Canada impune tarife pentru produsele din SUA după ce negocierile comerciale cu Donald Trump au eșuat
Premierul canadian Mark Carney a anunțat sâmbătă că Canada va impune tarife pentru importurile din SUA, după ce negocierile comerciale dintre cele două țări nu au dus la un acord. Noile taxe canadiene vor intra în vigoare pe 8 septembrie și vor viza produse precum oțel, produse lactate, electrocasnice, echipamente agricole, hârtie și celuloză, precum și electronice, scrie Reuters. Decizia vine după ce președintele american Donald Trump a introdus tarife de 50% pentru anumite produse canadiene. Noile taxe americane au intrat în vigoare la miezul nopții și afectează aproximativ 20 de miliarde de dolari din exporturile Canadei către Statele Unite. Carney a declarat că măsurile canadiene urmăresc protejarea angajaților, fermierilor, familiilor și companiilor din Canada. „Canada va egala noile tarife ale Washingtonului dolar pentru dolar pentru a proteja muncitorii, fermierii, familiile și companiile canadiene”, a spus premierul canadian, citat de Reuters. Canada și SUA, în pragul unui război comercial Întrebat dacă situația poate fi descrisă drept un război comercial între Canada și SUA, Mark Carney a avut un răspuns tranșant. „Ești în război când ești atacat. Noi am fost atacați”, a afirmat premierul canadian. Tensiunile comerciale complică și mai mult relația dintre cele două state, care sunt de mult timp parteneri comerciali și aliați strategici. Disputa ar putea avea implicații inclusiv asupra viitorului acordului de liber schimb nord-american, cunoscut sub numele de USMCA. Acordul a protejat în ultimele 18 luni cea mai mare parte a exporturilor canadiene către SUA de tarife suplimentare. Noile taxe americane nu mai oferă însă aceeași protecție pentru produsele vizate. Canada este puternic dependentă de piața americană, aproximativ 70% din exporturile sale fiind destinate Statelor Unite. În acest context, decizia guvernului de la Ottawa reprezintă o schimbare importantă de strategie comercială. Canada respinge noile condiții propuse de Donald Trump Mark Carney a precizat că negocierile dintre Canada și SUA au fost blocate după ce administrația Trump a transmis, în ultimele zile, noi condiții pe care guvernul canadian le-a considerat inacceptabile. Potrivit premierului canadian, propunerile americane au fost „neeconomice” și „nedrepte” și ar fi redus beneficiile unui eventual acord pentru Canada. Printre solicitările Washingtonului s-ar fi numărat și limitarea capacității Canadei de a încheia noi acorduri comerciale cu alte state. „Nu putem accepta ceea ce ne-au oferit și nu vom oferi ceea ce ne-au cerut”, a declarat Carney. Donald Trump sperase ca un acord comercial cu Canada să fie încheiat vineri, însă negocierile s-au încheiat fără un compromis. Canada pregătește ajutoare pentru industriile afectate Guvernul canadian urmează să anunțe săptămâna viitoare măsuri de sprijin pentru industriile afectate de noile tarife americane. Mark Carney a precizat că programele de sprijin ar putea fi menținute timp de mai mulți ani. Premierul canadian a anunțat, de asemenea, că Ottawa intenționează să își consolideze relațiile comerciale și militare cu alte state, pentru a reduce dependența de Statele Unite.
Donald Trump pierde unul dintre cei mai apropiați oameni de la Casa Albă. Karoline Leavitt pleacă la finalul lunii
Donald Trump a confirmat plecarea lui Karoline Leavitt printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, precizând că aceasta a decis să acorde mai mult timp familiei și copiilor săi, relatează CNN. Președintele Statelor Unite a descris-o drept unul dintre consilierii săi de cea mai mare încredere și a transmis că înțelege și respectă decizia acesteia de a renunța la poziția de la Casa Albă. Despărțirea nu va fi însă una completă. Potrivit lui Trump, Leavitt va continua să colaboreze cu el în calitate de consilier extern, ceea ce sugerează că aceasta va rămâne în cercul politic apropiat al președintelui american. Schimbare importantă înaintea alegerilor din SUA Plecarea lui Karoline Leavitt produce o schimbare semnificativă în aparatul de comunicare al Casei Albe cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite. Scrutinul este important pentru administrația Trump deoarece americanii vor decide componența Congresului, iar rezultatele pot influența capacitatea președintelui de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului. Secretarul de presă al Casei Albe are un rol central în comunicarea administrației, fiind principala interfață publică între președinție și jurnaliști. Briefingurile organizate la Washington sunt urmărite inclusiv în Europa, în special în perioadele marcate de dosare internaționale majore. Leavitt va rămâne consilier extern Donald Trump nu a anunțat, în mesajul citat, cine îi va lua locul lui Karoline Leavitt la conducerea operațiunilor de presă ale Casei Albe. Plecarea sa este programată pentru sfârșitul lunii august. Până atunci, administrația americană urmează să clarifice modul în care va fi reorganizată echipa de comunicare și cine va deveni noua voce publică a Casei Albe într-o perioadă electorală intensă.
Senatul SUA face un pas decisiv pentru prima reglementare federală a pieței criptomonedelor
John Thune a depus sâmbătă demersurile procedurale pentru organizarea votului pe „Clarity Act”, notează Reuters. Votul va avea loc în cursul lunii septembrie, întrucât senatorii se vor afla în vacanța parlamentară în august. „Clarity Act” ar stabili primul set cuprinzător de reguli federale pentru industria criptomonedelor din Statele Unite. Proiectul ar defini situațiile în care monedele digitale sunt considerate valori mobiliare sau mărfuri și ar stabili autoritățile de reglementare responsabile de supravegherea acestora. Companiile din sectorul cripto susțin că legislația este necesară pentru a oferi mai multă claritate juridică și pentru a favoriza adoptarea criptomonedelor. Adoptarea „Clarity Act” ar reprezenta o nouă victorie importantă pentru Donald Trump în domeniul politicilor privind criptomonedele. Anul trecut, Trump a promulgat o lege privind stablecoin-urile, criptomonedele susținute de active precum dolarul american. De asemenea, familia prezidențială are un interes deosebit în piața cripto. Familia Trump a raportat în luna iunie venituri de peste 1.4 miliarde de dolari din afacerile cripto. Pentru a trece de Senat, legea trebuie să obțină 60 de voturi. Republicanii consideră că actul normativ ar putea să treacă, deși opoziția democrată se opune, solicitând introducerea unor restricții mai stricte privind activitățile cripto ale oficialilor guvernamentali.
Acordul SUA-Arabia Saudită provoacă temeri în Israel privind o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu
Acordul, anunțat miercuri și aflat încă în așteptarea aprobării Congresului Statelor Unite, are ca obiectiv dezvoltarea unui program nuclear civil în Arabia Saudită. Documentul mai permite Riadului să îmbogățească uraniu și să reproceseze combustibil nuclear uzat, activități care pot reprezenta etape tehnologice către dezvoltarea unei arme nucleare, notează Reuters. Reacții vehemente ale liderilor din opoziție Până în prezent, premierul Benjamin Netanyahu, precum și miniștrii israelieni ai apărării și afacerilor externe nu au comentat public acordul, însă, foști oficiali și membri ai opoziției au avertizat cu privire la efectele acordului. „Acordul nuclear care se conturează cu Arabia Saudită, peste capul Israelului, reprezintă un eșec strategic grav care ne pune în pericol securitatea. Îmbogățirea uraniului pe teritoriul saudit ar putea duce la o cursă regională a înarmării nucleare și la o pierdere periculoasă a controlului”, a transmis fostul premier Naftali Bennet. „Programul nuclear civil din Arabia Saudită va culmina cu obținerea de arme nucleare și va declanșa o cursă a înarmărilor scăpată de sub control în Orientul Mijlociu”, a reacționat și fostul ministru al Apărării, Avigdor Lieberman. Acesta consideră că Israelul ar trebui să se opună acordului și să încerce să convingă Congresul SUA să blocheze ratificarea sa. Alt fost ministru al Apărării, Benny Gantz, a declarat: „Nu există niciun oficial din domeniul securității care să afirme că introducerea capacităților nucleare civile în Arabia Saudită, fără a integra această inițiativă în procesul de constituire a unei alianțe regionale moderate, ar fi benefică pentru securitatea Israelului”. Proiectul unui acord nuclear civil cu Arabia Saudită a fost discutat de mulți ani, fiind luat în calcul atât în timpul primei administrații Donald Trump, cât și în mandatul lui Joe Biden. Până în prezent, demersurile au stagnat din cauza avertismentelor lansate de grupurile de neproliferare nucleară, care au arătat că o astfel de tehnologie le-ar putea oferi saudiților o cale directă către dezvoltarea armamentului atomic.
Țoiu: Visa Waiver rămâne o prioritate. România lucrează pentru reluarea procesului împreună cu SUA
„Visa Waiver este o prioritate în relația bilaterală”, a declarat, luni, la TVR Info, ministrul de Externe, Oana Țoiu. Oana Țoiu a precizat că România reușise anterior să reducă rata de refuz a vizelor sub pragul de 3%, condiție necesară pentru aderarea la program, în urma unui efort inter-instituțional la care a contribuit și mediul de afaceri. Ministrul a amintit însă că procesul a fost suspendat, iar ulterior oprit, în contextul schimbării administrației de la Washington și înaintea alegerilor din România. Potrivit acesteia, în prezent, dosarul este gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, iar România și Statele Unite au „unul dintre cele mai bune parteneriate în domeniul schimbului de informații privind trecerea frontierei și securitatea la graniță”. Țoiu a explicat că avansarea dosarului depinde de mai mulți factori, inclusiv de reducerea din nou a ratei de refuz a vizelor sub pragul de 3% și de politica administrației președintelui Donald Trump privind regimul vizelor. „Lucrăm în paralel la schimbul de informații privind trecerea la graniță și la palierul politic, astfel încât, în momentul în care criteriul tehnic va putea fi îndeplinit din nou, să existe și cadrul politic necesar pentru continuarea procesului”, a spus Oana Țoiu.
Lockheed Martin dezvoltă rachete Patriot mai ieftine pentru combaterea dronelor
Proiectul vine în contextul în care armatele caută soluții mai accesibile pentru combaterea dronelor și a altor amenințări aeriene, scrie Financial Times. Compania americană de apărare a anunțat luni că noua rachetă PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE) va costa mai puțin de jumătate din prețul actualelor interceptoare PAC-3 MSE. O rachetă PAC-3 MSE costă aproximativ patru milioane de dolari. Lockheed Martin intenționează să dezvolte și să producă noua armă împreună cu parteneri industriali din Statele Unite și Europa. „Militarii americani și aliați au nevoie de o soluție testată în luptă și eficientă din punct de vedere al costurilor”, a declarat Tim Cahill, președintele diviziei de rachete din cadrul Lockheed Martin. Anunțul a fost făcut în prima zi a Salonului Aeronautic de la Farnborough, eveniment organizat o dată la doi ani, care reunește companii din industria aerospațială și de apărare din întreaga lume. Cererea pentru sistemele Patriot a crescut puternic după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iar stocurile mondiale de rachete s-au redus. În același timp, armatele caută interceptoare mai ieftine pentru combaterea dronelor și a rachetelor cu costuri reduse. Decizia Lockheed Martin arată că marile companii de apărare încearcă să răspundă concurenței venite din partea firmelor tehnologice mai mici și mai flexibile.
Audierile continuă în cazul uciderii lui Charlie Kirk. Procurorii solicită pedeapsa cu moartea pentru bărbatul acuzat
Procurorii își vor prezenta argumentele împotriva bărbatului acuzat de uciderea lui Charlie Kirk, potrivit AP. Audierea începe săptămâna viitoare Audierea preliminară de cinci zile va începe luni. Va fi prima dată când membrii familiei lui Kirk se vor afla în sala de judecată din Utah alături de inculpatul Tyler Robinson . Audierea va fi transmisă în direct. Procurorii care solicită pedeapsa cu moartea vor argumenta că bărbatul acuzat de uciderea activistului conservator ar trebui să fie judecat pentru crimă, arată sursa. Robinson s-a predat după împușcături. Procurorii susțin că i-a trimis și un mesaj text prin care i-a confesat partenerului său. De asemenea, a lăsat un bilet în care spunea că a avut ocazia să o omoare pe una dintre principalele voci conservatoare ale națiunii „și că voi profita”. Nu a pledat înainte de proces Cu toate acestea, el nu a pledat în acest proces, potrivit sursei citate. El este acuzat de crimă agravată în cazul asasinării lui Kirk. Activistul conservator se adresa unei mulțimi de mii de persoane la Universitatea Utah Valley, pe 10 septembrie. Avocații săi nu au comentat cu privire la vinovăția sau nevinovăția sa. Pedeapsa cu moartea este o opțiune în Utah doar atunci când o infracțiune are circumstanțe agravante. Procurorii vor argumenta în cazul lui Robinson că împușcăturile lui Kirk i-au pus în pericol pe ceilalți prezenți. Ce intenționează procurorii Procedura va semăna cu un miniproces. Procurorii intenționează să prezinte probe ADN care să-l lege pe Robinson de arma presupusă a crimei, mărturii ale anchetatorilor, constatările autopsiei, declarațiile martorilor și înregistrarea video a uciderii lui Kirk. Procurorii nu sunt obligați să prezinte toate probele. De asemenea, pot folosi informații secundare sau zvonuri, mai precizează sursa. După încheierea audierii, judecătorul districtual trebuie să decidă dacă trebuie continuat cazul.
Papa face apel la moderare în contextul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA
Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la „moderare” în discursul său public de vineri, cu ocazia aniversării a 250 de ani de existență în SUA, potrivit AFP. Primul discurs al papei axat pe politica americană Discursul Suveranului Pontif a reprezentat primul discurs de acest fel axat pe politica americană. Fără a-l menționa pe președintele american Donald Trump, Papa i-a îndemnat pe americani să găsească „un teren comun” și „unitate”. El a vorbit despre modul în care „valuri succesive de imigranți” au modelat viitorul țării, potrivit sursei. Discursul video a fost transmis Centrului Național pentru Constituție din Philadelphia. Discursul părea să sublinieze mai multe puncte care vizau stilul diviziv al lui Trump, conform sursei citate. Conflict continuu între Papă și Trump Suveranul Pontif și președintele american s-au confruntat în repetate rânduri în ultimele luni din cauza criticilor papale la adresa represiunii dure împotriva imigrației în Statele Unite și a războiului împotriva Iranului. Trump l-a numit pe Papa „slab” în ceea ce privește criminalitatea și „groaznic” în ceea ce privește politica externă. Ca răspuns, Papa a transmis că „nu se teme” de Trump, potrivit aceleiași surse. „Un discurs public marcat pe moderație” În discursul său, Papa Leon al XIV-lea a cerut „un discurs public marcat de moderație, respect pentru opiniile celorlalți și un efort continuu de a găsi un teren comun”. De asemenea, Suveranul Pontif a declarat că speră că cea de-a 250-a aniversare a Statelor Unite va fi ocazia unei „reangajări solemne” față de idealurile fondatoare ale SUA.
Hezbollah respinge acordul-cadru dintre Israel și Liban: Un acord umilitor, rușinos și o cedare a suveranității
Hezbollah a respins oficial acordul-cadru încheiat la Washington între Israel, Liban și Statele Unite, prin care forțele israeliene urmează să se retragă din două zone din sudul Libanului. „Acest acord este nul și neavenit, iar prevederile Memorandumului de Înțelegere irano-american trebuie puse în aplicare. Acordul-cadru de la Washington este umilitor, rușinos și reprezintă o cedare a suveranității”, a declarat Qassem, citat de Al Jazeera. „Condiționarea retragerii israeliene de dezarmarea rezistenței din Liban este o propunere foarte periculoasă care depășește toate liniile roșii”, mai spune liderul Hezbollah. Acesta a lansat atacuri și la adresa autorităților de la Beirut, subliniind că acest acord legitimează ocupația militară israeliană. „Acordul ar putea duce chiar la anexarea acestor teritorii către entitatea sionistă. Le transmitem autorităților libaneze: Este timpul să vă retrageți păcatele care distrug Libanul”, a mai declarat Qassem. Reacția grupării Hezbollah vine după ce Israel, Statele Unite și Liban au semnat un acord-cadru care prevede retragerea trupelor israeliene din două regiuni din sudul țării, demers descris drept baza unor negocieri viitoare care ar putea conduce la o înțelegere mai amplă între cele două țări.
SUA au lovit ținte militare iraniene după atacul asupra unei nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz
„Avioane americane au atacat depozite de rachete și drone iraniene, precum și radare de coastă, după ce Iranul a lovit nava M/V Ever Lovely pe 25 iunie cu o dronă de atac unidirecțională. Nava de marfă sub pavilion singaporez ieșea din Strâmtoarea Ormuz de-a lungul coastei Omanului în momentul atacului Iranului”, a transmis Comandamentul Central , printr-un comunicat de presă, citat de CNN. https://t.co/W4zjNqnmCt — U.S. Central Command (@CENTCOM) June 26, 2026 Președintele Donald Trump a condamnat atacul iranian. „Evident, aceasta este o încălcare nechibzuită a Acordului nostru de încetare a focului”, afirmă liderul de la Casa Albă. „Încă avem de luptat. Au o oarecare capacitate, nu prea multă. Nu câștigă sau ceva de genul, dar au o oarecare capacitate; încă pot trage. Nimeni nu a văzut-o venind. Și a lovit o navă și a provocat niște pagube. Nu se pot face astfel de treburi”, a mai spus președintele Trump. În urma atacului iranian, Organizația Maritimă Internațională (IMO), agenție a ONU, a suspendat temporar operațiunea de evacuare a navelor comerciale blocate în regiune. „Siguranța navigatorilor rămâne prioritatea principală. Pentru a asigura o abordare coordonată și siguranța navigației, planul de evacuare va fi suspendat până când situația va deveni mai clară”, a transmis instituția.