Sindicaliștii din Guvern critică noua lege a salarizării bugetarilor și cer creșterea coeficientului pentru funcțiile de execuție
Memoria administrativă, în pericol din cauza noii legi Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a criticat dur noua lege a salarizării, acuzând dubla măsură a guvernanților și precizând că deși actul normativ promovează principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, nu sunt reflectate atribuțiile funcționarilor de la Guvern. De asemenea, sindicaliștii mai cer și stabilirea unui coeficient de salarizare de 3.15 avertizând asupra efectelor negative pe care le-ar putea avea noua lege a salarizării. „Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului. O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, se arată în comunicatul de presă emis de SAALG. Demontarea argumentelor împotriva creșterii de salarii Reprezentanții SAALG resping argumentele privind impactul bugetar al salarizării din sectorul public și afirmă că prezentarea cheltuielilor salariale brute ca problemă principală a deficitului bugetar este „incompletă”, întrucât o parte din salarii bugetarilor se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor fiscale. Sindicatul a susținut că deficitul bugetar nu este cauzat de salariile funcționarilor din administrație ci „colectarea slabă, evaziunea tolerată și privilegiile politice”. SAALG mai cere Guvernului să trateze coeficientul de 3,15 drept „un prag minim de respect instituțional”. „Cei care vor alege să ne trateze ca pe o problemă bugetară pentru eșecurile colectării, pentru risipa politică și pentru sinecurile pe care nu au curajul să le atingă, vor rămâne în istorie cu numele pe care singuri și-l asumă prin fapte: măcelarii administrației publice”, conchide comunicatul. Luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru a prezentat noua lege a salarizării, jalon PNRR. Legea introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00.
Silviu Predoiu: Bolojan nu înțelege nimic. E încruntat, dar nu are habar despre ce vorbește. Este concentrat ca un cub de vegeta
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Ilie Bolojan joacă masca încruntatului, fără a ști despre ce vorbește. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Nu înțelege. Dumnealui nu înțelege nimic. Ați văzut, iese și ne vorbește așa încruntat. Este exact ca un cub de vegeta. Este focalizat, pătrat. Așa e de concentrat, că îl pui la 4 litri de apă și faci o supă. Îți ies 6 prim-miniștri, dacă îl pui pe domnul prim-ministru Bologan. Dumnealui privește România ca un registru contabil.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Ilie Bolojan joacă masca încruntatului, fără a știi despre ce vorbește. Acesta a început prin a spune că Bolojan nu înțelege nimic. Ca o comparație, generalul susține că Bolojan este concentrat ca un cub de vegeta. Ironic, acesta susține că din Bolojan se pot face alți 6 premieri. Revenind la problemele magistraților și militarilor, ofițerul SIE susține că sunt atacați de guvernanți. „Nu înțelege. Dumnealui nu înțelege nimic. Ați văzut, iese și ne vorbește așa încruntat. Este exact ca un cub de vegeta. Este focalizat, pătrat. Este clar că habar nu are despre ce vorbește dumnealui. Păi asta e! Așa e de concentrat, că îl pui la 4 litri de apă și faci o supă. Îți ies 6 prim-miniștri, dacă îl pui pe domnul prim-ministru Bolojan. Nu înțelege! Dumnealui privește România ca un registru contabil. De unde mai tai? Atacă și asta e nepermis. Revenind la magistrați. Atât magistratura, cât și militarii… Magistrații au dreptul de exprimare publică restricționat major. Militarii îl au suspendat total. Tu ataci aceste categorii care nu pot să-ți răspundă. Aceste categorii nu au sindicat. Militarii nu au sindicat. Nu au dreptul la apărare sindicală, pentru că statul a spus nu vă trebuie sindicat, vă apăr eu.”, a explicat generalul.
Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului acuză adoptarea OUG privind reforma administrației în dispreț față de avizele instituțiilor competente
Într-un comunicat de presă emis miercuri, sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului susține că actul normativ a fost aprobat „în dispreț față de avizele și avertismentele instituțiilor care au exact rolul de a apăra legalitatea și constituționalitatea”. Potrivit sindicatului, Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor, Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și partenerii sociali ar fi semnalat „vulnerabilități grave”, între care lipsa unei situații extraordinare care să justifice urgența, riscuri de neconstituționalitate sau posibila afectare a drepturilor fundamentale. „Guvernul a primit aceste avertismente. Nimeni nu le-a citit – nici nu se putea, de vreme ce unele avize au sosit cu nici două ore înainte de ședința de Guvern”, se arată în comunicatul emis, sindicatul subliniind că premierul Ilie Bolojan a tratat aceste avertismente „ca pe simple formalități și le-a ignorat”. Sindicatul critică faptul că măsurile ar viza în principal zona funcției publice și drepturile personalului fără „pârghii politice”, în timp ce alte structuri ar rămâne neafectate. În comunicat sunt menționate, ca exemplu, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instituții despre care sindicatul afirmă că au conduceri numite politic și indemnizații consistente. „Nu vedem urgență nici în respectarea voinței poporului de a reduce numărul de parlamentari sau sumele alocate partidelor politice, care încasează cotizații de la membri, deci au surse de venit”, mai afirmă sindicatul. Organizația sindicală mai susține că utilizarea ordonanței de urgență în absența unei situații extraordinare reale reprezintă „o ocolire a Parlamentului și o slăbire deliberată a controlului democratic”, avertizând că „atunci când urgența devine instrument de impunere a voinței politice, statul de drept devine decor, iar cetățenii obiecte, numere”.
Sindicatul actorilor de la TNB cere demisia ministrului Culturii: A insultat în repetate rânduri public profesioniști din domeniul culturii
Sindicatul actorilor de la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București cere demisia ministrului Culturii, András Demeter. Sindicatul afirmă că ministrul „a insultat în repetate rânduri public profesioniști din domeniul culturii”. „Sindicatul Actorilor din Teatrul Național „I.L. Caragiale” București solicită demisia ministrului Culturii, András Demeter, pentru comportament incompatibil cu funcția publică și pentru decizii care afectează grav sectorul cultural. Ministrul a insultat în repetate rânduri public profesioniști din domeniul culturii. În înregistrări video și audio difuzate în presă, ministrul afirmă despre unul dintre colegii noștri că „ar trebui să-și dea demisia din prostie” – noi ne-am simțit cu toții jigniți. Iar în alte situații s-a adresat oamenilor de cultură cu expresii precum „sunteți total nepregătită, nu v-ați făcut lecțiile”. Ministrul și-a manifestat în multiple ocazii lipsa de respect față de comunitatea profesională pe care ar trebui să o susțină”, se arată în comunicatul de presă emis de sindicat, citat de G4Media și Edupedu.ro. Sindicatul critică și modul în care au fost organizate concursurile pentru managementul unor instituții importante, printre care Opera Națională Iași sau Teatrul Național București, spunând că acestea „au ridicat probleme serioase de credibilitate”. „După eșuarea primului concurs pentru managementul TNB, Ministerul Culturii a modificat criteriile de participare în mod discriminatoriu, eliminând din competiție candidați calificați prin condiții nejustificat de restrictive (cu toate că a ministrul a declarat public că nu o va face). În acest context, din punctul nostru de vedere, actualul concurs nu are legitimitate, indiferent cine va fi câștigător”, se mai arată în comunicatul emis. Scandalul privind emiterea și retragerea ulterioară a circularei privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă Sindicatul a adus în atenție și scandalul recent privind emiterea circularei și retragerea ei ulterioară privind normarea birocratică a muncii artistice. „Ultimul scandal, emiterea circularei și retragerea ei (abia în momentul începerii protestelor) privind normarea birocratică a muncii artistice, demonstrează lipsa de înțelegere a specificului activității culturale și inconsecvența în decizii”, se mai arată în comunicatul sindicatului. În prima parte a acestei săptămâni, actorii Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti au protestat, în faţa instituţiei, faţă de aplicarea unui proiect-pilot transmis de Ministerul Culturii privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă. La o zi după acest protest, ministrul Culturii a anunțat retragerea instrucțiunilor prin Circulara nr. 965/11.02.2026, care prevede încetarea aplicabilității măsurilor și suspendarea demersurilor administrative inițiate în baza acestora.
Scandalul salariului minim. Guvernul Bolojan nu vrea să-l crească, deși este cel mai mare beneficiar. Sindicatele cer o majorare de 300 de lei, patronatele se opun. Cine câștigă și cine pierde din creșterea salariului minim
România trăiește o adevărată saga a salariului minim. Deși directiva europeană spune clar că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie 2026 ca să le permită angajaților un trai decent, antreprenorii vor înghețarea salariilor la valoare din prezent, iar sindicatele se opun și cer o creștere cu 300 de lei. Bolojan vrea să facă excepție de la această directivă, iar Guvernul pregătește două Ordonanțe de Urgență prin care să înghețe salariile pe anul 2026. Șeful executivului nu vrea să crească salariul minim, cel care ar putea să aducă un plus semnificativ și la bugetul de stat. Și un plus de consum. Pe de altă parte, sindicatele cer o majorare de 300 de lei brut a salariului minim. În aceeași vreme, patronatele se opun și spun că este deja o presiune mare pe mediul de afaceri. Majorarea salariului minim aduce la buget, conform calculelor Gândul, peste 3 mld. lei. Mai mult, guvernul încasează și TVA mai mult, pentru că majorarea salariului s-ar duce în consum. În celălalt colț al ringului, patronatele au un punct de vedere: deja este o presiune mare pe mediul de afaceri, iar peste toate, majorarea a 2 milioane de salarii dintr-un foc ar aprinde și mai mult o inflație deja inflamată. De asemenea, mai spun patronatele, povara suplimentară pe mediul de business ar însemna, în termeni practici, o încetinire a investițiilor pentru că, în mod cert, majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor. Spiritele sunt încinse în coaliție, de data aceasta din cauza creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea actuală. De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut a crescut cu 9,4%, iar salariul net, pe care îl primesc „în mână” aproximativ 2 milioane de angajați români s-a majorat cu aproape 9%, inclusiv în firmele private. Cât ar încasa Guvernul la bugetul de stat dacă ar majora salariul minim Din calculele Gândul, o creștere cu 300 de lei a salariului minim pe economie ar înseamnă un venit de 48 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (25% contribuțiile sociale la pensie, 10% la CAS, CASS, 10% impozitul pe venit și 3% pentru alte viramente la buget). Astfel, dacă salariul minim ar crește conform cerințelor sindicatelor, Guvernul lui Bolojan ar încasa aproximativ 3,3 miliarde de lei la bugetul de stat. Totuși, România rămâne blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale, motiv pentru care apelează la soluții temporare în loc să facă o reformă salarială clară. Premierul spune că „nu are spații” pentru creșterea salariului minim Pe 23 octombrie, premierul Bolojan anunța „un acord de principiu” în coaliție pentru ca salariul minim actual să fie menținut și pe parcursul anului 2026. De asemenea, președintele IMM România, Florin Jianu, spune că în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constant și peste rata inflației. „Așa cum v-am spus, din punctul meu de vedere, și pentru salariul minim nu avem spații foarte mari de creștere, datorită realităților economice și bugetare pe care le avem”, a spus premierul Ilie Bolojan. Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor.” Ce pregătește Guvernul Bolojan pentru 2026 „Să ai oamenii care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil” De cealaltă parte a baricadei, ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că legea trebuie respectată și salariul minim trebuie să crească. „Este puțin. Iar numărul este foarte mare. Faptul de a avea oameni care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil. (…) Este o linie roșie (dacă nu va fi de acord coaliția cu creșterea salariului minim – n.r.) raportată la puterea de cumpărare a celor care muncesc. Și eu sper să nu încalce linia”, a transmis Florin Manole. Bolojan amână decizia pe care Germania a luat-o deja În tot acest timp, Guvernul lui Friedrich Merz a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. Conform estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan discută cu patronatele și sindicatele salariul minim pe 2026. Premierul vrea înghețarea lui:„Pentru salariul minim nu avem spații de creștere” Salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, discutat la reuniunea Consiliului Tripartit
Muncitorii de la Navrom Galaţi au început ziua de lucru cu grevă de avertisment. Au transmis şi un mesaj către patronat:”Hoţii, hoţii!”
Aşa cum au anunţat, de săptămâna trecută, angajaţii de la NAVROM Galaţi au început ziua de lucru cu o grevă de avertisment. Revendicările acestora vizează, în primul rând, recunoaşterea de către conducerea uzinei a afilierii sindicatului muncitorilor la Blocul Naţional Sindical, pentru o mai bună reprezentare în negocierile cu patronatul. Liderul sindical de la NAVROM, Florin Chiriloiu, spune că revendicările muncitorilor au fost comunicate şi angajatorului, precum şi Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, în cererea de conciliere, şi mai vizează: „1. Reluarea imediată a negocierilor colective cu comisia sindicală desemnată prin adresa nr. 40/27.08.2025, potrivit art. 102 alin. (1) lit. B pct. 3 din Legea nr. 367/2022. 2. Stabilirea unui calendar real şi ferm al negocierilor, având în vedere expirarea contractului colectiv de muncă la nivelul unității. 3. Transmiterea tuturor informațiilor economico-financiare prevăzute de art. 98 alin. (4) din Legea nr. 367/2022, necesare unei negocieri colective echilibrate. 4. Încetarea imediată a acțiunilor de instigare a salariaţilor la desemnarea unor reprezentanți în paralel cu sindicatul legal constituit, contrar art. 7, art. 53 şi art. 102 din Legea nr. 367/2022. 5. Reluarea negocierilor fără impunerea unor condiții nelegale, respectiv solicitarea unor documente inteme (statut, cerere de afiliere), neprevăzute de lege şi contrare autonomiei sindicale. 6. Recunoaşterea mandatului Federației Sindicale IndustriALL îndreptățită să participe la negociere. BNS ca structură sindicală afiliată, Greva de avertiosment a scos în curtea uzinei 36 de muncitori care vor protesta timp de două ore au scandat: „Hoţii!” RECOMANDAREA AUTORULUI: Sindicaliştii de la Navrom Galaţi intră în grevă de avertisment. Protestatarii cer reluarea negocierilor colective
Sindicaliștii din Parlament îi cer lui Bolojan politici economice coerente în loc de austeritate
Sindicatul Funcționarilor Publici din Senatul României, Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României, Sindicatul Șoferilor din Senatul României și Sindicatul Salariaților din Camera Deputaților i-au transmis premierului Ilie Bolojan că măsurile recente de ajustare fiscale sunt „dureroase pentru oameni” și „irelevante pentru buget”. „În contextul recentelor măsuri de ajustare fiscală – creșterea TVA-ului, reducerea unor drepturi salariale și tăieri de personal – devine tot mai evident că aceste decizii nu au produs efectele scontate asupra echilibrării bugetului de stat, ci, dimpotrivă, au accentuat scăderea puterii de cumpărare a populației. Potrivit ultimelor raportări economice, marile companii semnalează o scădere semnificativă a vânzărilor, un indicator clar al diminuării consumului intern și al tensiunilor crescânde din economie. Cifrele vorbesc singure: Din totalul de 89,8 miliarde lei cheltuieli de personal, măsurile de reducere a drepturilor salariale aplicate în 2025 aduc economii de doar aproximativ 1,3 miliarde lei. Cu alte cuvinte, mai puțin de o jumătate de procent din cheltuielile totale de personal — o economie nesemnificativă pentru buget, dar profund resimțită de oameni”, spun sindicaliștii. În acest context, o categorie puternic afectată o reprezintă angajații din Parlamentul României. „Deși lucrează într-una dintre cele mai importante instituții ale statului – organul legislativ al țării, garant al echilibrului democratic – acești oameni se confruntă cu o salarizare sub media din sistemul bugetar, în pofida complexității și responsabilității activității desfășurate. După valurile de disponibilizări inițiate în perioada mandatului lui Ilie Bolojan, resursele umane au fost considerabil reduse, iar sarcinile de serviciu au crescut, generând frustrare și demotivare. Creșterile constante ale prețurilor la utilități, alimente și servicii, coroborate cu diminuarea veniturilor, au dus la o scădere vizibilă a nivelului de trai, afectând moralul și performanța angajaților unei instituții esențiale pentru funcționarea democrației”, mai spun sinsicaliștii Aceștia îi transmit lui Bolojan că adevăratele măsuri economice de substanță, care ar putea contribui la stabilitatea bugetară și relansarea economică, sunt altele: combaterea eficientă a marilor rețele de evaziune fiscală; sprijinirea microîntreprinderilor și IMM-urilor; revizuirea scutirilor și privilegiilor fiscale nejustificate; digitalizarea completă a administrației fiscale (ANAF); reformarea sistemului de achiziții publice, pentru eliminarea risipei și creșterea transparenței. „Este momentul ca Guvernul să înlocuiască măsurile contabile de moment cu politici economice coerente, care să genereze creștere reală, nu austeritate fără rezultat. Reducerea veniturilor celor care muncesc nu este o soluție, ci un pas înapoi pentru întreaga societate. Un efect insignifiant pentru bugetul de stat, dar devastator pentru oamenii care trăiesc din aceste venituri. Problemele bugetare nu se rezolvă prin sacrificarea celor mai vulnerabili, ci prin curajul de a reforma cu adevărat – de sus în jos – acolo unde risipa și ineficiența chiar contează”, mai arată sindicatele.
A apărut primul sindicat din România destinat exclusiv șoferilor și curierilor de pe Uber, Bolt, Glovo sau Wolt. Se pot înscrie şi cetățenii străini
Blocul Național Sindical a lansat Sindicatul Lucrătorilor de pe Platforme Digitale (SLPD), prima structură sindicală din România destinată exclusiv celor care muncesc prin aplicații precum Uber, Bolt, Glovo, Wolt și altele. SLPD va funcţiona ca un sindicat naţional, cu filiale în toate judeţele ţării, în cadrul acestuia se pot înscrie atât cetăţeni români, cât şi cetăţeni străini care lucrează în România prin intermediul platformelor digitale, informează Știrile Pro TV. „Pentru început, BNS a constituit un grup de iniţiativă, care va fi transformat oficial în sindicat. (…) De asemenea, proiectul de statut al sindicatului este deja pregătit, acesta urmând să fie definitivat de Adunarea generală de constituire a organizaţiei”, se menţionează în comunicat. BNS atrage atenţia că lucrătorii de pe platforme digitale se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi şi lipsuri legislative. În acest context, printre obiectivele SLPD se numără: apărarea membrilor în faţa platformelor şi intermediarilor; clarificarea statutului juridic al lucrătorilor pe platforme; propunerea de reglementări fiscale corecte; asigurarea accesului la sistemele de protecţie socială (sănătate, pensii, şomaj, concedii medicale); demararea negocierilor colective la nivel de platformă; reprezentarea lucrătorilor ca partener social recunoscut în dialogul cu Guvernul României şi ministerele sale; capacitatea de a negocia beneficii colective, precum pachete avantajoase de asigurări, acorduri cu lanţuri de benzinării etc. Cei care devin membri ai sindicatului vor beneficia de reprezentare în relaţia cu platformele digitale şi intermediarii, promovarea intereselor în cadrul dialogului social şi la nivel instituţional, susţinerea unor demersuri legislative corecte şi echitabile, negocieri colective privind condiţiile de muncă şi apărare şi sprijin în faţa autorităţilor şi angajatorilor. În țara noastră, numărul societăţilor partenere pentru transport alternativ s-a dublat în ultimii doi ani: de la 9.257 în 2023 la peste 18.900 în 2025, potrivit BNS. Uber şi Bolt au împreună peste 105.000 de şoferi activi, o cifră comparabilă cu totalul angajaţilor celor mai mari şapte angajatori din ţară, conform unui studiu BNS. În alte state europene, situaţia este mult mai favorabilă pentru lucrătorii de pe platforme, se subliniază în comunicat. În Franţa, aceştia beneficiază de venit minim garantat pe oră sau pe cursă, iar în Estonia au acces la asigurări de sănătate, pensii, şomaj şi concediu medical. „România trebuie să transpună până în 2026 Directiva europeană 2024/2831 privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pe platforme digitale, care obligă statele membre să stabilească corect statutul lucrătorilor şi să le garanteze drepturile fundamentale”, potrivit sursei citate. Pentru a sprijini acest demers, BNS va lansa pe 23 septembrie studiul intitulat „Munca pe platforme digitale – o perspectivă fiscală”, care va include o analiză fiscală şi juridică a muncii pe platforme, nota de fundamentare şi proiectul de lege pentru transpunerea Directivei europene şi statistici şi date relevante despre fenomenul muncii pe platforme în România. FOTO – Facebook/Glovo
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ: Dacă nu suntem toți, educația va fi distrusă iremediabil de Guvernul Bolojan
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a transmis un comunicat de presă prin care menționează, printre altele, că sistemul de învățământ românesc traverseză o perioadă dificilă și că „avem datoria să continuăm protestele”. De altfel, îndeamnă cadrele didactice să se alăture protestelor împotriva măsurilor de austeritate care au fost impuse sistemului educațional din România. În comunicatul de presă se menționează că măsurile luate prin Legea 141/2025 au fost luate în lipsa unui studiu de impact. De asemenea, președintele FSLI mai menționează că urmările măsurilor „pot avea efecte extrem de dăunătoare asupra acestui sistem vital pentru o națiune”. În comunicat se mai precizează că aceste măsuri „nu fac altceva decât să arunce învățământul românesc cu 15-20 de ani în urmă”. Mai mult, FSLI susține că responsabilă pentru situația actuală a învățământul este întreaga clasă politică. Totodată, cadrele didactice sunt îndemnate să participe la proteste. La data de 8 septembrie, ziua în care începe noul an școlar, are loc „Marșul Educației” în București. „Apel la solidaritate: Dacă nu suntem toți, educația va fi distrusă iremediabil de Guvernul Bolojan! Dragi colegi, ❗Sistemul educațional traversează cea mai grea perioadă, din ultimii 35 de ani, din cauza măsurilor luate prin Legea 141/2025. Aceste măsuri au fost luate fără să se facă un studiu din impact și fără să aibă în vedere că urmările acestor măsuri pot avea efecte extrem de dăunătoare asupra acestui sistem vital pentru o națiune. Cei care au de pierdut sunt în egală măsură elevii dar și cadrele didactice. 🚫 Măsurile de-a dreptul cinice luate de Guvernul Bolojan, cu acceptul unanim al partidelor politice care susțin actualul guvern, nu fac altceva decât să arunce învățământul românesc cu 15-20 de ani în urmă, aceasta fiind încă o dovadă că clasa politică din România nu a dat și nu dă doi bani pe sistemul educațional. Dacă trăiam într-o țară normală, educația ar fi fost protejată în această perioadă de austeritate. ⚠️Trebuie să conștientizăm că aceste măsuri sunt cu bătaie lungă, motivul ascuns fiind acela de distrugere a învățământului preuniversitar de stat și nicidecum argumentul că nu sunt bani suficienți pentru acoperirea salariilor și burselor în învățământ, până la finalul acestui an. Nimeni nu se mai îndoiește de marile interese ale politicienilor, de lumea coruptă, de infractorii care fură statul, de oligarhi! Poate că aceste lucruri ar trebui să ne dea mai mult de gândit și să ne determine, în masă, să ne cerem drepturile, în stradă. 📣 Stimați colegi, 📌Avem datoria să continuăm protestele, până când măsurile de austeritate vor fi abrogate, altfel se vor lua și alte măsuri împotriva cadrelor didactice. Neimplicarea noastră masivă va fi tradusă de guvernanți simplu: pe ei îi putem controla, lor le putem închide gura! Oare așa să fie? Ne-am pierdut puterea și am amuțit? Noi credem că nu! Noi suntem conștienți că educația are oameni solidari, curajoși și puternici! ➡️Pe data de 8 septembrie este primul mare protest – MARȘUL EDUCAȚIEI, din București. Trebuie să arătăm că suntem uniți, pentru a ne recâștiga demnitatea călcată în picioare de cei care sunt acum la putere. Dacă fiecare cadru didactic este conștient de gravitatea situației și de necesitatea implicării în boicotarea deschiderii anului școlar și în protestele următoare, atunci distrugerea învățământului nu va fi garantată! ✊Nu e suficient să ne revoltăm în social media, ci e nevoie de implicare efectivă în acțiunile de protest! Liderii de sindicat nu pot să obțină singuri abrogarea măsurilor imposibile luate de Guvernul Bolojan. Este nevoie, mai mult ca oricând, de unitate și solidaritate! 👉 Cu fiecare dintre voi, dragi colegi, devenim mai puternici, iar o luptă se câștigă cu implicare reală!”, transmite Simion Hancescu, Președinte FSLI.
Angajații din primării intră în grevă pe termen nedeterminat, în semn de protest față de Pachetul 2 de măsuri
Primăriile se închid de vineri, transmite Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România. Sindicatul spune că timp de șapte săptămâni a existat un „dialog al surzilor” între reprezentanții primăriilor și premierul Ilie Bolojan privind măsurile din Pachetul 2 pentru administrația publică locală. „Cu o medie de 9,78 funcționari publici per primărie comunală, numărul acestora se va reduce brutal cu încă 25%, după scăderea de 10% de anul trecut. În timp ce reducerea personalului la nivel central, promisă a fi de 20%, trenează, la nivelul comunelor fiecare al treilea salariat trebuie să plece, deși aceștia sunt cel mai prost plătiți dintre bugetari”, susține SCOR. Sindicaliștii critică și faptul că, deși Guvernul promisese preluarea la bugetul de stat a celor 60.000 de asistenți personali ai persoanelor cu handicap, proiectul a fost modificat, iar aceștia rămân în sarcina primăriilor. „Astfel, cheltuiala aparentă cu salariile se dublează și multe primării vor părea că nu-și pot acoperi salariile din veniturile proprii”, se arată în comunicatul sindicatului. SCOR acuză „discriminarea” față de consiliile județene, care sunt exceptate de la aceste reguli, deși își acoperă salariile exclusiv din cote defalcate de la stat. „Până luni, Guvernul mai are posibilitatea să corecteze aceste abuzuri grosolane asupra autorităților publice locale”, avertizează SCOR.