Palatul Cotroceni iluminat în portocaliu. Un apel ferm privind violența împotriva femeilor în România
Campania are loc anual în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie și urmărește să atragă atenția asupra unuia dintre cele mai grave fenomene sociale: violența împotriva femeilor în România. Potrivit datelor oficiale, în primele zece luni ale acestui an, 57 de femei și-au pierdut viața în urma agresiunilor motivate de gen. Acest bilanț alarmant arată că nu este vorba despre incidente izolate, ci despre un fenomen amplu și îngrijorător care indică un eșec al autorităților în protejarea victimelor. Chiar și în situațiile în care existau ordine de protecție, acestea nu au fost respectate sau puse în aplicare eficient, ceea ce a permis tragice derapaje ale sistemului. Administrația Prezidențială subliniază că este esențial ca autoritățile să treacă de la declarații la acțiuni concrete, prin implementarea unor mecanisme eficiente de monitorizare, sprijin și protecție a victimelor. Instituțiile statului trebuie să intervină prompt, iar politicile publice să fie adaptate realităților din teren, astfel încât tragediile să poată fi prevenite. Totodată, societatea este chemată să adopte o atitudine de zero toleranță față de orice formă de abuz.
Sorin Grindeanu, mesaj de Ziua Internațională împotriva Violenței Femeilor: Violența nu trebuie tolerată niciodată, sub nicio formă”
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a transmis astăzi un mesaj pe pagina sa de Facebook cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor. Palatul Parlamentului a fost iluminat marți seară în portocaliu, semn al solidarității față de victimele acestui fenomen. Liderul social democrat a scris despre responsabilitatea pe care societatea și instituțiile o au în protejarea femeilor aflate în situații de risc. „În spatele fiecărei lumini se află o poveste nespusă, o viață marcată, o femeie care a trecut prin suferință – sau care, poate, încă așteaptă ajutor.”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook. Președintele PSD a declarat că violența împotriva femeilor nu trebuie să fie un subiect ignorat și că problema necesită o implicare majoră din partea instituțiilor statului. „Violența nu trebuie tolerată niciodată, sub nicio formă”, a afirmat el. Grindeanu a cerut ca societatea și autoritățile să ofere sprijin concret victimelor violenței aflate în situații de risc. „Responsabilitatea noastră, ca instituții și ca societate, este să facem mai mult, să ascultăm, să protejăm, să acționăm”, a scris Grindeanu.
BNR: Depozitele populației au crescut în luna octombrie față de luna anterioară
Depozitele în lei și valută ale populației au crescut în octombrie 2025, față de luna anterioară, cu 0,8% respectiv cu 1,4%, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). BNR anunță că masa monetară a înregistrat la sfârșitul lunii octombrie 2025 un sold de 758.346,5 milioane lei. Aceasta a crescut cu 0,7 la sută față de luna septembrie 2025, iar în raport cu octombrie 2024 s-a majorat cu 7,3 la sută. De asemenea, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna octombrie 2025 cu 0,3 la sută față de septembrie 2025, până la nivelul de 445.566,3 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 69 la sută în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,1 la sută, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31 la sută în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 0,9 la sută, notează Mediafax. Creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 7,1 la sută Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 7,1 la sută, pe seama majorării cu 5,4 la sută a componentei în lei și cu 11,1 la sută a componentei în valută exprimată în lei. Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna octombrie 2025 de 1 la sută față de luna septembrie 2025, până la 260.399,7 milioane lei. În raport cu octombrie 2024, acesta s-a majorat cu 14,2 la sută. Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna octombrie 2025 cu 0,8 la sută față de luna anterioară, până la nivelul de 639.651,2 milioane lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 6,3 la sută. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 67,9 la sută în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,3 la sută față de luna septembrie 2025, până la 434.642,3 milioane lei. Comparativ cu luna octombrie 2024, acestea s-au majorat cu 2,1 la sută.
Tabel orașe | Câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000
V-ați gândit vreodată câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000? Pentru astfel de calcule au fost utilizate ca bază populațiile oficiale, în urma recensământului efectuat în anul 2021. Mai jos, în articol, se găsește un tabel cu 15 orașe din țară. A fost utilizată o rată anuală constantă (r) diferită după dinamica recentă a fiecărui oraș. În acest sens, vor fi trei tipuri de orașe: Orașe dinamice / universitare / cu creștere relativă; Orașe cu trend uşor stabil / uşor negativ; Orașe cu declin observabil în ultimii ani. Pentru astfel de calcule s-a aplicat formula demografică: P(t) = P(0) * (1 + r)^(t − 2021). P(0) = populația actuală Constatări a) orașe dinamice / universitare / cu creştere relativă (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Oradea, Brașov, Sibiu): +0.20% pe an (r = +0.002) b) orașe cu trend uşor stabil / uşor negativ: −0.10% pe an (r = −0.001) c) orașe cu declin observabil în ultimii ani: −0.20% pe an (r = −0.002) Cluj-Napoca Populație 2025 (recensământ 2021): 286.598 de cetățeni; Populație 2050: 303.695 de cetățeni; Populație 2100: 335.601 cetățeni; Populație 2500: 746.297 de cetățeni; Populație 3000: 2.026.621 de cetățeni. Iași Populație 2025 (recensământ 2021): 271.692 de cetățeni; Populație 2050: 287.899 de cetățeni; Populație 2100: 318.146 de cetățeni; Populație 2500: 707.482 de cetățeni; Populație 3000: 1.921.216 cetățeni. Constanța Populație 2025 (recensământ 2021): 263.688 de cetățeni; Populație 2050: 256.147 de cetățeni; Populație 2100: 243.649 de cetățeni; Populație 2500: 163.290 de cetățeni; Populație 3000: 99.016 cetățeni. Timișoara Populație 2025 (recensământ 250.849 de cetățeni; Populație 2050: 265.813 cetățeni; Populație 2100: 293.740 de cetățeni; Populație 2500: 653.207 cetățeni; Populație 3000: 1.773.829 de cetățeni. Brașov Populație 2025 (recensământ 2021): 237.589 de cetățeni; Populație 2050: 251.762 de cetățeni; Populație 2100: 278.212 cetățeni; Populație 2500: 618.678 de cetățeni; Populație 3000: 1.680.064 de cetățeni. Câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000 Orașele în care populația va scădea până în anul 3000, potrivit calculelor: Craiova: 32.982 de cetățeni; Galați: 30.687 de cetățeni; Ploiești: 67.793 de cetățeni; Brăila: 21.790 de cetățeni; Arad: 54.477 de cetățeni; Pitești: 53.049 de cetățeni; Bacău: 51.101 cetățeni. Ce se întâmplă în București? În cazul orașului București, trendul ar părea să fie în declin. De la peste 1.7 milioane de locuitori (în urma recensământului din 2021), calculele conduc către o reducere semnificativă a populației până în anul 3000. Populație 2025 (recensământ 2021): 1.716.961 de cetățeni: Populație 2050: 1.667.860 de cetățeni; Populație 2100: 1.586.478 de cetățeni; Populație 2500: 1.063.235 de cetățeni; Populație 3000: 644.723 de cetățeni. Autorul recomandă: Tabel chirii | TOP 15: Orașele din România cu cele mai mici chirii pe final de 2025. Unde e cel mai ieftin + cel mai scump Care este orașul din România, mai sigur decât Zurich, Tokyo sau Praga. România bifează o performanță notabilă în acest top
Nicolae Robu internat de urgență la Terapie Intensivă. Care este starea fostului edil al Timișoarei
Conform unor surse din mediul medical, Nicolae Robu a necesitat transport de urgență cu ambulanța. El a acuzat o stare generală alterată, simptomele sale indicând o posibilă complicație cardiovasculară. La sosirea la unitatea medicală, doctorii au decis internarea sa imediată în secția specializată pentru afecțiuni coronariene, pentru a-i putea efectua investigații complete. „Evoluția pacientului este monitorizată continuu, iar medicii specialiști analizează în acest moment protocolul terapeutic ce trebuie urmat”, a confirmat o sursă din cadrul spitalului. Nicolae Robu și un istoric medical marcat de o operație pe cord din 2012 Vulnerabilitatea cardiacă a lui Nicolae Robu este cunoscută de mai mult timp. În anul 2012, în timpul campaniei electorale pentru primărie, acesta a trecut printr-o intervenție chirurgicală majoră pe cord deschis la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara. Medicii i-au implantat atunci patru bypass-uri, după ce acuzase dureri toracice intense. Acel moment a reprezentat un punct de cotitură, obligându-l să acorde o atenție sporită sănătății inimii. Afecțiunile cardiace, o problemă majoră de sănătate publică în România Cazul lui Nicolae Robu readuce în discuție o realitate statistică sumbră. Datele Ministerului Sănătății din 2024 arată că afecțiunile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România. Acestea sunt responsabile pentru aproape 60% din totalul deceselor anuale. Contextul subliniază importanța vitală a monitorizării atente a pacienților cu antecedente medicale de acest tip. Pe plan public, activitatea lui Nicolae Robu a fost însoțită de controverse. La finalul anului 2024, Tribunalul Timiș l-a achitat, alături de alți foști funcționari, în dosarul legat de restituirea unor imobile în baza Legii 112/1995. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Procesul, care s-a întins pe o perioadă de patru ani și a avut peste 50 de termene, a fost unul dintre cele mai complexe dosare de abuz în serviciu din administrația publică locală. În 2020, la momentul trimiterii în judecată, DNA estimase un prejudiciu de peste 42,7 milioane de lei.
Ce pensie lunară vei încasa în anul 2030, după indexarea lor, în funcție de cele actuale, de 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei
Ați luat vreodată în considerare cât ar putea să se mărească pensia actuală în 2030, după indexare? A fost efectuat un calcul în care sunt luate în considerare pensiile încasate la momentul actual, de 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei. La baza calculului se află și proiecții viitoare, pe o perioadă de 5 ani, arată CANCAN. În toamna anului trecut, a intrat în vigoare reforma pensiilor, ceea ce a adus, odată cu ea, o schimbare a modului de calcul al veniturilor din sistemul public de pensii. Așa cum arată și CNPP, mecanimul a fost simplificat, seniorii și viitorii pensionari având posibilitatea să își estimeze singuri pensia. Dacă sunt luate în considerare anumite proiecții pentru următorii cinci ani, atunci pensiile cetățenilor pot cunoaște o creștere semnificativă. Ce pensie ar putea fi încasată în 2030 Mecanismul actual este: Numărul total de puncte × Valoarea Punctului de Referință (VPR). Valoarea punctului de referință este de 81 de lei. „Începând cu data de 1 septembrie 2024, punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv”, precizează CNPP. CNPP mai precizează cum se calculează punctajul anual: „Se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic”. Plecând de la acest mecanism de calcul, pot fi estimate pensiile viitoare. Însă, cât ar putea ajunge pensia în 2030, dacă la momentul actual un senior încasează 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei? Pentru calcul se iau în considerare câteva proiecții. Printre care: +8% în 2026, +4.9% în 2027, +3.8% în 2028, +3.2% în 2029 și +3.0% în 2030. În acest sens, și pensiile vor cunoaște o majorare. AFLĂ AICI CE PENSIE VEI AVEA ÎN ANUL 2030 ÎN FUNCȚIE DE PENSIA ACTUALĂ: 2.500, 3.500 SAU 5.000 LEI.
Motivul pentru care firmele turcești care lucrează la Magistrala 6 de metrou au fost amendate de Primăria Capitalei
Primăria Capitalei a transmis că asocierea de firme turcești care lucrează la Magistrala 6 de metrou, secțiunea Sud, la Piața Presei, a fost amendată din cauza noroiului adus de camioane din șantier pe stradă. Care a fost sancțiunea PMB. „În urma verificărilor efectuate la șantierul aferent magistralei 6 de metrou din Piața Presei Libere, antreprenorul lucrărilor de construcții a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 5.000 lei pentru nerespectarea prevederilor HCGMB 122/2010! Totodată, i s-a dispus curățarea domeniului public aferent șantierului! Antreprenorul general a susținut ca va interveni cu o cisternă cu apă și perii pentru a spăla domeniul public și nu vor mai ieși autovehicule până la punerea în funcțiune a rampei de spălare!”, a transmis Primăria Capitalei. Lucrările la Magistrala 6, executate de o asociere de trei firme turcești Pe Secțiunea Sud, tronsonul 1 Mai – Tokyo, procentul total de realizare a structurii de rezistență, la 31 octombrie 2025, era de 52%, potrivit ultimei monitorizări realizate de Metrorex, notează Clubferoviar. La interstația Gara Băneasa – Piața Montreal au fost excavați 3.300 metri cubi și au fost betonați 209 metri cubi. Procent de realizare structură de rezistență: 60%. La viitoarea stație de metrou Piața Montreal (acolo unde au fost problemele ce au atras amenda PMB), au fost excavați 15.500 metri cubi și s-au betonat 2.570 metri cubi. Procent de realizare structură de rezistență: 66%. La viitoarea stație Expoziției s-au executat toți cei 222 piloți pentru Accesul A, 608 piloți plastici, s-au excavat cca 44.000 metri cubi și s-au betonat cca 7.900 metri cubi. Procent de realizare structură de rezistență: 68%. Pe 8 martie 2022, Metrorex a semnat cu asocierea Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret A.S. – Makyol Insaat Sanayi Turizm ve Ticaret A.S. contractul pentru săparea tunelurilor la prima secțiune, cea dintre actuala stație 1 Mai de pe Magistrala 4 și Tokyo (Băneasa Shopping City).
Trump, criticat în comentariile unei postări virale ale Ambasadei SUA la București după prezentarea planului de pace pentru Ucraina
O postare recentă a Ambasadei SUA la București a stârnit un val de reacții critice la adresa președintelui american Donald Trump, după ce acesta a prezentat noul său plan de pace pentru Ucraina. Reprezentanții ambasadei au publicat pe Facebook o imagine oficială cu Trump în frac, însoțită de mesajele „Leadershipul american pe scena mondială” și „Vrem să ne ajutăm aliații, vrem să ne remodelăm adversarii”. Postarea a devenit rapid virală, generând peste 3.600 de reacții și peste 2.000 de comentarii la momentul redactării știrii, mulți utilizatori acuzându-l pe Trump că tratează Ucraina ca pe un adversar și că exercită presiuni pentru acceptarea unui plan considerat favorabil Rusiei. Printre comentariile cele mai apreciate s-au numărat critici dure la adresa administrației americane: de la comparații cu URSS și acuzații de „înjunghiere a aliaților pe la spate”, până la remarci despre „cultul personalității”. Unii utilizatori au acuzat Washingtonul că negociază „pe la spatele Europei”, în timp ce alții au pus sub semnul întrebării „leadershipul american”, susținând că SUA nu mai oferă direcție într-un moment critic pentru securitatea regională. Printre comentariile virale se numără replici precum: „USA, nici nu știi cât de URSS ai început să fii!”, „America lui Trump este o rușine și un pericol pentru UE”, „Când un clovn intră într-un palat, palatul devine circ” și „Următoarea postare o veți face în limba rusă?”. Postarea continuă să fie intens distribuită, reflectând tensiunile crescute din spațiul public legate de poziția SUA în războiul din Ucraina.
Ce înseamnă temporar în Olanda / Un angajat în Olanda a lucrat cu contract temporar timp de 13 ani, iar acum instanța spune că asta e un abuz
Unele companii olandeze au nevoie să li se explice pe litere ce înseamnă „temporar”, pentru că au demonstrat că sunt incapabile să înțeleagă că „temporar” înseamnă ceva care durează o anumită perioadă de timp, nu tot timpul. A ieșit, de curând, la suprafață, în toată presa olandeză, cazul unei persoane angajate „temporar” timp de 13 ani și toată țara a luat foc! Curtea Supremă de Justiție, forul cel mai înalt de acest fel din Olanda, spune că „un astfel de contract de muncă temporară pe termen lung poate constitui un abuz al contractului de muncă temporară”. Angajatul a fost, în mod evident, victima unui abuz la locul de muncă Asta înseamnă, mai pe înțelesul companiei olandeze, că nu poți să angajezi pe cineva „temporar” timp de 13 ani. Persoana respectivă a început lucrul pe 2 iulie 2009 cu un contract „temporar” de muncă și a lucrat în producție la Upfield, Rotterdam. În 2022, Upfield a încetat producția și a elaborat un plan social, însă acest plan nu a fost aplicat și angajaților cu contracte temporare, astfel că angajatul s-a adresat instanței, căreia i-a cerut să decidă că are un contract de muncă pe perioadă nedeterminată și că are dreptul să fie inclus în contractul colectiv de muncă al Upfield și, de asemenea, să i se aplice și lui planul social întocmit. Interesant este că Tribunalul Districtual din Rotterdam și Curtea de Apel din Haga nu au fost de acord cu el. Cu toate acestea, Curtea Supremă a anulat deciziile celor două instanțe, iar cazul trebuie, acum, să fie reexaminat. UE trebuie să se asigure că „temporar” e chiar „temporar” Având în vedere Directiva Europeană privind munca prin agent de muncă temporară și hotărârile Curții Europene de Justiție, statele membre ale UE trebuie să se asigure că munca temporară este cu adevărat temporară. Nu contează dacă avem de-a face cu o misiune continuă sau cu o serie de misiuni consecutive, ceea ce este „temporar” trebuie să rămână temporar și nu să se permanentizeze. Curtea Supremă spune că, dacă angajarea unui lucrător temporar durează mai mult decât ceea ce „poate fi considerat în mod rezonabil temporar”, avem de-a face cu un abuz al angajatorului. Angajatul „temporar” – un deschizător de drumuri Cazul lucrătorul angajat „temporar” permanent ar putea avea consecințe și pentru alte persoane angajate „temporar” pe perioade lungi de timp. Lidera Federației Sindicatelor Olandeze spune că „este regretabil că, din cauza sesizării către o altă instanță, încă nu există claritate cu privire la ce este și ce nu este angajarea temporară”, așa cum se întâmplă în Germania. Acolo, un lucrător temporar poate lucra la același angajator maximum optsprezece luni, dar sindicalista olandeză pledează pentru o perioadă încă și mai scurtă.
Două foste capitale comuniste, două direcții diferite. În timp ce Varșovia înflorește și devine un oraș al viitorului, Bucureștiul este blocat în timp, murdar, aglomerat și condamnat la subdezvoltare. Iar în plină campanie electorală, ca ni
Daniel Băluță e în duel cu Ciprian Ciucu. Care se luptă cu Cătălin Drulă. Care se contrează cu Ana Ciceală. Și pe toți îi pune la zid Anca Alexandrescu. Se vorbește doar despre „puterea absolută”, „oamenii sistemului”, „pericol extremist”. Mai sunt aproape 2 săptămâni până la alegerile la Primăria Generală și nu se pomenește în spațiul public despre niciun proiect remarcabil pentru București. Într-o altă capitală a fostului bloc comunist, viitorul vine în viteză. Varșovia dă mai mult de 1 miliard de euro pentru transportul public. Problema aglomerației este prioritatea cetățenilor din toată lumea civilizată. Zohran Mamdani a câștigat alegerile pentru New York cu promisiunea că va decongestiona metropola. Pe când bucureștenilor nu le-au mai rămas nici măcar promisiunile… București, în top 10 al celor mai aglomerate metropole din lume În 2023, producătorul de sisteme GPS Tomtom, clasa Bucureștiul condus de Nicușor Dan pe locul 8 în topul celor mai aglomerate orașe din lume. Fostul primar le câștigase votul bucureștenilor cu promisiuni „gogonate” de fluidizare a traficului, precum trenurile metropolitane sau semafoarele inteligente „ca la New York.” Chiar dacă nu a realizat nimic, măcar a promis. Însă în campania aflată în desfășurare, nici măcar promisiuni nu se mai fac. Primăria Capitalei dă peste 50% din bugetul anual pentru cheltuielile de funcționare și salarii Bugetul Bucureștiului pentru 2025 a fost de 11 miliarde lei, mai mare cu aproximativ 269 milioane de lei față de bugetul din anul precedent. Totuși, din bugetul total, cheltuielile pentru personal și de funcționare au reprezentat 7,14 miliarde de lei (65%), în timp ce 2,35 miliarde de lei (21%) au fost destinați investițiilor. Din banii alocați pentru investițiile din capitala României, o parte semnificativă a mers către reabilitarea unor bulevarde, construcția de parcaje subterane pentru Piața Constituției și Sala Palatului și modernizarea depoului Titan. Pentru una din componentele cele mai importante ale unei capitale europene, transportul public, bugetul total alocat a fost de 1,2 miliarde de lei, pentru extinderea rețelei Metrorex, și 380 de milioane de euro din fonduri europene pentru STB. Primarul interimar, Stelian Bujduveanu, spunea în luna iulie că prin intermediul acestor proiecte „rezolvăm lucruri concrete: mijloace de transport noi, infrastructură modernizată şi legături mai bune între cartiere. Pe bani europeni.” Bugetul alocat Societății de Transport București (STB) a fost de 1,9 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde au venit ca subvenții de la Primăria Capitalei, dar cheltuielile cu personalul au depășit 1,17 miliarde de lei. Directorul general al STB, Daniel Istrate, avea la începutul anului un salariu lunar de 12.000 de euro, în timp ce membrii Consiliului de Administrație ai STB primeau aproximativ 3.000 de euro pentru fiecare ședință. Salariul directorului STB a crescut in doar doi ani de patru ori, de la 3.000 la 12.000 de euro. Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan au făcut însă ordine și la STB. Astfel, salariul directorului general a scăzut cu 8.000 de euro în timp ce indemnizațiile membrilor CA de la STB au scăzut și ele cu 20%, de la 3.000 de euro la 2.350 de euro. În ultimii ani, transportul public din București a fost dotat cu 100 de tramvaie moderne Astra Imperio Metropolitan, 100 de autobuze full electrice ZTE și 100 de troileibuze Solaris. Nu toate au și ajuns în traficul bucureștean. Cel puțin 40 dintre autobuzele elecrice nu au circulat niciodată pe șosele din Capitală, unde încă fac legea vechile autobuze Euro 3. În plus, în luna februarie a acestui an, STB avea datorii către partenerii comerciali de peste 13 milioane de euro. Primăria Varșoviei alocă peste 1 miliard de euro pentru transport În Varșovia, lucrurile stau cu totul diferit. Cheltuielile primăriei vor depăși pentru prima dată în istorie 30 de miliarde de zloți (7,09 mld. euro), iar capitala Poloniei va acorda cea mai mare parte din buget pentru educație, aproximativ 10 miliarde de zloți (2,365 mld. euro). Locul următor în clasamentul investițiilor va fi ocupat de transport și telecomunicații pentru care vor fi acordate 6 miliarde de zloți (1,419 mld. euro), de 5 ori mai mulți decât alocă Primăria Bucureștiului pentru STB. Restul de bani vor merge către modernizarea sau reconstrucția unor clădiri emblematice ale orașului și pentru companiile municipale. Spre deosebire de Primăria București care cheltuie pentru funcționarea administrației publice 1,428 miliarde de euro, Primăria Varșoviei cheltuie mai puțin de jumătate cu aparatul administrativ, respectiv, 591,24 mil. euro. Capitala poloneză este unul dintre liderii europeni când vine vorba de numărul de autobuze cu emisii zero și are obiectiv ca, până în 2027, jumătate din cele 1.500 de autobuze care circulă pe șoselele orașului să fie cu emisii reduse sau zero. Recent, Primăria Varșoviei a semnat un contract pentru 79 de autobuze electrice cu livrarea planificată până la sfârșitul anului, iar din bugetul pentru 2026 mai există un plan care are în vedere achiziția a încă 120 de autobuze full-electrice noi. Una dintre preocupările principale ale Primăriei din Wroclaw este transportul în comun Nu doar capitala Poloniei are perspective mari când vine vorba de investițiile locale. Primăria orașului Wroclaw își propune un buget record de 9,4 miliarde de zloți (2,223 mld. euro) pentru 2026. Asemenea Varșoviei, cheltuielile pentru educație vor consuma cea mai mare parte din buget, peste 3,5 miliarde de zloți (827 mil. euro). Însă, următoarea componentă prioritară pentru oraș o constituie transportul și conectivitatea, pentru care au fost planificate investiții de 1,72 miliarde de zloți (400 mil. euro), adică aproximativ 18% din toate cheltuielile orașului. Restul investițiilor se vor face pentru construirea unei noi rute de tramvai și reconstrucția unei intersecții importante. De asemenea, orașul va aloca 10% din buget pentru managementul municipal și protecția mediului, iar 8% va merge către asistența socială, politicile sociale și activitățile destinate familiilor. Budapesta vrea să reducă emisiile cu 8.000 de tone/an până în 2027 La Budapesta a început cursa către electrificare a transportului public, iar noile autobuze electrice de la BYD au început deja să fie testate pe drumurile capitalei, urmând să intre în circulație la începutul lunii decembrie. Capitala Ungariei își propune să crească ponderea vehiculelor fără emisii într-un sistem