Cazurile de infecții respiratorii în București sunt în creștere
Bucureștiul se află pe primul loc, la nivel național, în privința cazurilor de gripă clinică, potrivit celui mai recent raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). În intervalul 26 ianuarie – 1 februarie 2026, în Capitală au fost raportate 1.135 de cazuri de gripă. În general, a fost înregistrată o creștere a cazurilor de infecții respiratorii. Cinci decese asociate gripei, în Capitală La nivel național, în aceeași perioadă, au fost înregistrate 112.896 de cazuri de infecții respiratorii acute, incluzând gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare și pneumonii. Numărul este în creștere cu 7,6% față de săptămâna anterioară, chiar dacă rămâne sub nivelul înregistrat în sezonul precedent . În Capitală au fost confirmate 258 de cazuri de gripă, majoritatea cu virus gripal de tip A, și au fost raportate cinci decese asociate infecției . După București, cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost raportate în județele Prahova (894 de cazuri) și Constanța (704). Situații îngrijorătoare se regăsesc și în alte județe. Satu Mare a raportat peste 200 de cazuri de gripă confirmată de laborator, Clujul aproape 100, iar Constanța peste 110 cazuri, unele soldate cu decese. 60 de cazuri pe săptămână În total, de la începutul sezonului gripal 2025–2026, au fost confirmate 1.444 de cazuri de gripă și 68 de decese, majoritatea în rândul persoanelor de peste 65 de ani . Specialiștii INSP atrag atenția că, deși sezonul gripal pare mai blând comparativ cu anii anteriori, presiunea asupra spitalelor rămâne ridicată, mai ales în marile orașe. Numărul cazurilor de infecții respiratorii acute severe se menține întrucâtva constant, cu 60 de cazuri raportate într-o singură săptămână.
Fenomen neobișnuit în mediul online. Cuvântul căutat de români de aproape 2400 de ori, în 10 minute, în seara de 8 februarie 2026
Un fenomen neobișnuit a avut loc în mediul online, în cursul serii de duminică, 8 februarie 2026. Un cuvânt a fost căutat de aproape 2400 de ori, în doar 10 minute, seara trecută. Cuvântul respectiv ar fi stârnit un real interes în rândul utilizatorilor în urma episodului de la „Survivor România” care rula, atunci, la Antena 1. Vezi mai jos. Un alt cuvânt a stârnit interesul în rândul cetățenilor, înregistrând un volum considerabil de căutare, într-un timp foarte scurt. Cuvântul care a stârnit interes în rândul românilor, seara trecută Interesul a fost stârnit duminică seară, 8 februarie 2026, în intervalul orar 22:40 – 22:50. Atunci, cuvântul „libidinos” a fost căutat de aproape 2400 de ori, în doar 10 minute, ceea ce reprezintă un vârf rar pentru un termen de dicționar. Datele au fost publicate online de DEX Online. Așa cum se poate observa în imaginea de mai jos, cuvântul „libidinos”, a adunat 2388 de căutări. A fost urmat de un alt cuvânt cu un volum de căutări extrem de mic, și anume „fus” (27 de căutări). „Libidinos” – 2388 de căutări; „Fus” – 27 de căutări; „Lascivitate” – 26 de căutări; „Lasciv” – 21 de căutări; „Batcă” – 21 de căutări; „Poartă” – 16 căutări; „Terț” – 14 căutări; „Măcăleandru” – 14 căutări; „Fire” – 14 căutări; „Expectorați” – 14 căutări. Cuvântul „libidinos” a fost căutat de 2388 de ori / foto: Facebook Ce înseamnă „libidinos”? De ce a fost căutat cuvântul „libidinos” de aproape 2400 de ori în 10 minute? Interesul față de cuvântul respectiv ar fi venit în urma unui dialog care a avut loc în episodul de duminică, 8 februarie 2026, de la „Survivor România”. Atunci, concurenta Naba l-a caracterizat pe concurentul Cav ca fiind „libidinos”, iar Cav a întrebat-o care este definiția acelui cuvânt, notează Playtech.ro. Ce înseamnă „libidinos”, potrivit DEX. LIBIDINÓS, -OÁSĂ, libidinoși, -oase, adj. Care se lasă fără rușine stăpânit de pofta plăcerilor senzuale, înclinat spre lascivitate. – Din fr. libidineux, lat. libidinosus. În 2025, de exemplu, cele mai căutate cuvinte au fost „sinecură” și „suveranitate”, fiind urmate de „suveranism”, „pragmatic” sau „reziliență”. Vezi AICI câte intrări au fost înregistrate per cuvânt. Topul include 15 cuvinte. Autorul recomandă: Care este pluralul cuvântului „mălai”? Mulți români folosesc o formă greșită Definiția din DEX a cuvântului „femeie”, contestată public. Un ONG cere Academiei Române să ia măsuri Ce înseamnă cuvântul „tardiv”? În ce context se folosește și câte sensuri are „Mi-ar place” sau „mi-ar plăcea”: care este forma corectă, de fapt Limba română: Ce înseamnă expresia „a trăi ca-n sânul lui Avram”. Puţini ştiu De unde vine cuvântul „MOCA” și cum a ajuns să însemne „gratis” în limba română Verbul din limba română care îi încurcă pe mulți conaționali. Ce explicație apare în DEX și cum se folosește, de fapt Care este forma corectă: maiou sau maieu? Care este forma corectă: „biscuite” sau „biscuit”? Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock; Facebook
Geografia singurătății: Cel mai neprietenos loc de pe pământ și motivul pentru care oamenii bogați sunt mai fericiți
Cactușii prickly pear marginesc câmpurile roșu-brun. În câteva sunt culturi, dar în multe cactusul este singurul indiciu de verdeață. Copii mici, care ar trebui să fie la școală, pășunează vite zebu pe drumuri prăfuite. Femei vând pungi cu cărbune în fața colibelor fragile de lemn de lângă drumul principal. Este sfârșitul sezonului secetos în sudul Madagascarului; localnicii tânjesc după ploaie. Au puțini bani și adesea le este foame. Sunt, de asemenea, singuri, relatează The Economist. Mulți oameni cred că singurătatea este o problemă a lumii dezvoltate: societățile bogate devin atomizate pe măsură ce oamenii urmăresc averea, nu conexiunile sociale. Dar sondajele sugerează că acest lucru este greșit. Societățile occidentale, individualiste, unde mai mulți oameni trăiesc singuri și religia are un rol marginal, tind să fie mai puțin singure. Oamenii din țările sărace au mult mai multe șanse să se simtă singuri. Iar cea mai singură regiune, surprinzător, este Africa, patria conceptului sociabil ubuntu, care înseamnă „oamenii sunt oameni prin alți oameni”. În 2024, peste un sfert dintre africanii chestionați au declarat că s-au simțit singuri în ziua precedentă. Pentru cei care apreciază definițiile, singurătatea este discrepanța dureroasă dintre așteptările legate de conexiuni sociale și realitate. Relațiile satisfăcătoare includ, în general, mai multe ingrediente, spune Samia Akhter-Khan de la Brandenburg Medical School. Acestea includ proximitate, sprijin, intimitate, distracție, respect și un sentiment de a contribui sau de a fi nevoie de tine. Singurătatea este periculoasă. Cercetătorii au asociat-o cu atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Un studiu din 2010 estima că izolarea socială scurtează viața la fel de mult ca fumatul a 15 țigări pe zi. Meta-analize mai recente, care au examinat date de la milioane de oameni, arată că singurătatea crește riscul de deces cu aproximativ 14%. Persoanele singure au adesea obiceiuri nesănătoase, dar efectul persistă chiar și după controlarea acestora. Procentele celor care s-au simțit singuri ieri (2025 sau ultimele date disponibile): Finlanda: 10% SUA: 14% India: 26% Madagascar: 48% Să fii singur nu doar că este este neplăcut. Crește riscul de anxietate și depresie și creează un cerc vicios. „Ai singurătate care cauzează tulburări mentale și tulburări mentale care agravează sau cauzează izolare”, spune Palmira Fortunato dos Santos, psiholog clinician la Ministerul Sănătății din Mozambic. Cele mai riguroase studii asupra singurătății s-au desfășurat în principal în Europa și America. Totuși, aceste regiuni reprezintă doar o mică parte din oamenii singuri la nivel global. În iunie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat o analiză a 23 de seturi de date, inclusiv Gallup World Poll, care acoperă 150.000 de oameni din aproximativ 150 de țări. Rezultatul: cu cât o țară este mai săracă, cu atât locuitorii ei tind să fie mai singuri. Analiza The Economist, pe baza datelor Gallup, arată că acest fenomen se menține și în cadrul fiecărei țări: cei mai bogați din cele mai bogate locuri sunt cei mai puțin singuri; cei mai săraci din cele mai sărace sunt cei mai singuri. Și cel mai singur loc de pe pământ este Madagascar. The Economist a zburat acolo pentru a afla de ce. Cei mai mulți străini știu foarte puține despre această insulă uriașă din Oceanul Indian. Probabil presupun, corect, că lémurii cântători și dansatori din franciza de desene animate sunt fictivi. Poate au auzit că izolarea de milioane de ani a permis evoluția unei faune unice, de la broasca-roșie la ferocele fossa. Poate știu că Madagascar a trecut printr-o lovitură de stat în 2025. Dar știu aproape nimic despre oamenii care locuiesc acolo. Singurătatea celor săraci Madagascar are aproximativ 33 de milioane de locuitori, într-o țară de mai mult de două ori cât Marea Britanie. Cel mai mare grup etnic, malgașii, descind din coloniști din Africa de Est, Asia de Sud-Est și Oceania. Majoritatea trăiesc la țară și sunt foarte săraci. Aproximativ 70% supraviețuiesc cu mai puțin de 3 dolari pe zi. În Ambovombe, un oraș din sudul arid și devastat de cicloane, străzile roșii nu par singuratice. Tarabe din lemn atrag cumpărători, căruțe trase de boi trec pe drum, muncitori stau în grupuri și discută așteptând oferte de lucru. Toți par să aibă o formă de conexiune socială. Totuși, pentru mulți nu este suficient. Un procent uluitor, 60% dintre oamenii din sudul Madagascarului, au spus Gallup că s-au simțit singuri în ziua precedentă. Banii nu cumpără iubire. Dar fac socializarea mai ușoară Robinette, vânzătoare de produse casnice de vârstă mijlocie, spune că petrece mult timp cu oamenii. Dar majoritatea sunt clienți, nu prieteni. Locuiește într-o cameră închiriată cu copiii, fără soț (poligamia este comună în această regiune), iar multe femei sunt nevoite să crească singure copiii. „Sunt puțini oameni care să mă ajute”, se plânge ea. „Adesea mă simt singură.” Sărăcia nu cauzează singurătatea, dar banii influențează modul și frecvența socializării. În țările mai bogate, oamenii petrec mult mai mult timp cu prietenii, familia și colegii. În locurile mai sărace, se văd mai des cu vecinii, dar mai puțin cu alții. Timpul pentru socializare este mai ușor de găsit dacă poți plăti pentru lucruri care economisesc timp, de la mașini de spălat la livrări de alimente. Banii influențează și calitatea relațiilor. Chiar și controlând contactul cu familia și prietenii, un venit mai mare previne singurătatea. Este logic: e mai ușor să te apropii de cineva la cină dacă poți plăti nota, mai ușor să legi prietenii cu alți fani de fotbal dacă îți permiți bilete și mai ușor să te relaxezi cu prietenii dacă nu îți faci griji permanente pentru bani. Cei foarte săraci pierd ore întregi în muncă grea. În Ambovombe, de exemplu, majoritatea nu au apă curentă acasă și trebuie să o aducă de la fântâni sau să o cumpere. Dieu Donné, un bărbat de vârstă mijlocie cu scolioză, este prea slăbit pentru a transporta apa singur și se bazează pe alții. Când nu plouă, fântânile seacă, apa devine mai scumpă și prietenii și familia trebuie să petreacă mai mult timp strângând bani. Astfel, nu mai au timp pentru el; se simte izolat și însetat. „Când cei dragi caută bani, nu le
Ce este bigorexia și când ar trebui părinții să se îngrijoreze
Experții în sănătate mintală avertizează că o tulburare de imagine corporală mai puțin cunoscută devine tot mai frecventă în rândul băieților și tinerilor, potrivit HuffPost. Cunoscută sub numele de dismorfie musculară sau „bigorexie”, afecțiunea se manifestă prin percepția distorsionată că propriul corp nu este suficient de musculos. Similar anorexiei, care implică o imagine corporală alterată legată de greutate, bigorexia mută accentul asupra masei musculare. Deși nivelul de conștientizare privind tulburările de alimentație a crescut, specialiștii spun că bigorexia trece adesea neobservată. Tulburarea poate duce la exerciții fizice obsesive, diete extreme și utilizarea riscantă de suplimente sau steroizi. Ce este bigorexia și cine este afectat Bigorexia este o formă de tulburare dismorfică corporală axată pe mărimea mușchilor și aspectul fizic. Persoanele afectate pot crede că arată slabe sau insuficient dezvoltate, chiar dacă sunt vizibil musculoase. Deși poate apărea la oricine, cercetările arată că este mai frecventă în rândul adolescenților și tinerilor de sex masculin. Un studiu din 2019 a constatat că peste unul din cinci băieți adolescenți a adoptat comportamente nesănătoase pentru a-și crește masa musculară. Experții subliniază că tulburările de alimentație și de imagine corporală la băieți sunt adesea neobservate. Internările legate de tulburările de alimentație în rândul bărbaților au crescut semnificativ în ultimele decenii. De ce este adesea ignorată această tulburare Un motiv pentru care bigorexia este trecută cu vederea este faptul că unele comportamente par acceptabile social. Antrenamentele intense și dietele stricte sunt adesea încurajate în mediile orientate spre fitness. Rușinea și tendința de a ascunde problema pot împiedica tinerii să ceară ajutor. Pentru că tulburarea este mai puțin discutată, familiile pot să nu recunoască semnele timpurii de avertizare. Medicii avertizează că bigorexia netratată poate afecta grav sănătatea fizică, echilibrul psihic și funcționarea zilnică. Rețelele sociale și presiunea culturală Specialiștii sunt de acord că rețelele sociale joacă un rol major în creșterea bigorexiei. Tinerii sunt expuși constant la corpuri masculine idealizate, promovate de influenceri și celebrități. Spre deosebire de generațiile anterioare, băieții sunt încurajați să-și expună corpul online. Comparațiile cu imagini atent selectate și editate pot alimenta nemulțumirea și comportamentele compulsive. Filtrele, unghiurile, pozițiile și antrenamentele profesionale nu sunt vizibile pentru public. Acest lucru poate crea așteptări nerealiste, dificil și adesea nesănătos de atins. Ce pot face părinții Specialiștii recomandă discuții deschise despre imaginea corporală și influența mediului online. Părinții sunt încurajați să explice cum sunt create imaginile de pe internet și de ce pot fi înșelătoare. Limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale ajută, dar educația și dialogul sunt la fel de importante. Accentul pus pe sănătate, echilibru și valoarea personală dincolo de aspectul fizic poate reduce riscurile. Semnele de alarmă includ exercițiile obsesive, obiceiurile alimentare rigide și retragerea socială. Intervenția timpurie îmbunătățește rezultatele și poate preveni consecințe pe termen lung. Specialiștii subliniază că bigorexia este tratabilă prin sprijin medical, nutrițional și psihologic. Recunoașterea timpurie a problemei poate proteja sănătatea și calitatea vieții copilului.
Gestul simplu care aduce o amendă de până la 3.000 de lei locatarilor de la bloc. Ce trebuie să comunice administratorului
Un simplu gest ar putea aduce o amendă de până la 3.000 de lei locatarilor de la bloc. Aceștia au obligația de a comunica administratorului sau președintelui asociației un anumit aspect legat de conviețuire. Și anume, trebuie să declare corect numărul de persoane cu care este împărțită locuința, arată CANCAN. Locatarii de la bloc trebuie să respecte o serie de reguli pentru ca totul să se desfășoare într-o manieră benefică. În condițiile în care cadrul legal nu este respectat, există posibilitatea să se aplice amenzi usturătoare, între 500 și 3.000 de lei. Locatarii de la bloc au obligația de a transmite anumite informații administratorului sau președintelui asociației, atunci când există modificări (mutări, de pildă). Amendă de până la 3.000 de lei O astfel de amendă nu poate fi scrisă de administrator sau de către președintele asociației. În schimb, aceștia pot sesiza compartimentul specializat din cadrul Primăriei. Ulterior, inspectorii pot aplica amenda care poate ajunge la câteva mii de lei. Legea este strictă și arată negru pe alb ce ar trebui să declare locatarii, pentru a nu avea probleme. De exemplu, aceștia trebuie să înștiințeze cu privire la mutările care au loc (mutarea unui nou locatar în locuință). AFLĂ AICI PENTRU CE IAU ROMÂNII CARE STAU LA BLOC O AMENDĂ DE 3.000 DE LEI ȘI „UITĂ” SĂ COMUNICE ACEST LUCRU ADMINISTRATORULUI SAU PREȘEDINTELUI ASOCIAȚIEI. Sursă foto: Shutterstock
Când aud de cultură, îmi vine să scot pistolul / Lumea artistică dă de pereți cu ministrul Culturii, după ce a decis pontarea la 8 ore a actului artistic
Ministerul Culturii normează arta și o trimite la pontaj. Publicarea, recentă a normelor privind „Organizarea unitară și evidența timpului de muncă” în instituțiile publice de spectacole și concerte a declanșat ironii și reacții extrem de dure dinspre lumea artistică. Din perspectivă administrativă, documentul urmărește uniformizarea evidenței muncii și corelarea activităților artistice cu normele generale ale legislației muncii, însă, „pe teren”, această abordare este privită ca o negare a specificului creației, o încercare de a înghesui actul artistic într-un tipar incompatibil cu însăși natura lui. Muzicienii să se jure cu mâna pe inimă că au exersat acasă! Ideea acestei birocratizări a artei a venit dinspre Curtea de Conturi în 2023, atunci când această instituție a elaborat un document care prevedea obligativitatea pontării timpului de lucru pentru personalul artistic și tehnic: repetiții, spectacole, dar și așa-numita „activitate de lucru invizibilă”, cum ar fi memorarea textelor de către actori sau exersarea muzicienilor pentru concerte. Documentul Ministerului Culturii forțează o trasabilitate a actului artistic care, până la urmă, dacă e să ignorăm componenta pur birocratică, devine chiar comică. Creația însăși e pontată între ore fixe, clare, în acord cu Legislația Muncii, atent urmărită și controlată, ca în cel mai bun roman distopic. După un prim val de ironii, Ministerul Culturii simte nevoia să specifice că, de fapt, această normare a actului artistic se aplică doar instituțiilor aflate în subordinea primăriilor sau consiliilor județene, iar timpul de lucru poate fi inegal, atâta vreme cât se respectă numărul de 40 de ore pe săptămână și de 160 de ore pe lună. Artistul trebuie să declare „pe proprie răspundere” că a muncit și că și-a îndeplinit numărul de ore cerute de lege. „Alifantis de la tâmplărie!” Cu toate precizările ministerului, documentul rămâne expresia unei logici de control și contabilizare care pune semnul egalului între creația artistică și lucrul la banda de rulare. Reacțiile artiștilor. Nicu Alifantis: „Hai, măi, Demeter, mama ei a dracului de politică!” Nicu Alifantis se declară amuzat, însă, în egală măsură, este surprins de faptul că ministrul Culturii, András Demeter, el însuși actor și regizor, nu a înțeles până acum că arta nu poate fi normată. „Doamne, ce m-am mai amuzat aflând că, mai nou, în teatru, trebuie să vii la serviciu 8 ore pe zi. Mă rog, amuzat e un fel a spune. E de râsu’-plânsu’. Niciodată, dar niciodată, nici măcar o dată, în teatru nu s-a muncit normat, 8 ore. Nici măcar atunci când domnul Săraru m-a angajat în 1979 pe post de tâmplar la Teatrul Mic, neavând alt post liber la dispoziție, n-am fost obligat să mă duc la atelierul de tâmplărie 8 ore pe zi. Dar ce mă miră pe mine e că domnul András Demeter, actor și regizor, nu știe că în artă munca n-are normă? Oare nu știe cât se muncește pentru un rol sau cât timp trudești pentru ca un spectacol să iasă foarte bine? Hai, măi Demeter, mama ei a dracului de politică! Unu’ Alifantis de la tâmplărie!”, a scris muzicianul pe contul său de socializare. Pentru Lia Bugnar, măsura Ministerului Culturii, care vine, de fapt, în prelungirea măsurilor aberante ale administrației Bolojan, se înscrie perfect în tiparul nazist. „Atribuită fie lui Göring, fie lui Goebbels, fie lui Himmler, fraza „Wenn ich Kultur höre… entsichere ich meinen Browning!” (întâlnită în românește drept „Când aud de cultură îmi vine să scot pistolul!”) i se potrivește perfect lui Ilie Bolojan (de fapt, fraza este o replică dintr-o piesă de teatru – Schlageter, actul I, scena 1 – scrisă de nazistul Hanns Johst, care a terminat al Doilea Război Mondial ca Gruppenführer SS). Deși pozează în mare cititor, răsfoind cărți prin librării și la târguri de profil sau recomandând cărți scrise în engleză, limbă pe care nu o cunoaște deloc, Ilie Bolojan urăște cultura aproape la fel de mult cum îi urăște pe oameni”. Actrița observă disprețul premierului pentru cultură („nu stăpânește mai mult de 6-700 de cuvinte) și remarcă obediența ministrului Culturii, „un nerealizat slugarnic, dispus să-i facă pe plac șefului, cu orice preț. András István Demeter este prezentat ca actor și regizor, dar este, de fapt, unul dintre rarele rebuturi politice produse de UDMR”, scrie aceasta. „Înghesuim cultura în hale de producție” „Ideea domnului András István Demeter, idee care, cel mai probabil, i-a provocat lui Ilie Bolojan minim două orgasme mici, dar intense, este ca actorii, muzicienii, soliștii, balerinele, regizorii și personalul tehnic din amintitele instituții de spectacole și concerte să aibă program de lucru de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână și, neapărat, să aibă și fișe de pontaj. O fi văzut „domnul ministru” că până și Chaplin, oricât de genial era, a lucrat la banda de asamblare și-și ponta cartela. Ar fi de ajutor dacă i-ar explica cineva că ăla era un film artistic, „Timpuri noi”, nu un documentar. Nu mai băgăm cultura la dubă, am avansat. Acum o înghesuim în hale de producție și-i punem pe actori, pe muzicieni, pe artiști să-și ponteze talentul și performanțele interpretative. (…) Nu, serios. Domnu’ Bolojan, domnu’ Demeter, fiți consecvenți și mergeți până la capăt: când auziți de cultură chiar scoateți pistolul și scăpați-ne de toți inutilii ăștia”! „Normarea actului artistic înseamnă mediocritate și moarte culturală” Această tendință de subordonare a culturii a fost remarcată și de Oana Pellea, care comentează ridicola măsură a Ministerului Culturii cu un text relevant din Eugene Ionesco, scris în 1972. Artistul, spune Ionesco, nu este un executant, ci un creator de lumi, un contestatar al ordinii existente, iar rolul statului și al funcționarului nu este să conducă actul artistic, ci să-i garanteze independența. Este evident, deci, că din această perspectivă, normarea „la virgulă” a actului artistic riscă să producă exact ceea ce avertiza Ionesco: mediocritate, sufocare, moarte culturală. „Ce e de fapt un artist? Creatorul sau născocitorul unei lumi noi, descoperitorul, căutătorul izvoarelor; datoria lui e să pună în discuție organizarea, societatea, cultura, civilizația însăși”, arată dramaturgul într-un editorial publicat în Le Monde și citat de Oana Pellea.
Ninsoarea și gropile în București. Primăria a început cârpeala străzilor
Ninsoarea și înghețul de săptămâna aceasta au creat noi gropi pe străzile din București, care și așa erau sparte și pline de cratere de la înghețul din ianuarie. Șoferii mai au de așteptat până vor vedea gropile astupate, pentru că Primăria Capitalei va începe asfaltarea după încheierea sezonului rece. Deocamdată, Administrația Străzilor doar plombează gropile. Cum ninge, cum apar noi gropi în București. Străzile Bucureștiului s-au umplut de cratere și după înghețul de la începutul acestei săptămâni. Practic, asfaltul a început să se strice pe aproape toate marile bulevarde din oraș – artere care oricum erau sparte, așa cum Gândul a arătat recent AICI, într-un amplu reportaj. Specialiștii din domeniu dau vina pe calitatea proastă a asfaltului, dar și a modului în care s-au executat lucrările de asfaltare. În aceste condiții, fenomenul de îngheț-dezgheț a ciopârțit marile artere. Potrivit lui Marian Bârgău, director general al Administrației Străzilor, un alt motiv pentru care apar aceste gropi este faptul că asfaltul este foarte îmbătrânit, iar multe bulevarde au nevoie de lucrări majore de reabilitare. Asfaltarea străzilor va începe odată cu încălzirea vremii Șoferii trebuie să se obișnuiască cu aceste gropi, pentru că asfaltarea străzilor va începe odată cu încălzirea vremii, potrivit reprezentanților Primăriei Capitalei. Între timp, Primăria Capitalei anunță „marea acțiune de plombare” a gropilor, care nu este altceva decât o mare cârpeală. La următoarea ninsoare, multe dintre acest gropi plombate vor apărea la loc. „Am început, azi, marea acțiune de plombare a gropilor din carosabil! Anul acesta am avut o iarnă destul de rece, cu două episoade serioase de zăpadă. Străzile au avut de suferit. Însă, ca de fiecare dată, imediat ce vremea ne permite, începem reparațiile. Până acum, Administrația Străzilor a inventariat 585 de gropi de pe 76 de artere. Toate au fost inspectate fizic, pe teren, pentru a ști dimensiunea lor și pentru a verifica dacă ceea ce raportează șoferii pe Waze corespunde cu realitatea”, a anunțat, vineri, Primăria Capitalei. „Momentan, lucrăm cu asfalt rece, o mixtură potrivită pentru temperaturile de afară” Potrivit sursei citate, în perioada următoare, muncitorii intervin pe următoarele străzi: Lacul Tei, Teiul Doamnei, Doamna Ghica, Mihai Bravu, Calea Văcărești, Str. Șerban Vodă, Bd. 11 Iunie, Bd. George Coșbuc, Bd. Regina Maria, Bd. Metalurgiei, Str. Dimitrie Bolintineanu, Str. Cavafii Vechi. În Sectoarele 1 și 6, intervențiile se realizează în colaborare cu primăriile de sector. În plus, fiecare primărie de sector trebuie să facă reparații și investiții în infrastructura pe care o are în administrare. „Momentan, lucrăm cu asfalt rece, o mixtură potrivită pentru temperaturile de afară. Vom profita de fiecare zi în care nu plouă, nu ninge, și temperatura este de peste 0 grade”, mai transmite PMB. RECOMANDAREA AUTORULUI: De ce blocurile comuniste cu spații comerciale la parter sunt mai puțin stabile la un cutremur: „Stâlpii au început să devină mai vulnerabili”
Ce se întâmplă cu Linia 5 de tramvai? Bucureștenii s-au săturat deja
Luna aceasta se împlinesc doi ani de când au început lucrările la Linia 5 de tramvai din București. Termenul de finalizare a reabilitării a fost luna martie 2025, astfel că peste doar câteva săptămâni, în martie 2026, se împlinește un an de întârziere la „Ruta Corporatiștilor”. Gândul a aflat de ce noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, nu vrea încă să deschidă linia, deși calea de rulare este total refăcută. Lucrările la Linia 5 de tramvai sunt finalizate. La sfârșitul anului trecut s-au făcut mai multe teste cu tramvaiele și se poate circula pe această rută. Cu toate acestea, până în luna aprilie, cel puțin, nu se va redeschide Linia 5. Potrivit informaților obținute în exclusivitate de Gândul, primarul Ciprian Ciucu a „ordonat” ca Linia 5 să nu fie deschisă până când nu vor fi montate și copertinele de pe peroane. „Edilul are dreptate, și nu vrea să facă o deschidere astfel încât călătorii care așteaptă pe peroane să nu se poată acoperi. Ca atare, linia nu se va deschide mai devreme de lunile aprilie-mai, pentru că atunci vor veni copertinele comandate din China. Soluția tehnică pentru copertine a fost oferită târziu constructorului, iar comanda a fost și ea dată târziu”, au declarat surse din Primăria Capitalei în exclusivitate pentru Gândul. Potrivit surselor Gândul, pe Linia 5 vor fi introduse 12 tramvaie, atunci când va fi deschisă. Toate vagoanele vor fi Astra Imperio. Linia 5 costă 140 de milioane de lei și trebuia finalizată în martie 2025 Lucrările pentru Linia 5 au început acum doi ani, iar la scurt timp au fost sistate, din lipsa de finanțare. Reabilitarea costă 140 de milioane de lei. Principalele lucrări care s-au executat în cadrul acestui proiect: lucrări la calea de rulare; realizarea a 15 peroane – demolarea peroanelor existente și construirea unora noi, dotate cu adăposturi pentru călători, borne reflectorizante, gard pentru protecția călătorilor, stâlpi pentru supraveghere video etc.; lucrări la rețeaua de contact – prin înlocuirea în totalitate a elementelor rețelei de contact; modernizarea substației electrice de tracțiune Nordului – care presupune înlocuirea echipamentelor electrice din cadrul acesteia; lucrări la sistemul de iluminat public – rețeaua de iluminat, proiectată și mutată în subteran, prin tuburi de protecție, în ampriza căii de rulare a tramvaiului și în trotuare; în plus, înlocuirea corpurilor de iluminat existente, fiind montate unele cu led; lucrări de relocare a semaforizării de pe B-dul Barbu Văcărescu și Strada Alexandru Șerbănescu; lucrări la rețelele edilitare RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Proiectul pentru finanțarea Liniei 5 de tramvai, „deraiat” de Nicușor Dan Când vor începe lucrările de modernizare a liniei 5 de tramvai din București – „linia corporatiștilor”. A fost atribuit contractul de execuție
Ministrul Sănătății anunță extinderea rețelei naționale de centre pentru bolile rare
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, în cadrul unei postări pe social media, extinderea rețelei naționale de centre de expertiză pentru bolile rare (CEBR), prin deschiderea unui nou centru la Craiova și recertificarea celui din Timișoara. Măsura vizează îmbunătățirea accesului pacienților la diagnostic rapid, îngrijire coordonată și tratamente moderne, într-un domeniu medical marcat de întârzieri și lipsă de specializare. Centre specializate pentru diagnostic și îngrijire integrată Noul centru de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova este dedicat diagnosticului și managementului angioedemului ereditar, o boală rară cu potențial sever. La Timișoara, centrul din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” se concentrează pe anomalii vasculare rare și pe coordonarea îngrijirii pe termen lung. Ambele structuri oferă pacienților acces la echipe multidisciplinare, capabile să gestioneze cazuri complexe și să asigure trasee medicale clare. Sunt vizate inclusiv afecțiuni genetice precum acondroplazia, displaziile scheletale și malformațiile congenitale. Diagnostic avansat și consiliere genetică Pacienții tratați în aceste centre beneficiază de diagnostic molecular și genomic, investigații imagistice avansate și analize specializate. Consilierea genetică joacă un rol esențial în scurtarea traseelor medicale, care în cazul bolilor rare pot dura ani de zile. Odată cu aceste două unități, rețeaua națională ajunge la 52 de centre de expertiză funcționale. Potrivit ministrului, opt centre au fost introduse în mai puțin de un an, semn al accelerării reformelor în acest domeniu. Acces extins la terapii moderne compensate Extinderea infrastructurii medicale este susținută de actualizarea listei de medicamente compensate. Recent, 52 de medicamente noi au fost adăugate, inclusiv tratamente pentru inflamații severe ale vaselor de sânge, boli rare ale sângelui, forme ereditare de amiloidoză, boli neurologice autoimune și boli genetice rare ale metabolismului. Ministerul Sănătății susține că aceste măsuri urmăresc construirea unui sistem coerent, capabil să trateze bolile rare cu rigoare, continuitate și respect pentru pacient.
Ministerul Educației a lansat în consultare calendarul înscrierii în clasa pregătitoare pentru anul școlar 2026-2027
„Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026 inclusiv au obligația de a înscrie copiii în clasa pregătitoare. Copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări de înscriere în învățământul primar, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Educației. Ministerul anunță că Recomandarea de înscriere în învățământul primar va fi eliberată, la solicitarea părinților, de către grădinița frecventată de copil. În cazul copiilor care nu au frecventat grădinița sau care s-au întors din străinătate, evaluarea și recomandarea vor fi realizate de către Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) sau de către Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE). Conform calendarului propus, perioada pentru depunerea solicitărilor, evaluarea copiilor și eliberarea recomandărilor este stabilită între 16 și 30 martie 2026. Prima etapă Prima etapă a procesului începe pe 31 martie și se desfășoară până pe 6 mai 2026. În acest interval, părinții sau reprezentanții legali trebuie să completeze cererile-tip de înscriere, fie online, fie direct la unitatea de învățământ dorită și depunerea acestora. Repartizarea propriu-zisă din prima etapă va avea loc după următorul program: 6 – 11 mai: Procesarea cererilor și repartizarea copiilor la școala de circumscripție. 13 – 20 mai: Procesarea cererilor pentru cei care solicită înscrierea la o altă unitate decât școala de circumscripție, pe locurile rămase libere. 21 mai: Afișarea listelor cu copiii înscriși și a numărului de locuri rămase disponibile. A doua etapă În perioada 22 mai și 16 iunie 2026 ar urma să se desfășoare a doua etapă. Aceasta va avea următorul program: 25 – 29 mai: Depunerea cererilor de înscriere la școala aflată pe prima poziție din cele trei opțiuni exprimate de părinți. 2 – 8 iunie: Validarea cererilor la unitatea de învățământ. 16 iunie: Afișarea listelor finale cu copiii înscriși la fiecare școală. Perioada de siguranță Proiectul prevede și o perioadă de siguranță între 1 și 4 septembrie 2026, destinată soluționării de către inspectoratele școlare a cererilor pentru copiii care nu au fost încă înscriși sau a oricăror alte situații speciale. „Forma finală a Calendarului va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit pe adresa de e-mail dedicată consultării publice pentru acest proiect și după ședința Comisiei de Dialog Social (CDS) de la nivelul Ministerului Educației și Cercetării”, se arată în închierea mesajului.