Sebastian Burduja. El arată că premiul i-a fost acordat pentru rezultatele obținute în România ca ministru al Energiei și ca ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, precum și pentru activitatea anterioară de la Washington, ca expert al Băncii Mondiale. „Sunt recunoscător colegilor, profesorilor și comunității de la Harvard pentru nominalizare și încredere, pentru reperele de leadership, viziune și dedicare pentru binele public. Mulțumiri speciale fostului meu coleg, un român deosebit, Stoica Cristinel Popa. Mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături în toți acești ani, la bine și la greu, dar și dascălilor și școlii românești, în egală măsură”, adaugă Burduja. El spune că acest premiu îl obligă să meargă mai departe, „având convingerea că suntem pe drumul cel bun, chiar dacă uneori recunoașterea rezultatelor vine mai întâi de departe de țară.” Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Sebastian Burduja, recomandat de președintele Bibliotecii Academiei Române la PMB. Cum s-a născut PLANUL pentru București Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Romgaz cere în instanță DIZOLVAREA Greenpeace România. Cum ar fi fost evitate responsabilitățile fiscale ale ONG-ului
Romgaz a depus o cere în instanță pentru dizolvarea Fundației Greenpeace Central Eastern Europe România. Decizia a fost luată după ce ONG-ul a pierdut două procese privind blocarea proiectului Neptun Deep și a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 380.000 de lei. Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, Greenpeace a formulat două acțiuni în instanță împotriva proiectului Neptun Deep de exploatare a gazelor din Marea Neagră, însă ambele au fost respinse prin hotărâri definitive. În urma acestor procese, organizația a fost obligată să achite cheltuieli de judecată în valoare de 380.000 de lei. În încercarea de a recupera suma, s-a descoperit că ONG-ul nu are bunuri sau conturi bancare, aflându-se în insolvabilitate. Romgaz consideră că sunt întrunite condițiile legale de a cere dizolvarea ONG-ului Romgaz susține că donațiile colectate sub sigla Greenpeace sunt gestionate de o altă entitate, cu același nume, dar cu un cod fiscal diferit, fapt ce ar permite evitarea responsabilităților fiscale. Astfel, Romgaz consideră că sunt întrunite condițiile legale de a cere dizolvarea ONG-ului. Sebastian Burduja a declarat printr-un mesaj pe rețele sociale că „legea permite accesul liber la justiție și conferă calitate procesuală activă Greenpeace pentru a ataca proiecte de miliarde de euro” „Corelativ, atunci când demersurile litigioase se dovedesc neîntemeiate, aceste ONG-uri trebuie să poată răspunde cel puțin pentru cheltuielile de judecată, dacă instanța decide în acest sens. Aceasta este legea și nimeni nu este mai presus de ea”, a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Citește și: Siegfrid Mureșan a votat la Bruxelles: Începând de luni, lumea se va uita la noi în funcție de modul în care votăm în aceste zile Cristian Jura (CNCD), despre folosirea criteriilor discriminatorii în campania electorală: „Îi îndemn pe cei 2 candidați să respecte LEGISLAȚIA” Ion Cristoiu: „Nicușor Dan are un electorat USR-ist/TEFELIST” Cum se poziționează George Simion și Nicușor Dan pe cele mai sensibile TEME. Războiul din Ucraina, drepturile LGBTQ și libertatea de exprimare Cătălin Predoiu îi instruiește pe polițiști să păstreze „ECHIDISTANȚA față de actorii politici” S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Sebastian Burduja dă drumul la mega-LICITAȚIA verde. Cât 5 reactoare de la Cernavodă din soare și vânt
„Astăzi a fost o zi bună pentru energia României. Dincolo de victoriile în instanță pentru proiectul Neptun Deep, am lansat cea mai mare licitație de până acum pentru susținerea producției de energie electrică din surse regenerabile, prin schema Contractelor pentru Diferență (CfD)”, anunță ministrul Energiei, Sebastian Burduja. „România este prima țară europeană care a obținut fonduri nerambursabile europene din Fondul pentru Modernizare pentru susținerea acestei scheme — 3 miliarde EUR de la UE”. Ministrul precizează că în momentul de față, la dispoziția investitorilor există o capacitate totală de 3.472 MW, 2.000 MW pentru proiecte eoliene onshore și 1.472 MW pentru proiecte fotovoltaice. „Asta înseamnă cât 5 reactoare de la Cernavodă și confirmă că în acest mandat am reușit să implementăm cel mai mare program de dezvoltare a sectorului energetic românesc de după 1989”, spune Burduja. Sebastian Burudja: Fiecare MW nou produs înseamnă perspective pentru locuri de muncă bine plătite „Prima licitație CfD, organizată anul trecut, a fost un mare succes, pentru că prețurile licitate au fost foarte competitive. 21 de companii au câștigat contracte pentru dezvoltarea unor capacități de producție însumând 1.096 MW în eolian și 432 MW în fotovoltaic. Cel mai mare proiect eolian, de 245 MW, va fi realizat de Radramo Power, iar cel mai mare parc fotovoltaic, de 125 MW, de către Heliowin, parte a grupului israelian Econergy. Ambele sunt programate să intre în funcțiune în ianuarie 2028. Noua licitație vine cu îmbunătățiri importante: eliminarea plafonului de 25% pentru capacitatea maximă acordată per solicitant. Prețurile de exercitare maxime sunt stabilite la 80 euro/MWh pentru eolian și 73 euro/MWh pentru fotovoltaic, iar pragul ofertei marginale este acum de 120%, pentru a permite participarea proiectelor mari, fără riscuri de excludere. Competiția mai mare va asigura prețuri foarte bune — deci mai multă energie curată, facturi mai mici. Aceste investiții sunt șansa României de a construi încredere și de a da semnale de stabilitate. Fiecare MW nou produs înseamnă perspective pentru locuri de muncă bine plătite, dezvoltarea comunităților locale și un mediu economic mai competitiv, plus prețuri mai mici la energie pentru toți românii. Sunt investiții care arată încrederea investitorilor străini și locali că România este și trebuie să rămână o țară predictibilă. România se mișcă, investește, dar atrage și capital privat. Înainte, împreună”, adaugă ministrul Energiei. Foto: Facebook – Sebastian Burduja CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Sebastian Burduja anunță finalizarea parcului fotovoltaic Da Vinci New Project. Încă 23MW pentru energia și independența României
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță finalizarea parcului fotovoltaic „Da Vinci New Project”, din localitatea Nanov, județul Teleorman. Investiția a fost realizată cu sprijin financiar din PNRR, iar acest proiect adaugă 23,106 MW în sistemul energetic național. „O șansă în plus pentru facturi mai mici” „Independența României, pe care o celebrăm astăzi, depinde și de independența noastră energetică. Fiecare MW nou în sistem este un pas în această direcție și o șansă în plus pentru facturi mai mici. Este obiectivul cel mai important al mandatului meu: investiții, investiții, investiții. În arena publică, ai parte adesea de nedreptăți, minciuni și jigniri. Dacă vrei să faci treabă, deranjezi. Dar mai bine să îi deranjezi pe unii decât să nu faci nimic și să îi dezamăgești pe toți. Dacă vrei să faci o diferență, e mult de muncă, ore și zile lungi. Sacrifici tot. Și uneori te întrebi: merită? Da, merită. Și vă explic de ce: împlinirea lucrurilor duse la bun sfârșit pentru țara ta și pentru poporul tău nu se compară cu nimic. Astăzi anunțăm finalizarea parcului fotovoltaic «Da Vinci New Project» din Nanov, județul Teleorman. Proiectul este realizat cu sprijin financiar din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta C6: Energie”, scrie pe Facebook Sebastian Burduja. Ce înseamnă parcul fotovoltaic de la Nanov Investiția ocupă o suprafață de aproximativ 24,7 hectare și are o putere instalată de 23,106 MW. Centrala utilizează 39.600 de panouri fotovoltaice de înaltă eficiență (CHSM72N – 585 W) și este echipată cu 78 de invertoare de tip CPS275 KTL-275 kW, contribuind la producerea de energie curată și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 88.310 tone echivalent CO₂. Proiectul include și o componentă de stocare a energiei electrice, aflată în faza de execuție, care va integra un sistem cu o putere de 5 MW și o capacitate de 10 MWh. Această extindere contribuie la creșterea flexibilității și stabilității sistemului energetic național, sprijinind obiectivele noastre strategice privind integrarea energiei din surse regenerabile. „Încă 23MW pentru energia și independența României. Acestea sunt fapte și, dincolo de tot zgomotul, acestea rămân. Și pentru asta merită mers mai departe: înainte, împreună”, își termină Burduja postarea. CITEȘTE ȘI: Ministerul ENERGIEI se reorganizează. Sebastian Burduja anunță reducerea cu 25% a cheltuielilor salariale și desființarea a 91 de posturi Sebastian Burduja cere amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune din PNRR: La 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755 MW Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Sebastian Burduja cere amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune din PNRR: La 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755 MW
„Securitatea energetică a României NU este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacităţi noi echivalente de producţie în bandă”, scrie ministrul Energiei pe pagina sa de Facebook. Sebastian Burduja atrage atenția că, potrivit PNRR, de la 1 ianuarie 2026, România trebuie să închidă 1.755MW la nivelul termocentarelor pe cărbune. „Prin PNRR, la 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755MW la nivelul termocentralelor pe cărbune. De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective. Grupurile pe gaz care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani”. Ministrul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR „De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Cu aceiași bani din PNRR, de altfel, vom depăși cu mult țintele de “verde” — parcuri solare, eoliene și baterii. La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul”, adaugă Sebastian Burduja. El atrage atenția că închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețurile din piață. „Mai mult, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7000MW grupuri pe cărbune și gaz — producție în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă. Așa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump și, culmea, importăm de la țări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria). Care e logica?!”. De la Green Deal, la Smart Deal Burduja propune trecerea de la „ideologia Green Deal de tipul terapiei de șoc”, la „Smart Deal”. „Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reușit de România în ultimele decenii. Ne-a pus pe calea dezvoltării (am depășit cu mult Ungaria și ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990). Trebuie să continuăm pe acest drum. În același timp, Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre și vocea cetățenilor lor. Este vocea rațiunii și logicii, dincolo de ideologia “Green Deal” de tipul terapiei șoc. E timpul pentru Smart Deal, așa cum am mai spus”, conchide ministrul Energiei. Foto: Facebook – Sebastian Burduja CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Sebastian Burduja anunță primul memorandum de colaborare în ENERGIE cu Turcia. E un acord care oferă stabilitate într-un context regional complicat
România va putea să primească, în caz de nevoie, până la 4 milioane de metri cubi pe zi, prin prisma primului memorandum de colaborare în energie cu Turcia, semnat vineri, a anunțat marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Demnitarul nu a făcut public documentul și nici părțile implicate în livrarea, respectiv cumpărarea gazelor din Turcia. Sebastian Burduja, ministrul Energiei în Cabinetul interimar Predoiu, a anunțat marți, printr-o postare pe contul de Facebook, că a participat la finalul săptămânii trecute la Summitul Internațional al Resurselor Naturale de la Istanbul, la invitația ministrului turc al energiei, Alparslan Bayraktar, pe care îl numește prietenul lui. „A fost o întâlnire aplicată, în care am discutat despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energetic – de la securitatea aprovizionării cu gaze naturale, la investiții în energie verde și infrastructură regională. Am semnat cu această ocazie primul memorandum pentru cooperare bilaterală în sectorul energetic, inclusiv pentru livrări de gaze naturale din Turcia către România – până la 4 milioane de metri cubi pe zi, atunci când este nevoie. Este un acord care oferă stabilitate într-un context regional complicat”, a transmis Sebastian Burduja. „Suntem în fața unui test fundamental de orientare ca țară” Potrivit demnitarului, cu acest prilej a discutat și despre gazele din Marea Neagră, despre Neptun Deep – unde producția este estimată să înceapă în 2027, despre stadiul gazoductului Tuzla–Podișor și despre interesul investitorilor turci pentru proiectele de producție de energie verde, solară și eoliană, din România. „Și tocmai pentru că România este privită cu seriozitate la nivel regional, trebuie să ne întrebăm cu luciditate: încotro ne îndreptăm? Ce alegem? Suntem în fața unui test fundamental de orientare ca țară. Rămâne România pro-Vest, predictibilă și respectată sau devine vulnerabilă, expusă izolării toxice? E o luptă care se poartă și în afara granițelor, dar mai ales aici, înăuntru. În mintea și conștiința fiecăruia. Și trebuie dusă cu toată claritatea. Aici suntem. Într-un moment care cere nu doar prezență, ci și curaj. Și luciditate”, a comentat ministrul Energiei. Pentru moment, reprezentanții ministrului nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor privind părțile semnatare ale acordului, dacă este un memorandum/acord nou sau o înnoire a contractului expirat acum aproximativ o lună. Din informațiile publice, un contract pentru achiziția unui volum identic, de până la 4 milioane de metri cubi pe zi a fost încheiat între OMV Petrom (la care statul deține o participație semnificativă de 20,69%) și BOTAŞ, compania națională de petrol și gaze din Turcia, pentru o perioadă de 18 luni, începând cu luna octombrie 2023, astfel că acesta a fost valabil până în martie 2025. Gândul a întrebat și reprezentanții companiei despre eventuala prelungire a acestui contract. CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja susține că nu sunt probleme în sistemul energetic național: „Nu există RISC de blackout! Ținem lumina aprinsă pentru România” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Bursa de valori București a deschis pe roșu. Toți indicii bursieri sunt în SCĂDERE după rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele