Două foste capitale comuniste, două direcții diferite. În timp ce Varșovia înflorește și devine un oraș al viitorului, Bucureștiul este blocat în timp, murdar, aglomerat și condamnat la subdezvoltare. Iar în plină campanie electorală, ca ni
Daniel Băluță e în duel cu Ciprian Ciucu. Care se luptă cu Cătălin Drulă. Care se contrează cu Ana Ciceală. Și pe toți îi pune la zid Anca Alexandrescu. Se vorbește doar despre „puterea absolută”, „oamenii sistemului”, „pericol extremist”. Mai sunt aproape 2 săptămâni până la alegerile la Primăria Generală și nu se pomenește în spațiul public despre niciun proiect remarcabil pentru București. Într-o altă capitală a fostului bloc comunist, viitorul vine în viteză. Varșovia dă mai mult de 1 miliard de euro pentru transportul public. Problema aglomerației este prioritatea cetățenilor din toată lumea civilizată. Zohran Mamdani a câștigat alegerile pentru New York cu promisiunea că va decongestiona metropola. Pe când bucureștenilor nu le-au mai rămas nici măcar promisiunile… București, în top 10 al celor mai aglomerate metropole din lume În 2023, producătorul de sisteme GPS Tomtom, clasa Bucureștiul condus de Nicușor Dan pe locul 8 în topul celor mai aglomerate orașe din lume. Fostul primar le câștigase votul bucureștenilor cu promisiuni „gogonate” de fluidizare a traficului, precum trenurile metropolitane sau semafoarele inteligente „ca la New York.” Chiar dacă nu a realizat nimic, măcar a promis. Însă în campania aflată în desfășurare, nici măcar promisiuni nu se mai fac. Primăria Capitalei dă peste 50% din bugetul anual pentru cheltuielile de funcționare și salarii Bugetul Bucureștiului pentru 2025 a fost de 11 miliarde lei, mai mare cu aproximativ 269 milioane de lei față de bugetul din anul precedent. Totuși, din bugetul total, cheltuielile pentru personal și de funcționare au reprezentat 7,14 miliarde de lei (65%), în timp ce 2,35 miliarde de lei (21%) au fost destinați investițiilor. Din banii alocați pentru investițiile din capitala României, o parte semnificativă a mers către reabilitarea unor bulevarde, construcția de parcaje subterane pentru Piața Constituției și Sala Palatului și modernizarea depoului Titan. Pentru una din componentele cele mai importante ale unei capitale europene, transportul public, bugetul total alocat a fost de 1,2 miliarde de lei, pentru extinderea rețelei Metrorex, și 380 de milioane de euro din fonduri europene pentru STB. Primarul interimar, Stelian Bujduveanu, spunea în luna iulie că prin intermediul acestor proiecte „rezolvăm lucruri concrete: mijloace de transport noi, infrastructură modernizată şi legături mai bune între cartiere. Pe bani europeni.” Bugetul alocat Societății de Transport București (STB) a fost de 1,9 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde au venit ca subvenții de la Primăria Capitalei, dar cheltuielile cu personalul au depășit 1,17 miliarde de lei. Directorul general al STB, Daniel Istrate, avea la începutul anului un salariu lunar de 12.000 de euro, în timp ce membrii Consiliului de Administrație ai STB primeau aproximativ 3.000 de euro pentru fiecare ședință. Salariul directorului STB a crescut in doar doi ani de patru ori, de la 3.000 la 12.000 de euro. Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan au făcut însă ordine și la STB. Astfel, salariul directorului general a scăzut cu 8.000 de euro în timp ce indemnizațiile membrilor CA de la STB au scăzut și ele cu 20%, de la 3.000 de euro la 2.350 de euro. În ultimii ani, transportul public din București a fost dotat cu 100 de tramvaie moderne Astra Imperio Metropolitan, 100 de autobuze full electrice ZTE și 100 de troileibuze Solaris. Nu toate au și ajuns în traficul bucureștean. Cel puțin 40 dintre autobuzele elecrice nu au circulat niciodată pe șosele din Capitală, unde încă fac legea vechile autobuze Euro 3. În plus, în luna februarie a acestui an, STB avea datorii către partenerii comerciali de peste 13 milioane de euro. Primăria Varșoviei alocă peste 1 miliard de euro pentru transport În Varșovia, lucrurile stau cu totul diferit. Cheltuielile primăriei vor depăși pentru prima dată în istorie 30 de miliarde de zloți (7,09 mld. euro), iar capitala Poloniei va acorda cea mai mare parte din buget pentru educație, aproximativ 10 miliarde de zloți (2,365 mld. euro). Locul următor în clasamentul investițiilor va fi ocupat de transport și telecomunicații pentru care vor fi acordate 6 miliarde de zloți (1,419 mld. euro), de 5 ori mai mulți decât alocă Primăria Bucureștiului pentru STB. Restul de bani vor merge către modernizarea sau reconstrucția unor clădiri emblematice ale orașului și pentru companiile municipale. Spre deosebire de Primăria București care cheltuie pentru funcționarea administrației publice 1,428 miliarde de euro, Primăria Varșoviei cheltuie mai puțin de jumătate cu aparatul administrativ, respectiv, 591,24 mil. euro. Capitala poloneză este unul dintre liderii europeni când vine vorba de numărul de autobuze cu emisii zero și are obiectiv ca, până în 2027, jumătate din cele 1.500 de autobuze care circulă pe șoselele orașului să fie cu emisii reduse sau zero. Recent, Primăria Varșoviei a semnat un contract pentru 79 de autobuze electrice cu livrarea planificată până la sfârșitul anului, iar din bugetul pentru 2026 mai există un plan care are în vedere achiziția a încă 120 de autobuze full-electrice noi. Una dintre preocupările principale ale Primăriei din Wroclaw este transportul în comun Nu doar capitala Poloniei are perspective mari când vine vorba de investițiile locale. Primăria orașului Wroclaw își propune un buget record de 9,4 miliarde de zloți (2,223 mld. euro) pentru 2026. Asemenea Varșoviei, cheltuielile pentru educație vor consuma cea mai mare parte din buget, peste 3,5 miliarde de zloți (827 mil. euro). Însă, următoarea componentă prioritară pentru oraș o constituie transportul și conectivitatea, pentru care au fost planificate investiții de 1,72 miliarde de zloți (400 mil. euro), adică aproximativ 18% din toate cheltuielile orașului. Restul investițiilor se vor face pentru construirea unei noi rute de tramvai și reconstrucția unei intersecții importante. De asemenea, orașul va aloca 10% din buget pentru managementul municipal și protecția mediului, iar 8% va merge către asistența socială, politicile sociale și activitățile destinate familiilor. Budapesta vrea să reducă emisiile cu 8.000 de tone/an până în 2027 La Budapesta a început cursa către electrificare a transportului public, iar noile autobuze electrice de la BYD au început deja să fie testate pe drumurile capitalei, urmând să intre în circulație la începutul lunii decembrie. Capitala Ungariei își propune să crească ponderea vehiculelor fără emisii într-un sistem
Ilie Bolojan explică ce se întâmplă cu pensiile magistraților și blocajul tăierilor din administrație
UPDATE: A început conferința de presă a premierului Ilie Bolojan. Știre inițială: Premierul Ilie Bolojan va susține astăzi, 21 noiembrie, o conferință de presă de la ora 16:00. Subiectele principale vizează reforma pensiilor magistraților și problemele legate de tăierile din instituțiile publice. Pe lângă reforma pensiilor și restructurările din administrație, șeful Guvernului va vorbi și despre investițiile din programul SAFE de apărare, conform anunțului oficial al Executivului. Potrivit unor surse politice, liderii coaliției au decis să amâne o decizie privind tăierile din administrație până după alegerile din 7 decembrie. Nu s-a ajuns la un acord între partide dacă bugetul de salarii să fie redus cu 10% sau dacă doar anumite cheltuieli să fie diminuate. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a cerut o excepție pentru militari, în timp ce Kelemen Hunor, președintele UDMR, pentru domeniul educației. În paralel cu aceste opinii, reprezentanții PSD au organizat o ședință de partid și au hotărât că nu vor susține tăieri de salarii. Pensiile magistraților, în așteptarea avizului CSM În ceea ce privește pensiile magistraților, premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu recent pe care l-a susținut la ProTV că noul proiect de lege este finalizat, iar „singura modificare substanțială” constă în creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani „nu în 10 ani, cum era în primul proiect, ci în 15 ani”. Premierul țării dorește să adopte proiectul săptămâna viitoare și a cerut Consiliului Suprem al Magistraturii să ofere avizul rapid, pentru ca reforma să fie finalizată până la termenul stabilit de Comisia Europeană, adică 28 noiembrie.
Deși româncele conduc topul mortalității cauzate de cancerul de col uterin în UE, testul HPV nu s-a inclus încă în analize și decontare
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave situații de sănătate publică din Europa: o rată a mortalității evitabile de peste 400 de decese la 100.000 de locuitori1, una dintre cele mai scăzute rate de screening pentru cancerul de col uterin din UE – doar 6% în 2023, conform datelor OECD – și o speranță de viață sănătoasă la 60 de ani de 14,4 ani pentru femei3. În plus, prevenția rămâne subfinanțată, fiind alocat doar 1% din totalul cheltuielilor curente de sănătate.4 În acest context, recent, a avut loc Conferința „Sănătatea Femeii – Politici de Prevenție. Screening, Vaccinare și Educație”, organizată la Palatul Parlamentului în cadrul proiectului Inițiativa pentru Sănătatea Femeii – un proiect Point PA&PR, susținut de MSD și Roche, în parteneriat cu Centrul FILIA. Evenimentul a reunit parlamentari, reprezentanți ai autorităților, experți medicali, organizații profesionale și societatea civilă, având ca obiectiv consolidarea politicilor de prevenție și extinderea accesului femeilor la servicii medicale esențiale. Datele prezentate în cadrul conferinței confirmă nevoia urgentă de măsuri coerente și aplicate: În 2024 au fost vaccinate anti-HPV 161.144 de persoane. Deși acoperirea vaccinală împotriva HPV urmează o tendință ascendentă, România încă are mult de recuperat pentru a atinge țintele de vaccinare din Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (30% în 2025 și 40% în 2030) și din Planul European de Combatere a Cancerului (90% în 2030) – ținte necesare pentru atingerea obiectivului de eliminare a cancerului de col uterin (90% rata de vaccinare, 70% rată screening, 90% inițiere tratament în stadiu incipient) În 2024 au fost realizate sub 1000 de testări HPV, iar în primele 9 luni ale anului 2025 numărul a depășit 17006, ceea ce indică o creștere, dar insuficientă pentru a schimba traiectoria actuală. România are cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, conform datelor prezentate în materialul OMS privind eliminarea cancerului cervical până în 2030. Evenimentul reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2023 în cadrul Inițiativei pentru Sănătatea Femeii, care a implicat peste 400 de participanți în cele 6 întâlniri regionale și a generat „Pactul pentru Sănătatea Femeii”, lansat la Parlament în octombrie 2024. La finalul conferinței, participanții au adoptat o Declarație Comună, care include recomandări privind: includerea testului HPV în lista analizelor paraclinice decontate; dezvoltarea unui mecanism național de monitorizare a serviciilor de prevenție; extinderea programelor de screening populațional; facilitarea vaccinării în farmacii pentru populația adultă; întărirea comunicării publice privind prevenția primară și secundară; colaborare interinstituțională pentru reducerea inegalităților în accesul la sănătate. Inițiativa pentru Sănătatea Femeii este un demers național lansat în 2023, care promovează accesul femeilor la servicii medicale esențiale, prevenție, educație pentru sănătate și politici publice moderne și sustenabile. Până în prezent, inițiativa a implicat peste 400 de profesioniști, decidenți și reprezentanți ai societății civile din întreaga țară.
Ministrul Sănătății anunță ce medicamente pentru epilepsia severă la copii au fost introduse pe lista tratamentelor compensate și gratuite
Modificările au fost decise în ședința de Guvern de joi. 41 de molecule noi au fost adăugate pe lista medicamentelor compensate și gratuite. Printre acestea, sunt două medicamente folosite pentru tratarea epilepsiei severe la copii. În epilepsia severă, diferența dintre o zi bună și una imposibilă poate fi dată de un singur lucru: controlul crizelor. Pentru copiii care trăiesc cu forme rezistente la tratament, fiecare criză înseamnă risc, teamă și limitări pe care nicio familie nu ar trebui să le trăiască. (…) Este unul dintre cele mai importante pachete de extindere din ultimii ani — iar în această listă mare se află două tratamente medicamentoase esențiale pentru epilepsia severă: fenfluraminum și cannabidiolum”, a explicat ministrul Sănătății pe Facebook. El a mai spus că terapiile menționate sunt destinate „copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament și care, până acum, erau obligați să caute soluții în afara țării sau în afara posibilităților sistemului public.” „Am văzut direct ce poate însemna accesul la un tratament eficient. Povestea unui copil care avea multe crize pe zi, iar astăzi are doar două pe săptămână, spune tot. Un copil care merge din nou la școală, stă în bancă, își vede colegii și își recapătă viața, pas cu pas. Pentru el și pentru familia lui, asta înseamnă speranță în forma ei cea mai concretă”, a adăugat Alexandru Rogobete. Noi terapii moderne în România Ministrul Sănătății a anunțat că ar putea fi făcute și alte modificări ale listei medicamentelor gratuite și compensate. „Nu există soluții minune. Dar există decizii corecte, luate la timp, care schimbă parcursul unei boli și aduc viața mai aproape de normal pentru pacienți. Asta încerc să fac prin fiecare actualizare de listă: să transformăm un document administrativ într-o șansă reală, să aducem terapii moderne în România, să fim corecți cu oamenii care depind de ele zi de zi”, a precizat Alexandru Rogobete.
Pe președintele Georgescu îl susțin. Prima declarație a lui Horațiu Potra, la sosirea în țară sub escortă
Încătușat, pe Aeroportul Henri Coandă, Potra a făcut prima declarație publică, în care și-a reafirmat sprijinul pentru Georgescu. Prima declarație, în cătușe, pe Otopeni Potra a ajuns pe Aeroportul Otopeni după ce autoritățile din Emiratele Arabe Unite au finalizat procedura de extrădare, în urma mandatului internațional de arestare emis pe numele său. El a fost escortat de polițiști români, în cătușe, alături de fiul și nepotul său, și predat apoi structurii de arest a Poliției Române. Întrebat de jurnaliști dacă îl mai susține pe Călin Georgescu, fost candidat la Președinția României și co-inculpat în dosarul privind tentativa de lovitură de stat, Horațiu Potra răspuns ferm: „Pe președintele Georgescu îl susțin”. Declarația, rostită în timp ce era condus de oamenii legii, este prima poziție publică a lui Potra după aducerea în țară. De la fuga din țară, la extrădarea din Dubai Horațiu Potra era dat în urmărire internațională din februarie, după ce a dispărut din România în contextul anchetei privind tentativa de lovitură de stat și a fost arestat în Dubai la finalul lunii septembrie. Procurorii îl acuză că ar fi coordonat, împreună cu alți mercenari, un plan de destabilizare violentă, în contextul anulării turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024. Potra a anunțat, prin avocați, că este de acord să fie adus în România pentru a participa la procedurile judiciare, fapt care a accelerat extrădarea sa, în condițiile în care între România și Emiratele Arabe Unite nu există un tratat bilateral de extrădare. Ce urmează pentru Horațiu Potra După sosirea în țară, Horațiu Potra, fiul și nepotul său au fost predați autorităților române și urmează să fie introduși în arest, pentru punerea în executare a mandatelor de arestare preventivă dispuse anterior în lipsă. În perioada următoare, instanța va decide dacă menține arestarea preventivă și va stabili calendarul procesului în dosarul în care sunt judecați Călin Georgescu, Horațiu Potra și mai mulți apropiați, pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale și alte infracțiuni legate de regimul armelor și munițiilor.
Românii au ajuns să-și plătească analizele gratuite pentru că s-a terminat plafonul. Președintele ARIPA: Situația este inadmisibilă pentru cei care cotizează de zeci de ani
Marian Roșca povestește că a fost trimis să-și facă un set de analize recomandate de medicul specialist, însă la laborator i s-a comunicat că plafonul pentru luna în curs este epuizat, deși nu trecuse nici măcar jumătate din lună. Costul pe care ar fi trebuit să îl suporte din buzunar: aproape 1.000 de lei. „Cotizez la fondul de sănătate de 25 de ani și, în tot acest timp, abia dacă am făcut de câteva ori analize uzuale. Nu este normal să mi se spună că s-a terminat plafonul și că trebuie să plătesc atât de mult.” În fața acestor situații repetate, a fost inițiată o petiție publică pentru eliminarea plafonării analizelor medicale decontate. Semnatarii cer autorităților să clarifice modul de finanțare și să asigure continuitatea accesului la pachetul de bază pentru care toți asigurații plătesc lunar contribuții obligatorii. Președintele Asociației Responsabile cu Informarea și Protejarea Asiguraților (ARIPA), explică faptul că peste 17 milioane de români plătesc lunar contribuția la sănătate, însă accesul lor la analize paraclinice este blocat în mod constant de plafonul impus furnizorilor de servicii. „În esență, noi, cei peste 17 milioane de persoane asigurate în sistemul de sănătate, contribuim lună de lună prin plata contribuției la asigurările sociale de sănătate, așa numitul CASS, care în cele mai multe cazuri, cel puțin în cazul salariaților, se oprește direct la sursă și se virează la FNUASS, Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate. Așadar, noi ca asigurați ne îndeplinim obligația de a ne plăti această contribuție, iar statul, prin legislația specifică, ne spune că ne asigură sănătatea. O formă inițială a asistenței medicale este realizarea și oferirea de analize paraclinice, așa se numesc aceste analize, de la binecunoscutele analize de tiroidă, de colesterol și așa mai departe, până la analize mai complexe și mai costisitoare, precum rmn-uri, CT-uri și altele. Din păcate, există un plafon, plafon impus laboratoarelor de analize, laboratoare care, în general, sunt entități private, dar asta nu ar trebui să fie io problemă.” Roșca atrage atenția că plafonul duce la întârzieri periculoase, pacienții fiind trimiși să revină peste una sau mai multe luni, termen complet nerealist atunci când există suspiciuni de boală. „Acest plafon se aplică fiecărui furnizor de servicii medicale, respectiv analize paraclinice. În momentul în care acest plafon se termină, o persoană asigurată, dacă merge la laboratorul respectiv să solicite efectuarea de analize, îi se spune că nu mai este plafon și trebuie să revină ori luna viitoare, ori peste două luni, ori peste trei luni, în funcție de cum au buget laboratoarele respective. Din păcate, persoanele asigurate nu pot să aștepte să întârzie efectuarea analizelor, pentru că odată ce ai primit o recomandare, în general, fie de la medicul de familie, fie de la medicul specialist, că trebuie să efectuezi niște analize, trebuie să le efectuezi cât mai repede, pentru că acolo e clar că există o suspiciune de boală, de afecțiune de sănătate.” „Mecanismul actual blochează dreptul la sănătate” Președintele ARIPA spune că mecanismul actual blochează efectiv dreptul la sănătate și că mulți români sunt obligați să plătească din buzunar sume foarte mari, uneori chiar în primele zile ale lunii, când bugetele laboratoarelor se epuizează. „Acest plafon restricționează, de fapt, dreptul la efectuarea analizelor și, până la urmă, dreptul la sănătate. Nu este normal, foarte multe persoane se confruntă cu problema aceasta. Mai mult, se pare că există și suspiciunea de abuz, pentru că unii furnizori de servicii medicale de analize paraclinice profită de sintagma „s-a terminat plafonul” cu care oamenii s-au obișnuit deja. Și chiar dacă ei mai au plafon sau mai au buget pentru analize, preferă să spună că plafonul s-a terminat și pacienții sunt îndrumați să-și fac analize contra cost.” Plătim fără să știm dacă plafonul este realmente epuizat? Marian Roșca spune că lipsa transparenței permite abuzuri, iar pacienții, neavând acces la date reale privind bugetele laboratoarelor, ajung să plătească fără să știe dacă plafonul este într-adevăr epuizat. „Oamenii normal că, neștiind, neavând un acces transparent, să știe clar dacă într-adevăr plafonul la laboratorul respectiv s-a terminat sau nu, cei mai mulți sunt nevoiți să mai scoată din buzunar suplimentar bani pentru a-și efectua analizele atât de necesare. Pentru că, așa cum spuneam, boala nu așteaptă după alocarea plafonului luna viitoare sau în altă lună.” El a oferit și propriul exemplu, în care a plătit din buzunar un RMN, deși este asigurat, pentru că toate laboratoarele din zonă i-au transmis că nu mai au buget. „Am fost nevoit să parcurg 50 de kilometri la un laborator care mi-a spus că nu mai are plafon și că trebuie să plătesc. Am plătit atunci chiar 800 de lei, fiind o sumă mare, cu toate că sunt asigurat. O altă problemă semnalată de Roșca este modul în care sunt folosite contribuțiile la sănătate. El spune că banii nu merg direct către servicii medicale, ci trec prin ANAF și pot fi realocați de stat în alte direcții. El amintește că relația dintre stat și contribuabil funcționează ca un „contract social” în care ambii trebuie să-și respecte obligațiile: asigurații plătesc, statul trebuie să garanteze accesul la servicii medicale. Mai mult, el semnalează că sute de persoane au confirmat public că se confruntă cu aceeași situație, semn că problema este una sistemică, nu punctuală. Ce spune ministrul sănătății Vizavi de acest subiect, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat recent că plafonul pentru analize medicale există doar în sistemul privat, nu și în cel public. El îi îndeamnă pe pacienți ca atunci când primesc recomandare pentru analize să meargă la ambulatoriile de stat, unde investigațiile sunt gratuite și nu există restricții de plafon. Rogobete a dat exemplul unei paciente care nu a găsit plafon la mai multe clinici private, dar și-a putut face analizele imediat la un ambulatoriu public, în ziua următoare. „Încă o dată spun: plafon pentru analizele medicale există doar în privat. Dacă nu doriți să le plătiți și nu mai există plafon în acele cabinete, mergeți în sistemul public, în ambulatoriul de specialitate, pentru că acolo nu există plafon și ele pot
Scandal. Unui temut interlop român, aflat în închisoare în Scoția, i s-au oferit 1.500 de lire sterline pentru a accepta deportarea
Mircea Marian Cumpanasoiu, în vârstă de 38 de ani, este acuzat că a condus o rețea est-europeană care a violat, drogat și exploatat femei vulnerabile din Dundee. Lui i s-a oferit suma de 1.500 de lire sterline de către Ministerul de Interne pentru a fi deportat în timp ce se afla în închisoare în așteptarea procesului pentru 10 violuri, a dezvăluit o investigație Sky News. Conform anchetei jurnalistice, în vara anului 2024, în timp ce se afla în arest la penitenciarul HMP Perth, în așteptarea procesului pentru infracțiuni sexuale în serie, oficialii britanici i-au înmânat un formular de „întoarcere voluntară” în cadrul unei scheme guvernamentale care plătește cetățenii străini să părăsească Marea Britanie. Surse spun că el „și-a exprimat dorința de a se întoarce acasă” și a primit documentele necesare. Departamentul a decis ulterior să renunțe la ofertă având în vedere viitoarelor proceduri judiciare. Ancheta a mai dezvăluit că statutul de imigrare al românului, care urma să expire, a fost reînnoit automat tot în anul 2024. Ulterior, Cumpanasoiu a primit o pedeapsa de 24 de ani. Oficialii nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informațiile prezentate de jurnaliștii britanici. Mai mulți reprezentanți ai societății civile au subliniat gravitatea situației și au vorbit despre incompetența autorităților britanice. Reacții au venit și din partea asociațiilor care apară drepturile victimelor rețelelor de infractori.
Lipsa somnului poate avea consecințe grave asupra sănătății și deciziilor financiare. Trei probleme grave, descoperite de experți
Conform unui studiu realizat de britanici 70% dintre adulți nu reușesc să atingă cele șapte ore recomandate de experți deși înțeleg importanța unui somn odihnitor. O cercetare făcută de experți a arătat că cei care dorm mai puțin de șapte ore își dublează riscul de diabet, boli de inimă și creștere în greutate. Într-un studiu la nivel național efectuat pe 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 99 de ani, experții în somn de la Land of Beds au colaborat cu medicul de familie Katrina O’Donnell pentru a examina modul în care somnul insuficient afectează sănătatea, munca și finanțele oamenilor, anunță Express. Constatările au dezvăluit că populația din Marea Britanie se confruntă cu o criză a somnului tot mai mare. 45% dintre oameni dorm agitat și se trezesc frecvent pe parcursul nopții, iar 47% au mărturisit că se trezesc obosiți aproape în fiecare dimineață. Somnul insuficient poate avea efecte devastatoare asupra organismului Medicii avertizează că dormitul mai puțin de șapte ore pe noapte poate avea efecte devastatoare asupra organismului. „Somnul prost poate deteriora fiecare sistem din organism, ducând la o sănătate precară. Dormitul a doar cinci până la șase ore pe noapte dublează riscul de a fi diagnosticat cu prediabet și diabet de tip 2 și crește riscul de hipertensiune arterială. Persoanele cu perioade de somn foarte scurte, patru sau mai puține ore pe noapte, au de două ori mai multe șanse de a avea hipertensiune arterială”, a explicat medicul Katrina O’Donnell. Ea a avertizat că, dacă somnul prost devine o problemă cronică, crește riscul de a dezvolta demență. „Privarea de somn este legată de mulți factori de risc pentru bolile de inimă, inclusiv niveluri nesănătoase de colesterol și niveluri mai ridicate de hormoni de stres și substanțe care indică inflamație. Persoanele cu somn deficitar sunt mai predispuse la depresie dacă aceasta devine o problemă cronică, iar cercetările au asociat din ce în ce mai mult tulburările de somn cu un risc crescut de demență”, a adăugat O’Donnell. Probleme medicale și financiare Ea i-a sfătuit pe cei care suferă de probleme legate de somn să ceară ajutor medicului de familie. „Oricine suferă de somn deficitar timp de trei luni sau mai mult ar trebui să ceară sfatul medicului de familie”, a precizat Katrina O’Donnell. Studiul a mai descoperit că 56% dintre oameni cheltuiesc mai mulți bani pe articole neimportante după o noapte de somn prost, în timp ce 40% regretă deciziile financiare luate atunci când sunt obosiți, a relatat Mirror.
Aproape 12.000 de copii ucişi sau răniţi în 2024, bilanţ alarmant al violenţei din zonele de conflict
Armele explozive au devenit un pericol major pentru copii în numeroase zone afectate de războaie, avertizează organizaţia Save the Children. Datele colectate până în anul 2024 includ cifre îngrijorătoare referitor la numărul victimelor minore. Potrivit raportului „Copiii și rănile provocate de explozii: Impactul devastator al armelor explozive asupra copiilor„, cifrele ONU demonstrează că aproximativ 11.967 de copii au fost ucişi sau răniţi în 2024 în regiuni de conflict, dintre care 4.676 nu au supravieţuit. Este cel mai ridicat nivel consemnat din 2006 până acum, cu un salt de 42% faţă de anul 2020. Organizația Save the Children arată că 70% dintre cazuri sunt datorate atacurilor cu arme explozive precum bombele şi minele. Informația este prezentată în raportul ce descrie „impactul devastator” al acestui armament asupra minorilor între 2020 şi 2025. Save the Children mai spune că, timp de mulţi ani, copiii din zonele de conflict erau „mai susceptibili să moară din cauza malnutriţiei, a bolilor sau a lipsei accesului la îngrijiri medicale”. Situaţia aceasta s-a schimbat pe măsură ce luptele au ajuns în oraşe. Organizația arată că „pe măsură ce războaiele devin mai urbane, bombele şi dronele lovesc şcoli, case şi spitale”, spaţii „care ar trebui să fie protejate de dreptul internaţional umanitar”. Între 2020 şi 2024, astfel de arme au fost cauza a 59% dintre decesele şi rănirile copiilor. Gaza, Ucraina, Sudan, principalele focare de victime minore Raportul mai face mențiuni și despre rolului statelor, fiindcă majoritatea covârşitoare a acestor arme provine de la producători care aprovizionează armate regulate. Mai mult de jumătate dintre armele explozive care au provocat victime minore în 2024 au fost folosite în timpul atacurilor aeriene. Acestea au avut ca țintă populația civilă din Gaza, Ucraina şi Sudan, conform raportului. „Vedem cum regulile războiului se destramă”, afirmă Narmina Strishenets, autoarea principală a analizei, şi „dacă acceptăm că acest lucru este normal, acceptăm o lume în care copilăria însăşi este atacată”. Organizaţia cere oprirea folosirii armelor explozive în zonele populate şi protecţie imediată a copiilor aflați în situaţii de conflict armat. Potrivit Save the Children, cele mai periculoase conflicte pentru copii în 2024 se desfăşoară în teritoriile palestiniene ocupate, Sudan, Birmania, Ucraina şi Siria. Conform datelor prezentate de Hamas, numărul copiilor palestinieni ucişi între octombrie 2023 şi septembrie 2025 a trecut de 20.000 în Gaza, în timpul războiului cu Israelul.
Screening extins pentru nou-născuți: de la 3 la 18 biomarkeri testați din 2026
Ministerul Sănătății va extinde, începând cu anul 2026, programul de screening neonatal, crescând numărul biomarkerilor testați la naștere de la 3 la 18, scrie News.ro. Decizia vine ca parte a unei strategii de modernizare a diagnosticului timpuriu pentru afecțiuni genetice și metabolice, oferind șanse reale la tratament rapid și prevenirea dizabilităților. Ministrul Alexandru Rogobete a subliniat că extinderea era necesară de ani de zile, dar a lipsit „viziunea” pentru implementare. Program național extins pentru depistarea bolilor rare Rogobete a anunțat că Ministerul Sănătății va finanța un nou program prin care nou-născuții vor fi testați pentru 18 biomarkeri, permițând identificarea timpurie a unor boli genetice grave. El a precizat că intervenția rapidă poate opri evoluția unor patologii care, netratate, conduc la dizabilități permanente. Testare avansată direct în maternitate Testele vor fi efectuate în toate maternitățile din țară, iar măsura va contribui la standardizarea îngrijirilor neonatale. Noile analize vor include boli genetice și metabolice, crescând semnificativ rata diagnosticării precoce. Beneficii pe termen lung pentru copii și sistemul medical Screeningul extins reduce costurile medicale ulterioare, oferind copiilor șansa la o dezvoltare normală. Specialiștii consideră că România se aliniază astfel standardelor europene în monitorizarea sănătății nou-născuților.