A început sezonul alergiilor / De ce nu trebuie să ignori simptomele

Specialiștii estimează că alergiile afectează aproximativ 25% din populația globului, adică una din patru persoane. În Statele Unite, de exemplu, aproape 67 de milioane de oameni suferă de reacții alergice, iar peste 80% dintre aceștia sunt sensibili la polen. Cine e vinovat pentru alergiile de primăvară Principalii alergeni sezonieri sunt polenul arborilor, polenul de iarbă și sporii de mucegai. Copacii încep să polenizeze încă din februarie, iar concentrația de polen atinge nivelul maxim în lunile martie și aprilie. Printre arborii cel mai frecvent implicați în declanșarea alergiilor se numără mesteacănul, ulmul, artarul, frasinul, plopul, salcia, dudul și nucul. Polenul este produs în cantități mari și este transportat ușor de vânt, așa că-i este foarte ușor să ajungă în ochi, nas sau plămâni. La persoanele alergice, sistemul imunitar confundă polenul cu o substanță periculoasă. Organismul reacționează prin eliberarea histaminei, o substanță responsabilă pentru majoritatea simptomelor neplăcute. Simptomele alergiei sezoniere Alergiile de primăvară pot fi confundate ușor cu o răceală, însă există câteva semne caracteristice. Printre cele mai frecvente simptome se numără: nas înfundat și secreții nazale apoase strănut repetat, în salve mâncărime la nivelul nasului și gâtului ochi roșii, iritați și lăcrimoși tuse, mai accentuată dimineața și noaptea dificultăți de respirație în cazuri severe oboseală, iritabilitate și probleme de concentrare La copii poate apărea un gest caracteristic – frecarea frecventă a nasului în sus, care uneori lasă o mică linie vizibilă pe nas. Alergiile pot agrava și alte probleme de sănătate, în special astmul bronșic, și pot afecta semnificativ calitatea somnului. Cum se tratează alergiile Gestionarea alergiilor se bazează pe trei direcții principale: evitarea alergenilor, tratamentul medicamentos și imunoterapia. Cele mai utilizate medicamente sunt antihistaminicele, disponibile sub formă de tablete, lichide sau spray-uri nazale. Acestea reduc strănutul, mâncărimea și secrețiile nazale. De asemenea, medicii pot recomanda: spray-uri nazale cu corticosteroizi, considerate cele mai eficiente pentru rinita alergică, deoarece reduc inflamația și controlează majoritatea simptomelor decongestionante, care ajută la desfundarea nasului, dar sunt recomandate doar pe termen scurt cromoglicat de sodiu (cromolyn), un spray nazal care împiedică eliberarea substanțelor implicate în reacția alergică antagoniști ai receptorilor de leucotriene, utilizați uneori la pacienții cu alergii și astm În formele severe, medicii pot prescrie corticosteroizi administrați oral sau injectabil, însă doar pentru perioade limitate, din cauza efectelor secundare. Imunoterapia este tratamentul pe termen lung Pentru persoanele care nu răspund suficient la medicamentele uzuale, specialiștii pot recomanda imunoterapia. Aceasta presupune administrarea controlată a unor cantități mici de alergen pentru a „antrena” sistemul imunitar să nu mai reacționeze excesiv. Imunoterapia poate fi realizată prin injecții alergice sau prin tablete sublinguale care se dizolvă sub limbă. Tratamentul este de durată, dar poate reduce semnificativ simptomele și, în unele cazuri, poate duce la dispariția alergiei. Când trebuie consultat medicul Medicii recomandă consultul unui alergolog dacă: simptomele persistă mai mult de 7–10 zile tratamentele obișnuite nu dau rezultate apar dificultăți de respirație, respirație șuierătoare sau presiune în piept Specialiștii subliniază că alergiile pot fi ținute sub control prin diagnostic corect, tratament adecvat și măsuri simple de protecție, precum limitarea expunerii la polen și menținerea unui mediu interior cât mai curat.
Germania, sub presiunea migrației: două treimi dintre solicitanții de azil din 2025 au venit fără documente. De unde au venit?

În 2025, aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil adulți, care au depus pentru prima oară o cerere în Germania, nu aveau cu ei pașaport sau acte de identitate. Acest lucru este menționat în răspunsul guvernului federal la solicitarea BILD. În total, au fost înregistrați 113.236 de astfel de solicitanți. Dintre aceștia 74.089 (65,4%) nu au putut prezenta documente. Un an mai devreme, în 2024, această cifră era de 49,9%. Lipsa documentelor îngreunează verificările Dacă analizăm statisticile din 2018, din aproape 898.000 de adulți care au solicitat pentru prima oară azil, mai mult de 462.000 au venit fără acte de identitate (aproximativ 51,5%). Cu toate acestea, în cifre absolute, numărul celor fără documente a fost cel mai mare în 2023, dar atunci numărul total al solicitanților a fost semnificativ mai mare, deci procentul a fost mai mic decât în prezent. Ministerul de interne al Germaniei subliniază că lipsa documentelor îngreunează verificarea identității, în special dacă țările de origine nu cooperează cu autoritățile germane sau nu au consulate funcționale. Cea mai mare proporție de solicitanți fără pașaport în 2025 a fost printre cetățenii Guineei (97,9%), Algeriei (93,9%), Eritreei (91,5%) și Somaliei (91,3%). Rate ridicate au fost înregistrate și în rândul cetățenilor Irakului, Chinei, Turciei și Rusiei.
Autoritățile bulgare investighează un posibil import ilegal de animale din România / Abator ilegal descoperit în zona Ihtiman

Autoritățile bulgare au descoperit un posibil caz de import ilegal de animale din România și un abator clandestin în zona Ihtiman, în vestul Bulgariei, potrivit unor informații prezentate sâmbătă de ministrul interimar al Agriculturii și Alimentației, Ivan Hristanov, și de directorul executiv al Agenției Bulgare pentru Siguranța Alimentară (BFSA), Angel Mavrovski, preluat de agenția bulgară de știri, BTA. Cei doi au prezentat la fața locului detalii despre operațiunea desfășurată de BFSA împreună cu Ministerul de Interne, în urma căreia au fost identificate mai multe locații unde ar fi fost sacrificate ilegal animale și depozitate rămășițele acestora. Camioane cu rumegătoare mici se află la granița dintre România și Bulgaria „Suntem în Ihtiman, care este în mod clar epicentrul sau centrul contrabandei în Bulgaria”, a declarat ministrul Hristanov presei. Potrivit acestuia, camioane care transportau rumegătoare mici au fost deja reținute și se află în prezent la granița dintre România și Bulgaria. Ministrul a precizat că, într-o altă locație situată de cealaltă parte a orașului Ihtiman, au fost descoperite etichete auriculare românești, ceea ce ridică suspiciuni privind proveniența animalelor. În urma inspecțiilor desfășurate pe 13 martie, autoritățile au identificat mai multe locuri din zona Ihtiman unde au fost aruncate oase și deșeuri animale proaspete. De asemenea, au fost descoperite locații unde carnea ar fi fost tăiată și tranșată, după care ar fi fost distribuită într-o direcție necunoscută. Poliția bulgară și Ministerul Agriculturii prezintă luni măsurile în acest caz Ivan Hristanov a anunțat că luni va avea loc o conferință de presă comună a Ministerului Agriculturii, BFSA și Ministerului de Interne, în cadrul căreia vor fi prezentate măsurile pe care guvernul intenționează să le ia în acest caz. „Din acest moment, nu vom permite unui guvern slab să compromită industria noastră internă de creștere a animalelor”, a declarat ministrul bulgar. Situația apare pe fondul unor probleme semnalate de sectorul zootehnic. Pe 13 martie, trei organizații din domeniu – Uniunea Crescătorilor de Păsări, Asociația Crescătorilor de Porci și Asociația Crescătorilor Industriali de Porci – au avertizat că sectorul se confruntă cu o situație critică privind eliminarea animalelor moarte. Procesul de eliminare a subproduselor de origine animală a fost suspendat Într-o declarație comună, organizațiile au arătat că problema a apărut pe 9 martie, când procesul de preluare și eliminare a subproduselor de origine animală a fost practic suspendat, ceea ce îngreunează activitatea fermelor. Anterior, în cursul zilei de sâmbătă, ministrul Hristanov a depus un raport la serviciul de urmărire penală privind presupuse abuzuri într-o procedură de achiziții publice pentru incineratoare. Potrivit acestuia, fondurile alocate pentru eliminarea animalelor pe o perioadă de trei ani au fost cheltuite în aproximativ jumătate din intervalul prevăzut, iar în prezent nu mai există bani disponibili pentru aceste operațiuni.
Jale în Teleorman. Japonezii de la JTEKT se pregătesc să închidă Fabrică de Rulmenți Alexandria

Grupul japonez JTEKT plănuiește o închidere treptată a fabricii din România – fosta Fabrică de Rulmenți Alexandria, din Teleorman, procesul urmând să se încheie peste un an, publică exclusiv Economedia. Compania invocă dificultățile din piața globală, pierderi financiare și declin al vânzărilor și urmează să înceapă concedieri de personal în luna iunie. Firma din România, care produce rulmenți și componente auto specializate, este cel mai mare angajator din Teleorman, cu peste 800 de salariați, preia G4Media. Acest lucru va fi o lovitură pentru economia privată locală aflată deja în colaps. Conducerea grupului a transmis că analizează şi opțiunea unei posibile vânzări. JTEKT a luat recent măsuri pentru a-și vinde operațiunile din Europa. Informația a fost confirmată pentru Economedia de administrația din Teleorman, conform acelorași surse. Vestea vine într-un context în care în România s-au făcut ample disponibilizări în ultimii doi ani, industria auto fiind una dintre cele mai afectate, pe fondul turbulențelor globale. „În urma unei ample evaluări strategice a capacitătilor sale de producţie din Europa”, JTEKT Group a anunţat intenţia de a iniţia o inchidere treptată a fabricii din România. Recomandarea autorului: Dacia reduce producția în România și concediază 1.200 de angajaţi de la uzina de la Mioveni. Unde va fi fabricat celebrul Striker
Mesajul ministrului Apărării după întâlnirea cu noul ambasador al SUA la București: România este un partener de încredere

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut o întâlnire cu noul ambasador al Statele Unite ale Americii la București, Darryl Nirenberg, discuțiile vizând consolidarea cooperării în domeniul apărării și evoluțiile de securitate din regiune. Potrivit ministrului, dialogul a fost unul „foarte deschis”, iar întâlnirea a marcat începutul mandatului noului diplomat american în România. Cooperarea militară bilaterală „România și Statele Unite au construit, în timp, un parteneriat solid, demonstrat prin fapte și prin proiecte concrete, nu doar prin declarații”, scrie Miruță pe contul oficial de socializare. În cadrul întrevederii, cei doi au abordat teme legate de cooperarea militară bilaterală, întărirea NATO pe Flancul Estic și evoluțiile din mediul de securitate regional și internațional. Discuțiile au inclus și sprijinul acordat Ucrainei, precum și implicațiile conflictelor actuale pentru stabilitatea globală. „O discuție deschisă” „Am avut astăzi o discuție foarte deschisă cu E.S. Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, căruia i-am urat succes la început de mandat. Dialogul nostru a vizat consolidarea cooperării în domeniul apărării, întărirea Flancului Estic al NATO și evoluțiile din mediul de securitate regional și internațional, sprijinul acordat Ucrainei și implicațiile conflictelor actuale pentru stabilitatea globală”, scrie Miruță. „Ne respectăm angajamentele, chiar și în context fiscal dificil” Acesta subliniază că România își menține angajamentele asumate în cadrul lianței Nord-Atlantice, în ciuda contextului economic complicat: „România rămâne un susținător ferm al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și al relației transatlantice. Chiar și într-un context fiscal dificil, ne respectăm angajamentele asumate în cadrul NATO și continuăm să investim în securitatea și apărarea noastră. România a arătat ca este un partener de încredere, serios”, scrie ministrul Apărării. În postarea ministrului Apărării se reiterează și rolul prezenței militare americane în România. Parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne vital pentru regiune” „Prezența militară americană în România, alături de investițiile SUA în domenii strategice și tehnologice, contribuie direct la consolidarea securității naționale și la întărirea poziției țării noastre în cadrul NATO și al comunității euro-atlantice”. Potrivit acestuia, parteneriatul dintre România și Statele Unite rămâne vital pentru stabilitatea în regiune: „Parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne un pilon esențial pentru stabilitatea și securitatea regiunii noastre”.
În ce etapă a ajuns Hanul Solacolu, proiect inițiat de Nicușor Dan și continuat în 2025 de Stelian Bujduveanu

Potrivit primăriei, intervențiile au avut ca obiectiv salvarea clădirii Hanul Solacolu, aflate într-o stare avansată de degradare. Proiectul de recuperare a imobilului a fost început în perioada administrației fostului primar general Nicușor Dan și și a fost continuată de administrația condusă de Stelian Bujduveanu, în 2025. Clădirea, situată la numărul 134 pe Calea Moșilor, a fost construită în anul 1859 de frații Solacolu. Inițial, aici a funcționat prima fabrică de paste făinoase din București, iar fațada era prevăzută cu prăvălii orientate către una dintre cele mai importante artere comerciale ale orașului, cunoscută în trecut și sub numele de Podul Târgului de Afară. Ulterior, imobilul a fost transformat în han. În perioada comunistă, clădirea a fost naționalizată, iar după anul 2000 a fost retrocedată proprietarului. De-a lungul timpului, cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat grav structura de rezistență, imobilul fiind încadrat în clasa I de risc seismic. Primăria arată că, înainte de intervenție, clădirea ajunsese într-o stare avansată de degradare, fiind plină de gunoaie și moloz. În 2022 au fost realizate procedurile de expropriere, iar din 2023 Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a început lucrările de punere în siguranță. Lucrările au inclus sprijinirea elementelor de zidărie cu stâlpi metalici și grinzi de lemn, precum și realizarea unui sistem pentru preluarea apelor pluviale, pentru a preveni infiltrațiile în subsol. În timpul intervențiilor au fost evacuate aproximativ 2.000 de tone de gunoaie din interiorul clădirii. De asemenea, a fost păstrată cărămida de acum 167 de ani. În prezent, clădirea nu mai presupune un un pericol public. În etapa următoare, autoritățile pregătesc organizarea unui concurs internațional de soluții pentru proiectarea restaurării clădirii, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România. În paralel, se desfășoară investigații arheologice, analize ale terenului și proceduri pentru obținerea avizelor necesare, precum și identificarea unor surse de finanțare nerambursabilă pentru reabilitarea completă a imobilului.
Casa Dinu Lipatti, de la executare silită la centru cultural: Sectorul 1 achiziționează imobilul și lansează Promenada Verde pe malul Lacului Străulești

Primul proiect vizează achiziția a două apartamente din Casa Memorială Dinu Lipatti, situată pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 12, pentru a fi transformată într-un centru cultural deschis publicului. Spațiile vor găzdui expoziții, concerte și evenimente educative, valorificând simbolic locul în care marele pianist și compozitor Dinu Lipatti (1917–1950) și-a petrecut o parte din copilărie, potrivit unui comunicat al Primăriei. Inițiativa pentru păstrarea acestui spațiu în patrimoniul public a început încă din martie 2025, iar aprobarea de astăzi reprezintă un pas decisiv pentru ca aceste imobile să rămână accesibile comunității. În perioada următoare vor fi demarate procedurile de evaluare și achiziție a apartamentelor, finanțarea fiind asigurată integral din bugetul local al Sectorului 1. Cel de-al doilea proiect aprobat astăzi este „Promenada Verde”, care vizează crearea unui spațiu verde și de agrement pe malul Lacului Străulești. Consiliul General a aprobat achiziția mai multor imobile situate pe Bulevardul Bucureștii Noi nr. 245, care vor permite amenajarea unei baze de agrement și a unor zone de relaxare pentru locuitorii sectorului. Proiectul își propune să ofere mai mult aer curat, spațiu pentru plimbări și recreere, transformând malul Lacului Străulești într-un loc prietenos pentru toate vârstele. După finalizarea tranzacțiilor, atât terenurile, cât și clădirile vor intra în domeniul public și vor fi administrate de Primăria Sectorului 1, consolidând astfel efortul autorităților locale de a combina protecția patrimoniului cultural cu crearea de spații verzi pentru comunitate. Ambele proiecte vor fi finanțate din bugetul local al Sectorului 1, asigurând continuitatea investițiilor în infrastructură culturală și de agrement. Astfel, de la situația tensionată a Casei Lipatti, aflată anul trecut în executare silită, până la transformarea sa într-un centru cultural accesibil tuturor și la dezvoltarea „Promenadei Verzi”, Sectorul 1 face un pas concret pentru protejarea patrimoniului și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.
Dacia reduce producția în România și concediază 1.200 de angajaţi de la uzina de la Mioveni. Unde va fi fabricat celebrul Striker

Sindicatul Autoturisme Dacia a publicat vineri un comunicat în care avertizează că anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producţiei şi de concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi la uzina de la Mioveni. Cauzele invocate sunt infrastructura întârziată, energia scumpă, instabilitatea fiscală şi mutarea modelelor noi în Turcia şi Slovenia. Mesajul vine la doar trei zile după ce trei directori de top ai Grupului Renault au vorbit, la Paris, despre competitivitatea uzinei româneşti, amintește ZF.ro. Comunicatul Sindicatului Autoturisme Dacia Sindicatul Autoturisme Dacia (SAD) a transmis vineri, 13 martie 2026, un comunicat public în care avertizează că uzina de la Mioveni intră într-o perioadă fără precedent în ultimele două decenii: reducere de producţie şi concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi. „Anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producţiei şi de concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi, pe fondul scăderii cererii şi al accelerării proceselor de robotizare şi automatizare”, se arată în comunicatul sindicatului. Compensații pentru concediați La începutul anului, în cadrul campaniei de plecări voluntare demarată pe 1 martie, se vorbea despre până la 900 de angajaţi care ar putea părăsi compania. Liderul de sindicat Viorel Ungureanu confirma încă din noiembrie 2025 că managementul Dacia a anunţat reducerea producţiei cu 165 de vehicule pe zi – adică peste 10% din capacitatea zilnică de aproape 1.390 de maşini. Pachetele compensatorii oferite în cadrul campaniei de plecări voluntare merg de la 25.000 de lei net pentru angajaţii cu până la doi ani vechime, până la circa 210.000 de lei (aproximativ 40.000 de euro) pentru cei cu peste 16 ani, iar persoanele cu boli profesionale sau invalidităţi pot primi echivalentul a circa 50.000 de euro. Dacia Striker pleacă în Turcia Dar comunicatul de vineri schimbă tonul: nu mai vorbim doar despre plecări voluntare gestionate cu pachete financiare, ci despre o reducere structurală de personal de 1.200 de oameni, într-un context în care modele noi nu mai vin la Mioveni, ci au ajuns să fie produse chiar în Turcia. Turcia devine astfel a patra ţară care produce modele Dacia, după România, Maroc şi China, iar Slovenia se pregăteşte să fie a cincea. Este o premieră la Dacia – până acum, reducerile de personal se gestionau exclusiv prin plecări voluntare şi ieşiri la pensie, nu prin concedieri propriu-zise. „Motivele sunt cunoscute: infrastructura întârziată – inclusiv Autostrada Piteşti-Sibiu, costurile ridicate ale energiei, instabilitatea fiscală şi politică, dar şi programele economice impredictibile. Toate acestea contribuie la scăderea atractivităţii României pentru investiţii. „SAD subliniază că modelul Dacia Striker va fi produs în Turcia, iar noul model electric de segment A va fi fabricat în Slovenia, nu la Mioveni. Peste 90% din producţia uzinei este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici „poate avea efecte serioase asupra economiei locale şi naţionale”. Comunicatul sindicatului vine la doar trei zile după evenimentul futuREady organizat de Grupul Renault pe 10 martie 2026, la Paris, unde ZF a participat la mese rotunde cu trei directori de top ai grupului francez. Declaraţiile de acolo confirmă, din perspectiva managementului, exact ceea ce sindicatul semnalează din perspectiva angajaţilor. Diferenţa este de ton: la Paris, mesajele au fost calibrate şi diplomatice; la Mioveni, comunicatul sindicatului nu mai lasă loc de interpretare, rezumă ZF. Recomandarea autorului: Primele imagini cu noul model Dacia Striker. Când se va lansa și care este prețul
Topul filantropilor americani. Cât au donat miliardarii, ce nume celebre lipsesc de pe listă

Cei mai importanți 50 de filantropi din America au donat 22,4 miliarde de dolari organizațiilor caritabile în 2025, potrivit Chronicle of Philanthropy, preluat de CNBC. Titanul media Michael Bloomberg este în fruntea listei pentru al treilea an consecutiv, cu o donație totală în valoare de 4,3 miliarde de dolari. El a sprijinit artele, sănătatea publică și alte cauze. În fruntea listei se mai găsesc Bill Gates (3,7 miliarde), Estate of Paul Allen (3,1 miliarde), Warren Buffett (1,3 miliarde) și Michael + Susan Dell (975 de milioane). Din top lipsesc oameni foarte bogați din SUAM unii cunoscuți pentru generozitatea lor. Asta deoarece realizatorii topului solicită dovezi, iar unii miliardari refuză să le prezinte. MacKenzie Scott este una dintre principalele binefăcătoare absente din clasament. La începutul lunii decembrie, Scott a anunțat pe blogul său că a donat aproape 7,2 miliarde de dolari către aproximativ 225 de organizații în ultimele 12 luni. Începând din 2020, Scott a donat peste 26 de miliarde de dolari către organizații non-profit, potrivit unui site web al organizației sale filantropice, Yield Giving. Ea a fost exclusă deoarece a refuzat să ofere amănunte despre sumele donate. Alți filantropi foarte bogați au devenit din ce în ce mai secretoși în ceea ce privește donațiile lor. Ei preferă intimitatea pentru a nu fi hărțuiți din diferite motive. Doar 19 membri ai Forbes 400, o listă a celor mai bogați oameni din America, au intrat în clasamentul Philanthropy 50. Elon Musk și Larry Ellison, favoritii Forbes 400 de anul trecut, nu apar în clasamentul Chronicle. Asta deși au făcut diferite donații importante.
Avertisment înfricoșător: curenții oceanici încetinesc și ar putea provoca o schimbare radicală a climei

Modificările Curentului Golfului ar putea ajuta cercetătorii să prezică distrugerea, cauzată de om, a unui sistem imens de curenți oceanici, cunoscut sub numele de Circulația Meridională Atlantică de Răsturnare (AMOC), potrivit Live Science. AMOC transportă apă caldă de la tropice spre Atlanticul de Nord, jucând un rol crucial în reglarea climei globale. O eventuală prăbușire a acestui sistem ar putea avea un impact catastrofal asupra climei mondiale, în special europene. Un studiu arată că modificările descoperite în Curentul Golfului ar putea anunța prăbușirea unor curenți oceanici cheie. Izvorând din Golful Mexic și părăsind Coasta de Est a SUA, lângă Capul Hatteras din Carolina de Nord, Curentul Golfului este o ramură importantă a AMOC. Curenții oceanici se schimbă Un număr tot mai mare de dovezi sugerează că AMOC slăbește și se îndreaptă rapid spre un „punct de cotitură”, care ar putea transforma complet clima în multe părți ale lumii, inclusiv în nord-vestul Europei și în regiunile tropicale musonice. Momentul în care AMOC s-ar putea prăbuși este incert, dar un semnal de avertizare timpuriu ascuns în Curentul Golfului ar putea ajuta oamenii de știință să prezică evenimentul cu ani înainte de a se întâmpla, arată noile cercetări. „În primul rând, există această derivă foarte graduală spre nord [a Curentului Golfului], care este legată de o oarecare slăbire a AMOC-ului, dar se pare că există și acest salt atunci când AMOC devine prea slab, acesta fiind un indicator de avertizare timpurie”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, René van Westen, cercetător la Universitatea Utrecht din Olanda. Simulări și date prin satelit Cercetătorii au făcut numeroase simulări și au analizat datele din satelit. Rezultatele au fost publicate pe 26 februarie în revista Communications Earth & Environment. Studiul este cea mai aprofundată analiză a impactului potențial al unui colaps al AMOC. Experții spun că rezultatul studiului poate fi considerat un semnal de avertizare, dar subliniază că este nevoie de multe alte cercetări pentru a confirma sau infirma pericolul privitor la AMOC.