Astronauți din India, Polonia și Ungaria se întorc pe Pământ după prima lor misiune pe Stația Spațială Internațională
Capsula desprinsă de Stația Spațială Internațională a avut la bord pe cei trei astronauți internaționali și pe Peggy Whitson, lidera echipajului. Capsula urmează să amerizeze în Oceanul Pacific, în largul coastelor sudice ale Californiei. Lansarea a avut loc pe 25 iunie de la Centrul Spațial Kennedy, făcând parte dintr-o misiune privată ce a reprezentat o realizare istorică pentru India, Polonia și Ungaria, fiecare trimițând pentru prima dată în 40 de ani un astronaut în spațiu. Reprezentanții celor trei țări, Shubhanshu Shukla (India), Slawosz Uznanski-Wisniewski (Polonia) și Tibor Kapu (Ungaria) au desfășurat mai multe experimente, au purtat discuții cu premierii statelor lor. Cosatul misiunii s-a ridicat la peste 65 de milioane de dolari per țară, iar aceasta a fost a patra misiune spațială organizată de Axiom Space din 2022 până în prezent. Compania colaborează cu NASA pentru a sprijini zborurile comerciale și pentru a pregăti viitoarele stații spațiale și misiuni lunare. Deși cei patru astronauți se pregătesc de întoarcerea acasă, cei șapte membrii permanenți ai ISS, din Sua, Japonia și Rusia, rămân pe orbită, urmând să fie înlocuiți de o nouă misiune în săptămânile următoare.
Momentul exploziei unei rachete Starship în timpul unor teste. Space X: Starship a suferit o anomalie majoră
O rachetă SpaceX a explodat miercuri seară, în timpul efectuării unor teste la Starbase, baza companiei spațiale din sudul statului Texas. Explozia a avut loc în jurul orei locale 23:00 și a fost surprinsă de camerele de luat vederi care urmăreau pregătirile înainte de zborul de testare. Exploziile au putut fi auzite clar pe transmisia live, în timp ce flăcările au cuprins zona înconjurătoare și au luminat cerul nopții. Compania a declarat că Starship „a suferit o anomalie majoră” în timp ce se afla pe standul de testare, conform CNBC. Racheta Starship, cunoscută sub numele de Ship 36, urma să efectueze un test la sol și nu se pregătea de lansare în momentul exploziei. Testul static era efectuat înaintea celui de-al zecelea zbor de testare al navei spațiale. Nu este clar cât de multe daune a provocat explozia SpaceX testa nivelul superior al Starship în momentul exploziei. SpaceX făcuse deja un test static al motoarelor booster Super Heavy, nivelul inferior al vehiculului. Un test static înseamnă că motoarele sunt pornite, dar nava spațială rămâne atașată de sol. „O zonă liberă de siguranță în jurul sitului a fost menținută pe tot parcursul operațiunii și tot personalul este în siguranță”, a anunțat SpaceX într-o declarație pe platforma X. Nu este clar cât de multe daune a provocat explozia instalațiilor de testare și instalațiilor SpaceX de lângă Starbase, orașul din Texas. „Echipa noastră de la Starbase lucrează activ pentru a asigura siguranța sitului de testare și a zonei imediat înconjurătoare, împreună cu oficialitățile locale. Nu există pericole pentru rezidenții din comunitățile din jur și solicităm persoanelor să nu încerce să se apropie de zonă în timp ce operațiunile de securizare continuă.” Starship este cea mai puternică rachetă fabricată vreodată, iar SpaceX speră că, în cele din urmă, Starship va transporta oameni pe Lună și pe Marte. Dar mai întâi trebuie să efectueze o serie de teste fără echipaj – cel mai recent fiind așteptat să aibă loc chiar în această lună. Șeful SpaceX, Elon Musk, s-a confruntat recent cu mai multe eșecuri după ce zborurile șapte, opt și nouă ale navei Starship s-au soldat cu eșecuri. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Soarele furios distruge sateliții Starlink: Viitorul constelației lui Elon Musk
Ceva neașteptat și spectaculos se întâmplă pe orbita Pământului: sateliții Starlink ai lui Elon Musk, considerați până recent un simbol al progresului tehnologic și al internetului global, sunt atacați de o forță imposibil de controlat — activitatea solară. În loc să cadă pradă unor defecțiuni tehnice sau unor coliziuni spațiale, sute de sateliți Starlink sunt împinși prematur spre atmosfera Pământului de către particulele încărcate energetic provenite din exploziile solare. Acest fenomen, documentat recent de cercetători de la NASA și analizat de publicații de specialitate precum New Scientist, scoate la iveală cât de vulnerabili pot fi acești sateliți în fața forțelor cosmice. Iar odată cu apropierea maximului solar — cel mai activ punct al ciclului solar de 11 ani — riscurile cresc considerabil. Cu peste 7.000 de sateliți Starlink deja plasați pe orbită, avem acum ocazia unică de a observa în detaliu impactul pe care activitatea solară îl are asupra acestor constelații tehnologice minimaliste. Conform cercetătorului Denny Oliveira de la NASA Goddard Space Flight Center, în timpul furtunilor geomagnetice sateliții revin în atmosferă mai repede decât ar face-o în absența acestor evenimente solare. Aceasta este o problemă reală pentru SpaceX. În timpul maximului solar, durata de viață a unui satelit Starlink poate fi redusă cu până la zece zile. Deși pare puțin, efectul cumulativ asupra unei constelații de mii de unități poate fi dezastruos. În doar patru ani, între 2020 și 2024, au fost înregistrate 523 de reintrări ale sateliților în atmosferă, o cifră fără precedent în istoria spațială. Fenomenul este accentuat de faptul că aceasta este prima perioadă de maxim solar care are loc în „era megaconstelațiilor”, cum o numește astrofiziciana Samantha Lawler de la Universitatea din Regina. Astfel, învățăm pentru prima dată la scară largă cât de grav poate afecta Soarele aceste structuri spațiale artificiale. Ce se întâmplă cu sateliții când cad? Sateliții Starlink sunt proiectați să se autodistrugă la finalul duratei lor de viață, fie printr-o coborâre controlată, fie natural, atunci când apar defecțiuni. Totuși, furtunile solare accelerează acest proces necontrolat, iar acest lucru vine cu riscuri serioase. Denny Oliveira avertizează că, odată cu accelerarea reintrărilor, cresc și șansele ca fragmente din sateliți să supraviețuiască arderii atmosferice și să ajungă pe sol. În vara anului trecut, o bucată de satelit Starlink a fost găsită pe o fermă din Canada — un incident recunoscut oficial de SpaceX. Dar dacă s-a găsit un fragment, câte altele nu au fost observate? Este întrebarea pe care și-o pun tot mai mulți cercetători. Pe măsură ce numărul sateliților crește, iar intensitatea activității solare atinge cote maxime, pericolul ca fragmente din acești sateliți să ajungă necontrolat pe Pământ devine o realitate tot mai probabilă. Viitorul constelației Starlink: între inovație și fragilitate Când Elon Musk a anunțat Starlink, ideea părea revoluționară: internet de mare viteză oriunde pe glob, chiar și în cele mai izolate regiuni. Tehnologia funcționează, iar în multe zone serviciile Starlink s-au dovedit salvatoare. Totuși, pe măsură ce constelația crește — SpaceX plănuiește să lanseze alte mii de sateliți în anii următori — devine tot mai clar că spațiul apropiat Pământului este un ecosistem sensibil, iar soluțiile tehnice actuale nu iau întotdeauna în calcul capriciile naturii cosmice. Activitatea solară nu este un fenomen nou, dar intensitatea și frecvența reintrărilor sateliților sugerează că trebuie regândită rezistența acestora. În plus, lipsa unor standarde globale clare privind gestionarea deșeurilor spațiale adaugă o presiune suplimentară. Ce se întâmplă dacă fragmentele devin un pericol pentru siguranța pe Pământ? Cum vor răspunde companiile precum SpaceX dacă astfel de incidente devin mai dese? În acest moment, sateliții Starlink „cad ca muștele”, iar de vină este un Soare agitat, aflat în vârful puterii sale. Pentru omenire, e o lecție de umilință tehnologică: oricât de sofisticată ar fi o constelație artificială, ea rămâne vulnerabilă în fața forțelor naturale pe care nu le putem controla. Și poate e momentul să învățăm cum să construim mai bine — nu doar mai mult.
Soarele le face probleme sateliților lui Elon Musk: cum ajung bucăți din Starlink înapoi pe Pământ
Activitatea solară intensă, despre care auzim tot mai des în ultima perioadă, nu afectează doar comunicațiile sau rețelele electrice. Ea a început să le dea mari bătăi de cap și sateliților Starlink ai companiei SpaceX, care ajung să cadă de pe orbită mai repede decât era prevăzut. Un studiu recent realizat de NASA arată că vârful actualului ciclu solar produce furtuni geomagnetice suficient de puternice pentru a afecta traiectoria sateliților aflați pe orbita joasă a Pământului. Consecințele? Mai mulți sateliți reintră în atmosferă cu zile sau chiar săptămâni mai devreme, iar riscul ca fragmentele să ajungă la sol crește semnificativ. Cercetătorii de la Centrul Spațial Goddard al NASA au analizat modul în care furtunile geomagnetice afectează sateliții aflați sub 300 de kilometri altitudine. În timpul acestor fenomene solare, radiațiile intense încălzesc straturile superioare ale atmosferei, ceea ce duce la o expansiune a acesteia. Ca urmare, rezistența aerodinamică asupra sateliților crește, iar aceștia își pierd din viteză și sunt împinși treptat înapoi spre Pământ. Este un proces periculos, pentru că acești sateliți nu sunt concepuți să reziste unei reintrări necontrolate. În teorie, ei ar trebui să se dezintegreze complet la contactul cu atmosfera, dar în practică, nu toate componentele ard în totalitate. NASA avertizează că pe măsură ce astfel de cazuri devin mai frecvente, riscul ca fragmente metalice să atingă solul va deveni tot mai real. Un exemplu concret a avut loc în august 2024, când o bucată dintr-un satelit Starlink a fost descoperită pe o fermă din Canada. Din fericire, nu au existat victime, dar incidentul a stârnit numeroase semne de întrebare cu privire la siguranța pe termen lung a megaconstelației Starlink. SpaceX are peste 7.000 de sateliți în orbită, dar planurile sunt și mai ambițioase În prezent, rețeaua Starlink numără peste 7.000 de sateliți activi, dar SpaceX nu se oprește aici. Planul companiei este să ajungă la peste 30.000 de unități, pentru a asigura internet de mare viteză în cele mai izolate colțuri ale lumii. Fiecare satelit are o durată de viață de aproximativ cinci ani, după care reintră controlat în atmosferă și se presupune că se dezintegrează complet. Problema e că furtunile geomagnetice modifică acest plan. În februarie 2022, o furtună de intensitate moderată a dus la pierderea a 49 de sateliți Starlink lansați cu o rachetă Falcon 9. Aceștia au fost împinși înapoi în atmosferă la scurt timp după lansare și s-au distrus înainte de a-și putea îndeplini scopul. Dacă acest tip de evenimente devine tot mai frecvent – iar totul indică faptul că așa va fi, dat fiind vârful ciclului solar de 11 ani în care ne aflăm – atunci viitorul megaconstelațiilor devine mai puțin sigur decât și-ar fi dorit Elon Musk și echipa sa. Reintrările necontrolate ar putea deveni o problemă reală de siguranță Deși majoritatea sateliților Starlink reintră în atmosferă și ard complet, riscurile nu pot fi eliminate complet. NASA avertizează că în cazul unor reintrări necontrolate, fragmente din sateliți ar putea atinge solul și ar putea cauza pagube – în special în zone rurale sau în apropierea orașelor. Până acum, singurul caz confirmat este cel din Canada, dar pe măsură ce numărul sateliților activi crește și activitatea solară rămâne la cote înalte, astfel de incidente ar putea deveni mai frecvente. Chiar și o singură piesă metalică, căzută în locul nepotrivit, ar putea provoca pagube materiale serioase sau, în cel mai rău caz, victime umane. În acest context, agențiile spațiale internaționale ar putea fi nevoite să stabilească noi reguli privind lansarea și monitorizarea sateliților, în special a celor care orbitează la altitudini joase. Protejarea spațiului cibernetic nu mai înseamnă doar apărarea împotriva hackerilor, ci și gestionarea corectă a traficului orbital și a riscurilor aduse de fenomenele cosmice. În goana după conectivitate globală și progres tehnologic, uităm uneori că spațiul nu e un loc lipsit de pericole. Soarele – această stea care ne dă viață – poate deveni un factor de destabilizare pentru infrastructura noastră digitală. Sateliții care cad nu sunt doar un spectacol științific, ci un semnal de alarmă. Iar în era mega-lansărilor și a constelațiilor orbitale, este clar că trebuie să învățăm să conviețuim mai atent cu Universul care ne înconjoară.
Cu eșecul DOGE și Tesla în plină desfășurare, Elon Musk prinde aripi. Dacă pe Pământ nu-i bine, spațiul devine ultima frontieră
Într-un interviu acordat pentru CBS Sunday Morning, Elon Musk a evitat să discute despre politica administrației Trump, preferând să se concentreze pe activitatea sa în domeniul spațial. CEO-ul SpaceX a fost întrebat de jurnalistul David Pogue despre opiniile sale legate de politicile fostului președinte, în special cele care afectează studenții internaționali, însă Musk a dorit să rămână pe subiectul principal: navele spațiale. Musk evită comentariile politice, dar admite dificultăți legate de guvern La începutul interviului, când Pogue l-a întrebat despre opiniile sale privind restricțiile impuse de administrația Trump, Musk a replicat că preferă să se axeze pe „subiectul zilei, adică navele spațiale”, sugerând că discuțiile politice nu sunt pe agenda sa, potrivit TechCrunch. Jurnalistul a fost surprins, afirmând că i s-a spus că poate aborda orice temă, însă Musk a fost ferm: „Nu.” Cu toate acestea, Musk a făcut unele comentarii despre controversa legată de Departamentul pentru Eficiența Guvernamentală (DOGE), instituția pe care o conduce și care a fost criticată pentru reducerile agresive din agențiile federale. El a spus că DOGE a devenit „țapul ispășitor” pentru multe probleme și că orice tăiere, reală sau imaginară, este pusă pe seama acestui departament. Musk a recunoscut că se află într-o poziție delicată în relația cu administrația Trump: „Nu vreau să vorbesc împotriva administrației, dar nici nu vreau să îmi asum responsabilitatea pentru toate deciziile ei”. Focus pe companii și tehnologie, mai puțin pe politică În cadrul interviului, realizat înainte de testul de zbor al navei Starship, Musk a fost întrebat dacă există o legătură între diversele sale companii, SpaceX, Tesla, xAI, X (fost Twitter), Neuralink și The Boring Company. Răspunsul său a fost că toate aceste afaceri au scopul de a „îmbunătăți traiectoria probabilă a civilizației”. Deși se retrage treptat din activitatea guvernamentală, Musk a declarat că va rămâne implicat câteva zile pe săptămână în cadrul DOGE. El a precizat că acest proiect „va continua ca un stil de viață”, dar că atenția sa principală trebuie să fie asupra companiilor sale. După difuzarea interviului, o secvență în care Musk critica proiectul de buget susținut de Trump a generat un val de știri, iar ulterior Musk a anunțat că își încheie colaborarea ca angajat special al guvernului. Cu toate acestea, Trump a sugerat că Musk nu pleacă cu adevărat din acest rol.
Văicăreala lui Elon Musk – Cum încearcă șeful Tesla să găsească vinovați pentru lipsa din ce în ce mai mare de popularitate de care se bucură
După ce a părăsit neoficial scena politică americană în urma unui eșec răsunător la Washington, Elon Musk pare nedumerit de cât de nepopular a devenit. Într-un interviu acordat Washington Post, fondatorul Tesla și SpaceX s-a plâns de birocrația federală și de faptul că, în opinia sa, este învinuit pe nedrept pentru tot ce merge prost. Rezultatele nu au fost întocmai cele sperate „Situația din birocrația federală e mult mai gravă decât credeam”, a declarat Elon Musk. „Credeam că sunt probleme, dar e o luptă pe dealul Capitoliului să îmbunătățești lucrurile”. El s-a referit la eforturile sale de a promova Department of Government Efficiency (DOGE), o agenție creată aparent ca „răsplată” pentru sprijinul oferit lui Donald Trump în campania electorală. Însă DOGE, care are un mandat destul de vag și rezultate slabe în reducerea cheltuielilor guvernamentale, a devenit rapid simbolul eșecului și al incompetenței. Publicul, deja sceptic în privința lui Musk, a reacționat cu și mai multă ostilitate, chiar și față de companiile sale. Elon Musk nu-și vede bârna din ochi „Se întâmpla ceva rău oriunde și tot noi eram învinuiți, chiar dacă nu aveam nicio legătură”, s-a plâns el. Iar un moment emblematic al acestei ostilități a fost incendierea simbolică a unor automobile Tesla în timpul protestelor din martie. „De ce ai face asta? Nu e deloc cool”, a comentat Musk. Într-o postare pe rețeaua de socializare pe care o deține, Musk a susținut că o anchetă internă a identificat cinci indivizi și o platformă de fundraising cu înclinații liberale drept responsabili de protestele anti-Tesla. Nu a menționat însă că până și republicanii sau foștii săi admiratori îl critică pentru concedierile în masă din sectorul public și pentru rolul său în erodarea încrederii în administrația Trump. Chiar dacă Elon Musk s-a retras discret din funcția guvernamentală, agenția DOGE își continuă activitatea. Conform declarațiilor oficiale, aceasta se va concentra pe proiecte „cu cel mai mare câștig la cel mai mic cost”, în speranța că va reuși, în ciuda eșecului inițial, să reducă „risipa și frauda”. Între timp, la Washington și în sudul Texasului, viața merge înainte: administrația americană pregătește un nou pachet de tăieri bugetare inspirate de DOGE, iar SpaceX a lansat încă un lot de sateliți Starlink.
Cum reușește Elon Musk să promită, să nu se țină de cuvânt și, aparent, să fie crezut din nou. Tehnica de manipulare folosită de șeful Tesla și SpaceX
Elon Musk este cunoscut pentru promisiunile sale ambițioase, deseori întârziate sau neîndeplinite, care au devenit o sursă de frustrare pentru investitori și admiratori deopotrivă. În 2023, Musk însuși a recunoscut că predicțiile sale legate de funcția de conducere complet autonomă (Full Self Driving – FSD) au fost „optimiste” și s-a autodeclarat „băiatul care a plâns FSD”, scrie publicația WIRED. Un exemplu cât se poate de concret al promisiunilor „deșarte” La o conferință financiară recentă, în contextul scăderii drastice a profitului Tesla, Musk a promis că Tesla va deveni cel mai important jucător în domeniul roboticii, vorbind despre roboți personali asemănători cu personaje din Star Wars, dar mult mai avansați. Deși vânzările autoturismelor Tesla au scăzut, Musk a insistat că viitorul companiei este „mai luminos ca niciodată”, îndemnând investitorii să ignore dificultățile pe termen scurt și să se concentreze pe potențialul roboților inteligenți. Aceasta face parte dintr-un tipar recurent al promisiunilor lui Musk: un entuziasm mare și un termen „anul viitor” care se repetă constant, dar care este tot mereu amânat. Anul în care Elon Musk a început să se laude excesiv și chiar să-i meargă Istoria promisiunilor neîndeplinite începe încă din 2006, când Elon Musk promitea un automobil electric accesibil pentru familii, care să fie susținut financiar de vânzarea Roadster-ului Tesla. Zece ani mai târziu, acest model accesibil nu exista încă, iar în 2025 Musk a afirmat că producția va începe în sfârșit. Totuși, în 2025, Tesla a renunțat la acest proiect, concentrându-se în schimb pe dezvoltarea roboților autonomi, ceea ce a generat o reacție negativă din partea presei. În 2013, Musk a prezentat conceptul Hyperloop, un sistem futurist de transport cu capsule electrice care ar circula în tuburi cu aer evacuat, promițând viteze de peste 600 mile pe oră. Deși a atras sute de milioane de dolari și susținători celebri, proiectul nu a livrat aceste promisiuni, fiind în cele din urmă abandonat în 2023. În domeniul conducerii autonome, Musk a făcut numeroase predicții optimiste între 2013 și 2019, repetând că Tesla va avea „conducere complet autonomă” în doar câțiva ani. Această autonomie deplină nu a fost atinsă nici până astăzi, iar termenele au fost amânate constant. Proiecte precum The Boring Company sau Neuralink au fost însoțite, de asemenea, de promisiuni mari: tuneluri care să elimine traficul urban sau cipuri implantabile care să integreze creierul uman cu inteligența artificială. Aceste inițiative au înregistrat întârzieri semnificative și rezultate parțial realizate.
Analiză | Donald Trump accesează nivelul Star Wars. Ce va însemna apărarea antirachetă Golden Dome a SUA pentru Rusia lui Putin?
Golden Dome va împinge Rusia într-o nouă cursă a înarmărilor, forțând-o să aloce și mai multe resurse forțelor sale strategice, într-un moment în care țara și le poate permite cel mai puțin. La doar o săptămână după învestirea președintelui american Donald Trump, în luna ianuarie, acesta a folosit un ordin executiv pentru a solicita un nou scut antirachetă, sub titlul provizoriu de „Iron Dome pentru America”. Ulterior, în data de 4 martie, adresându-se Congresului SUA, Trump a anunțat: „Cer Congresului să finanțeze un scut antirachetă de ultimă generație, Domul de Aur (n.red. – Golden Dome), pentru a ne proteja patria, fabricat în SUA”. „Ce presupune proiectul, va avea succes? Ce înseamnă acest proiect american pentru Rusia?”, se întreabă James D.J. Brown într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Potrivit generalului B. Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale ale Forțelor Spațiale SUA, Domul de Aur nu este o singură inițiativă, ci „un sistem de sisteme”. Sistemul va reuni elementele existente ale apărării antirachetă a SUA și le va completa cu o nouă structură ambițioasă care, conform ordinului executiv, va asigura „apărarea Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, hipersonice, de croazieră avansate și a altor atacuri aeriene de generație următoare din partea adversarilor”. Rezultatul va fi un scut antirachetă stratificat care depășește cu mult tot ceea ce presupune apărarea Statelor Unite, la acest nivel, la momentul actual. „Interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice” Deși se află într-un stadiu incipient, planul este ca noul sistem să fie bazat pe… spațiu. Sistemul Golden Dome va consta dintr-o constelație de sute de sateliți-detectori însărcinați cu localizarea rachetelor și a infrastructurii-gazdă pe uscat, mare și aer, precum și cu urmărirea precisă a rachetelor după lansare, explică James D.J. Brown, profesor de științe politice la Universitatea Temple, Japan Campus, cea mai veche și mai mare universitate străină din Japonia, fondată în 1982. O flotă separată de sateliți de atac va intercepta rachetele în timpul fazei lor de propulsie prin mijloace cinetice (respectiv interceptoare de rachete) sau non-cinetice (respectiv lasere). „Scopul principal al Golden Dome este de a oferi o protecție completă teritoriului Statelor Unite. Cu toate acestea, ordinul executiv al lui Trump sugerează că sistemul ar putea acoperi și apărarea antirachetă în teatre de operațiuni. Cu alte cuvinte, ar putea fi extins pentru a proteja trupele desfășurate în avans și aliații SUA în Europa și Asia. O altă caracteristică a Golden Dome este viteza de dezvoltare preconizată. După cum a spus generalul Saltzman, «dacă acesta ar fi un program tradițional de dezvoltare al Pentagonului, ar putea dura doisprezece până la șaptesprezece ani». În schimb, planul este de a vedea rezultate înainte de sfârșitul mandatului lui Trump, în ianuarie 2029. Pentru a realiza acest lucru, proiectul se va baza nu doar pe contractori de apărare consacrați, cum ar fi Lockheed Martin, ci și pe jucători mai noi, cum ar fi SpaceX, Anduril și Palantir. Există motive practice pentru dezvoltarea Golden Dome. Sistemul existent de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite se concentrează pe patruzeci de interceptoare terestre la Fort Greely, Alaska, plus alte patru la Baza Forțelor Spațiale Vandenburg din California. Acest sistem are peste douăzeci de ani vechime și a fost conceput pentru a oferi protecție împotriva unei lansări accidentale sau necinstite de rachete, nu arsenalele strategice ale Rusiei sau Chinei. În plus, interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice”, continuă James D.J. Brown. Donald Trump, „pace prin putere” Totuși, entuziasmul lui Donald Trump pentru Domul de Aur se datorează mai mult politicii decât aspectelor practice, continuă James D.J. Brown, pentru că președintele american „înțelege valoarea proiectelor simbolice mari”. Promisiunea sa de a construi un zid la granița cu Mexicul l-a propulsat la președinție în 2016. Acum face presiuni pentru ca Alcatraz, celebra închisoare din Golful San Francisco, să fie redeschisă, ca simbol al angajamentului său față de lege și ordine. „Același lucru este valabil și pentru Domul de Aur. Trump își dorește ca proiectul să fie o manifestare grandioasă a agendei sale „pace prin putere”. Mai mult, proiectul spune multe despre sursele de inspirație ale lui Trump. Ca sistem spațial, Domul de Aur are multe în comun cu Inițiativa Strategică de Apărare (SDI), sistemul de apărare antirachetă propus de președintele Ronald Reagan în 1983. Denumirea proiectului arată clar, de asemenea, că Trump a fost influențat de sistemul Domului de Fier (n.red. – Iron Dome) al Israelului. Aceste paralele nu sunt în întregime încurajatoare. SDI, pe care criticii l-au ridiculizat drept «Războiul Stelelor», s-a dovedit a fi prea solicitant din punct de vedere tehnologic și a fost încheiat în 1993. Apărarea antirachetă a Israelului, din care Domul de Fier este doar un strat, este eficientă, dar Israelul este mult mai ușor de protejat decât Statele Unite. Israelul este mai mic decât Hawaii și se confruntă în principal cu rachete cu rază scurtă de acțiune nesofisticată, mai degrabă decât cu rachete balistice sau hipersonice avansate. Acest lucru ridică întrebarea dacă Domul de Aur este fezabil. Primul obstacol este unul tehnic. Chiar dacă tehnologia a avansat enorm din anii `80, provocarea dezvoltării unui scut antirachetă spațial rămâne formidabilă. Cronologia este, de asemenea, optimistă. Susținătorii indică succesul Proiectului Manhattan, dar a fost o perioadă de război, atunci când Statele Unite erau mult mai unite în jurul unui scop comun decât sunt astăzi”, mai scrie James D.J. Brown în analiza sa. Sateliții ar putea avea o funcție comercială? Un alt obstacol sunt costurile, avertizează Brown. La sfârșitul lunii aprilie, republicanii din Camera Reprezentanților au înaintat un proiect de lege de reconciliere care alocă 24,7 miliarde de dolari pentru Golden Dome. „Acesta este doar un început. Un studiu al Consiliului Național de Cercetare din 2012 a estimat că un sistem de apărare antirachetă cu fază de propulsie, plasat în spațiu, ar putea ajunge la 831 de miliarde de dolari (în dolari din 2025). Susținătorii Golden Dome susțin acum că proiectul poate fi realizat mai ieftin. Costurile de lansare au scăzut dramatic în ultimul deceniu. SpaceX, cu cei 7.000 de sateliți Starlink ai săi, și-a demonstrat,
Lui Elon Musk i-a rămas mic Pământul – În loc să salveze planeta, dă bir cu fugiții pe Marte
În loc să se concentreze pe criza climatică iminentă, Elon Musk insistă pe colonizarea planetei Marte, un obiectiv pe care îl consideră „asigurare pentru viață” în fața extincției provocate de Soare. Elon Musk, fondatorul SpaceX și Tesla, susține de ani buni că obiectivul său major este transformarea umanității într-o specie multiplanetară. Recent, într-un interviu acordat canalului Fox News, Musk a reiterat ideea că „toată viața de pe Pământ va fi în cele din urmă distrusă de Soare”, justificând-și în acest fel ambițiile sale de a coloniza Marte, potrivit Futurism. El a afirmat că „Marte este o poliță de asigurare pentru viață în ansamblu”, insistând asupra necesității unui plan de evacuare cosmică. Declarația vine însă în contradicție cu realitatea științifică. Astronomii estimează că Soarele va deveni periculos pentru viața de pe Pământ abia peste aproximativ șase miliarde de ani, un interval de timp care nu justifică ignorarea problemelor acute de mediu cu care ne confruntăm în prezent. Specialiștii în schimbări climatice avertizează că planeta noastră este deja afectată de emisii de gaze cu efect de seră, topirea ghețarilor și fenomene meteorologice extreme, toate accelerate de activitățile umane. Colonizarea spațiului, dar cu prețul Pământului? Ce idei îi mai vin lui Elon Musk Deși Elon Musk a fost, la un moment dat, o figură proeminentă în promovarea mașinilor electrice și a tranziției energetice, acțiunile sale recente ridică semne de întrebare. Compania SpaceX, de exemplu, a fost acuzată că a încălcat reglementările de mediu în statul Texas, deversând substanțe toxice în apropierea apelor și afectând biodiversitatea locală prin lansările masive ale rachetei Starship. Mai mult, Musk s-a alăturat recent susținătorilor fostului președinte Donald Trump, cunoscut pentru politica sa favorabilă exploatării intensive a combustibililor fosili. În primele 100 de zile ale noului mandat al lui Trump, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut semnificativ, conform unor analize independente. Evoluțiile pun sub semnul întrebării angajamentul real al lui Musk față de protejarea planetei noastre. În timp ce avertismentele oamenilor de știință privind punctele de cotitură climatice devin tot mai alarmante, Musk pare mai interesat să construiască case (nu, nu de 35.000 de euro) pe Marte, o planetă cu condiții de viață extrem de ostile. Promisiuni ambițioase, dar realizabile? Într-un mesaj publicat luna trecută, Elon Musk a susținut că o primă misiune către Marte ar putea avea loc „la sfârșitul anului viitor”, cu ajutorul robotului umanoid Optimus, dezvoltat de Tesla. Totuși, în realitate, SpaceX nu a reușit încă să finalizeze cu succes o lansare completă a rachetei Starship, de altfel o etapă esențială pentru orice zbor interplanetar. Cu toate acestea, influența tot mai mare a lui Musk asupra politicilor spațiale americane este vizibilă. Bugetul propus de administrația Trump pentru anul viitor include o creștere de aproximativ 1 miliard de dolari pentru proiecte dedicate explorării planetei Marte, ceea ce ar putea accelera planurile miliardarului. În contextul actual, rămâne întrebarea: mai este Elon Musk preocupat de viitorul Pământului sau consideră că misiunea sa este deja în altă parte, dincolo de granițele planetei albastre?
Popularitatea lui Elon Musk atinge cote nemaivăzute, dar cu minus: Declinul umbrei lui Donald Trump
Un nou sondaj susținut de Associated Press arată că popularitatea lui Elon Musk s-a prăbușit, doar o treime dintre americani mai având o opinie favorabilă despre el. Potrivit unui sondaj realizat de Associated Press în colaborare cu NORC Center for Public Affairs Research, doar 33% dintre adulții din Statele Unite îl mai consideră pe Elon Musk o figură favorabilă, o scădere semnificativă față de anii anteriori, când era perceput drept un inovator respectat, scrie Futurism. Cum s-a întâmplat „minunea” Declinul este evident inclusiv în rândul republicanilor, baza electorală căreia Musk i s-a adresat frecvent în ultimii ani. Ponderea celor care au o opinie nefavorabilă despre el a crescut în acest segment de la 21% în decembrie la 25% în aprilie, semn că stilul său de comunicare și pozițiile publice provoacă nemulțumire chiar și printre simpatizanții conservatori. Printre cauzele acestei erodări rapide se numără declarațiile și acțiunile controversate din ultima perioadă. Musk este acuzat că a susținut politici bugetare agresive care ar putea periclita programe esențiale precum asigurările sociale sau cercetarea medicală. Mai mult decât atât, tot mai mulți americani sunt de părere că Elon Musk exercită o influență excesivă asupra guvernului federal. Atitudinea lui Elon Musk, principala problemă – sau cum „și-a făcut-o cu mâna lui” Atitudinile sale radicale au fost criticate intens: glumele despre Holocaust, presupusele saluturi fasciste și participările la evenimente ale extremei drepte din Europa au stârnit reacții puternice. Acest tip de comportament a dus la o mobilizare semnificativă a protestatarilor anti-Musk, inclusiv prin acțiuni pașnice la numeroase reprezentanțe Tesla din SUA și din străinătate. Imaginea antreprenorului s-a deteriorat accelerat, mai ales dacă este comparată cu percepția pozitivă de care se bucura în 2016, când avea un scor favorabil net de +29, conform datelor agregate de statisticianul Nate Silver. Acum, Musk este perceput ca fiind un simbol al avariției și al rupturii de realitatea socială. „Crede că poți conduce un guvern cum conduci o corporație”, a declarat un pensionar de 75 de ani din Pennsylvania, citat de Associated Press. „Dar nu e așa. Unul e pentru binele oamenilor, celălalt pentru binele acționarilor.” Popularitatea în scădere a lui Elon Musk arată tot mai clar distanțarea publicului de figura pe care o considera altădată un vizionar al tehnologiei. Acum, imaginea sa publică este marcată de controverse, radicalizare și pierderea sprijinului din toate taberele politice.