Grindeanu neagă că ar fi negociat gaze cu americanii. Guvernul Bolojan, Cel mai anti-american guvern de la Revoluție încoace
Liderul social-democrat a respins și scenariile care leagă relația cu oficialii americani de căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. „Rolul meu nu e să închei contracte” Grindeanu a fost întrebat dacă, în cadrul întâlnirii cu Kimberly Guilfoyle, diplomata americană ar fi făcut presiuni pentru încheierea unui contract cu Atlantic-SEE LNG Trade, în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind costurile unei asemenea înțelegeri. Liderul PSD a negat că ar fi purtat negocieri privind contracte comerciale. „Pe scurt, rolul meu nu e să închei contracte și nici n-am discutat despre acest lucru. Dar poate că n-am fost destul de explicit ieri, fiindcă am văzut că acest lucru este legat de moțiunea de cenzură. Vă mai spun o dată ca să înțeleagă toată lumea și toată propaganda lui Bolojan. Pe Ilie Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici Monstrul din Loch Ness, nici Bigfoot. L-au dat cei 88% dintre români care au spus că țara merge într-o direcție greșită. Și că guvernează prost”, a declarat Sorin Grindeanu. În spațiul public au apărut în ultimele zile informații privind discuții despre achiziționarea de gaze naturale lichefiate americane prin Coridorul Vertical. Grindeanu declarase anterior că discuțiile sale cu Guilfoyle au vizat această rută energetică și potențialul României de a deveni țară de tranzit. Grindeanu mută disputa spre depozitele de gaze Președintele PSD a lansat apoi un atac dur la adresa fostei conduceri a Executivului și a pus sub semnul întrebării nivelul de umplere a depozitelor de gaze înaintea sezonului rece. „Dacă vreți să discutăm serios despre gaze, cum ar putea să vă spună prima dată domnul Bolojan, de ce depozitele de gaze din România sunt umplute la, astăzi cum vorbim, la mai puțin de 80% din capacitate. Mai e un pic și vine iarna. Acesta este, sau nu, până la urmă, un atentat la siguranță și securitate energetică națională? Eu nu am discutat, în niciun moment, despre contracte de gaze. Niciun moment. Că nu e treaba mea. Asta era treaba premierului demis, Ilie Bolojan, să se asigure că România are gaze. Inclusiv pentru această iarnă. Dar nici măcar acest lucru nu l-a făcut cum trebuie”, a afirmat Grindeanu. „Susțin parteneriatul strategic cu SUA” Liderul PSD a insistat că poziția sa nu reprezintă o distanțare față de Washington și a descris Statele Unite drept principalul aliat al României în NATO. „Să știți că eu susțin parteneriatul strategic cu SUA, care este cel mai important aliat al nostru în NATO, la fel cum susțin apartenența noastră la Uniunea Europeană. Știți ce este? Regretabil. Este regretabil, și-mi asum acest lucru, că am avut la putere, în aceste luni, cel mai anti-american guvern de la Revoluție încoace. Și asta demonstrează că avem nevoie urgent de un guvern care să repună relația cu Statele Unite ale Americii pe făgașul normal”, a declarat Sorin Grindeanu. „Nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii” Grindeanu a încheiat respingând din nou interpretările privind o presupusă intervenție externă în schimbarea Guvernului Bolojan. „Restul e un spectacol la care măscărici, așa cum am spus, dincolo de încercarea de distrugere a relațiilor cu Statele Unite ale Americii, încearcă să-i creeze o aură lui Ilie Bolojan. Nu. Pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii și bine au făcut. Nu l-au dat nici americanii, nici rușii, nici bubulii, nici iluminații, ci românii”, a declarat liderul PSD. Controversa a pornit după ce The Wall Street Journal a relatat, citând persoane familiarizate cu o discuție desfășurată la Atena, că Guilfoyle ar fi făcut afirmații interpretate drept o sugestie privind capacitatea SUA de a influența schimbări de guvern. Avocatul diplomatei americane a contestat relatarea respectivului schimb de replici.
Discurs exploziv al lui Trump la ONU. Ce a spus despre Iran, Ucraina și Venezuela
Liderul de la Casa Albă a declarat că va continua eforturile pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean și a avertizat că Washingtonul poate recurge la sancțiuni dacă va considera necesar, relatează The Guardian. Trump despre Ucraina: „Este timpul să se oprească uciderile” Una dintre temele abordate de Trump în discursul de la New York a fost războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Președintele SUA a declarat că intenționează să continue demersurile pentru oprirea conflictului. Trump a amintit că a promulgat o nouă lege privind sancțiunile și a precizat că este pregătit să folosească aceste instrumente „dacă va fi necesar”. „Este timpul să se oprească uciderile”, a spus liderul american. Anterior, Trump afirmase că încheierea războiului s-ar putea produce, în opinia sa, „mai repede decât cred oamenii”. Înaintea discursului, întrebat ce mesaj îi transmite președintelui rus Vladimir Putin, Trump îi ceruse acestuia să pună capăt războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află, la rândul său, la New York și are programată o întâlnire cu liderul american. Schimburile de atacuri dintre Rusia și Ucraina au continuat înaintea reuniunii, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Amenințare explicită la adresa Iranului Iranul a ocupat un loc important în intervenția președintelui american. Trump a apărat decizia administrației sale de a recurge la forță împotriva Teheranului, afirmând că obiectivul Washingtonului a fost împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară. El a prezentat apoi două variante pentru viitorul relației cu Republica Islamică: încheierea unui acord sau continuarea confruntării. Trump a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică dacă autoritățile iraniene nu acceptă o înțelegere, dar ulterior și-a exprimat convingerea că Teheranul va ajunge la un acord. Delegația iraniană a părăsit sala în timpul criticilor formulate de Trump la adresa conducerii de la Teheran, potrivit AP. Venezuela, Cuba și cartelurile din America Latină Trump și-a apărat și politica față de Venezuela, inclusiv acordurile privind petrolul, afirmând că Statele Unite nu vor permite apariția unor amenințări la adresa intereselor americane în emisfera vestică. Președintele SUA a susținut că Washingtonul este pregătit, dacă va considera necesar, să își utilizeze puterea militară pentru apărarea intereselor sale. El a comparat, de asemenea, cartelurile de droguri cu organizația teroristă Stat Islamic și a cerut Mexicului să recâștige controlul asupra teritoriului său în fața grupărilor criminale. În cazul Cubei, Trump a afirmat că administrația sa urmărește o „schimbare fundamentală” a situației și a descris statul cubanez drept unul aflat sub o presiune foarte mare. Trump respinge o schemă globală pentru controlul inteligenței artificiale Spre finalul intervenției, președintele american a abordat și inteligența artificială. Trump a declarat că va respinge apelurile pentru ceea ce el a numit o „schemă globalistă” de control al AI. El le-a propus totodată liderilor reuniți la New York ca tehnologia să fie denumită „super intelligence” – „superinteligență” – sau „SI”, în locul termenului consacrat de „artificial intelligence” – inteligență artificială. Tema inteligenței artificiale se află pe agenda actualei Adunări Generale, pe fondul dezbaterilor internaționale privind necesitatea unor mecanisme de control și a unor reguli pentru tehnologiile aflate într-o dezvoltare rapidă. Discursul lui Trump a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, unde războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, securitatea internațională, economia și dezvoltarea inteligenței artificiale se numără printre principalele teme aflate în discuție.
Ambasadorul Statelor Unite, mesaj de Ziua Bucureștiului: Acest oraș m-a primit cu brațele deschise
„La mulți ani, București!”, a transmis Ambasada Statelor Unite ale Americii la București pe Facebook. Ambasadorul Darryl Nirenberg a evidențiat sprijinul oferit de Washington pentru patrimoniul României, referindu-se la Mănăstirea Stavropoleos din Centrul Vechi. „Mie și familiei mele ne-a plăcut foarte mult să vizităm Mănăstirea Stavropoleos din București – o adevărată comoară, restaurată cu sprijinul Fondului Ambasadorial de Conservare a Obiectivelor Culturale (AFCP), dovedind respectul nostru profund pentru patrimoniul bogat al României”, a transmis Nirenberg. Diplomatul a subliniat legătura strânsă pe care a dezvoltat-o cu orașul în timpul mandatului său. „Acest oraș m-a primit pe mine și familia mea cu brațele deschise, iar noi suntem recunoscători că ne aflăm aici”, a continuat oficialul american. „Urez Bucureștiului să se bucure, în continuare, de dezvoltare și de parteneriatul și prietenia cu Statele Unite”, a mai transmis ambasadorul. 567 de ani de la atestarea prin hrisovul lui Vlad Țepeș Mesajul Ambasadei SUA a fost transmis în contextul în care Bucureștiul marchează duminică 567 de ani de la atestarea sa oficială. Hrisovul în care apare pentru prima dată Bucureștiul a fost emis de Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, la 20 septembrie 1459 și se încheia cu precizarea că a fost scris în „Cetatea București”, ceea ce dovedește nu doar existența așezării, ci și utilizarea ei drept reședință domnească. Aniversarea este marcată în acest weekend prin Zilele Bucureștiului 2026, program organizat de Primăria Capitalei și instituțiile din subordine.
Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru vor participa la recepția oferită de Donald Trump, cu ocazia Adunării Generale a ONU. Programul președintelui în SUA
Pe 21 septembrie, Nicușor Dan se va întâlni cu Alianța foștilor ambasadori ai Statelor Unite ale Americii în România. Ulterior, președintele va avea o întâlnire cu antreprenori români din SUA care activează în domeniul Tech. Programul zilei va continua cu o întâlnire cu reprezentanții JP Morgan Chase și cu investitori în obligațiuni românești. Tot pe 21 septembrie, Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, va participa la summitul „Fostering the Future Together Partnership Event”, organizat sub patronajul Primei Doamne a Statelor Unite, Melania Trump. Pe 22 septembrie, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru vor participa la inaugurarea intersecției „The Queen Marie of Romania Corner”, în New York. Evenimentul are loc în contextul aniversării a 100 de ani de la turneul istoric al Reginei Maria în Statele Unite. Ulterior, președintele și Prima Doamnă se vor întâlni cu reprezentanții comunității românești din New York. În aceeași zi, Nicușor Dan va participa, la sediul Organizației Națiunilor Unite, la deschiderea Săptămânii la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Mirabela Grădinaru va participa separat la dejunul oferit de Melania Trump pentru Primele Doamne și Domni prezenți la New York. Pe 23 septembrie, Nicușor Dan va avea o întâlnire cu Benjamin Black, CEO al US International Development Finance Corporation. Tot pe 23 septembrie, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru vor participa la recepția tradițională oferită de președintele Statelor Unite, Donald Trump, și de Prima Doamnă Melania Trump.
Nicușor Dan zboară în SUA cu avionul folosit și de Klaus Iohannis. Cât au costat cursele prezidențiale
Președintele Nicușor Dan va merge în această lună la New York, în Statele Unite, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), cu un avion privat de tip Dassault Falcon 8X închiriat de Administrația Prezidențială de la compania aeriană luxemburgheză Global Jet, potrivit BoardingPass. Intervenția președintelui Nicușor Dan în plenul Adunării Generale a ONU este programată pentru data de 23 septembrie, potrivit precizărilor făcute luna trecută de Administrația Prezidențială. BoardingPass notează că avionul cu care va merge Nicușor Dan la New York „s-a mai plimbat și fostul președinte”, Klaus Iohannis, care a fost criticat în timpul mandatului pentru costurile ridicate ale zborurilor și pentru lipsa de transparență privind aceste cheltuieli. Potrivit portalului de aviație, Klaus Iohannis a folosit această aeronavă „pe zboruri în Europa și Orientul Mijlociu, cea mai îndepărtată destinație pentru care a fost închiriat de la Global Jet un avion Falcon 8X fiind Reykjavik (Islanda)”. La ultima sa deplasare în Statele Unite, președintele Nicușor Dan a folosit un avion privat de tip Bombardier Global 5000, închiriat de la Țiriac Air, mai arată BoardingPass. „Costul de închiriere de la Global Jet al acestui avion este necunoscut, însă Țiriac Air a încasat 200.000€ pentru avionul pus la dispoziția președinției la începutul anului 2026 pentru vizita din SUA”, mai precizează BoardingPass. Cu toate acestea, la începutul mandatului său de președintele, Nicușor Dan a folosit avioane militare pentru deplasările în străinătate. În perioada mandatului lui Klaus Iohannis, Global Jet asigura „avioanele necesare pentru deplasările din afara Europei, în timp ce o companie aeriană locală a asigurat transportul fostului președinte în Europa”, potrivit BoardingPass. Portalul precizează că „ocazional, pentru zborurile din Europa au fost închiriate, de câteva ori, și avioane de la Global Jet”. Cât de costisitoare erau deplasările lui Iohannis și unde se poziționează Nicușor Dan acum Costurile zborurilor lui Klaus Iohannis la New York au variat de la un an la altul. Pentru deplasarea la Adunarea Generală a ONU din 2021, Administrația Prezidențială a plătit companiei Global Jet aproximativ 280.000 de euro, potrivit BoardingPass. „Un an mai târziu, costul pentru aceeași deplasare, combinată cu participarea la funeraliile reginei Angliei, aproape s-au dublat, ajungând la aproximativ 510.000€, iar în 2023 Global Jet a încasat circa 460.000€ doar pentru un zbor de la București spre New York și retur, cu oprire la Sibiu”, mai scrie portalul. Pentru deplasarea lui Klaus Iohannis la New York în 2024, cu un avion de la Global Jet, Administrația Prezidențială a cheltuit 440.000 de euro. De-a lungul ultimilor ani, Administrația Prezidențială a închiriat de la Global Jet mai multe tipuri de aeronave pentru deplasările oficiale. Printre acestea se numără Dassault Falcon 7X, Falcon 8X, Boeing 737-900 BBJ3, Gulfstream G550 și G650 și Bombardier Global 6000.
Consilier al lui Putin: Japonia ar putea avea bomba atomică într-un an. Declarația vine după scandalul provocat de vizita lui Putin în insulele revendicate de Tokyo
Anton Kobiakov, consilier al președintelui rus și secretar executiv al comitetului de organizare al Forumului Economic Estic, a declarat pentru agenția TASS că Japonia ar avea nevoie de numai aproximativ un an pentru a obține o armă nucleară. „Se vorbește chiar despre arme nucleare, pe care Japonia este capabilă să le construiască în aproximativ un an”, a afirmat oficialul rus, potrivit TASS. Kobiakov a acuzat Tokyo de o „militarizare revanșistă” și a susținut că retorica premierului Sanae Takaichi ar demonstra o trecere a Japoniei de la rolul tradițional de aliat al Statelor Unite la o implicare directă în strategia regională și globală a Washingtonului. Afirmația lui Kobiakov a fost preluată marți seară de mai multe publicații ruse. Japonia spune că nu vrea bomba atomică Japonia este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară și se prezintă oficial drept stat fără arme nucleare. Din 1967, politica sa este construită în jurul celor „Trei Principii Non-Nucleare”: să nu dețină, să nu producă și să nu permită introducerea armelor nucleare în Japonia. Iar declarația consilierului lui Putin vine la numai două săptămâni după ce Sanae Takaichi a reafirmat public această poziție. La 9 august, în timpul comemorărilor de la Nagasaki, premierul japonez a declarat că politica guvernului „rămâne neschimbată” și că Tokyo continuă să considere cele trei principii drept o politică fundamentală. Takaichi a subliniat și importanța statutului Japoniei de stat parte la Tratatul de Neproliferare și a promis respectarea obligațiilor asumate prin acesta. Declarația vine după un scandal major între Moscova și Tokyo Momentul afirmației lui Kobiakov este important. Relațiile dintre cele două state s-au tensionat puternic după ce Vladimir Putin a vizitat, pe 13 august, insula Iturup, cunoscută în Japonia sub numele de Etorofu. A fost prima vizită a lui Putin pe una dintre insulele sudice ale arhipelagului Kurile revendicate de Japonia. Tokyo consideră Etorofu, Kunashiri, Shikotan și grupul Habomai drept „Teritoriile de Nord” și susține că acestea fac parte din teritoriul japonez. Rusia le controlează de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Vizita liderului de la Kremlin a provocat imediat un scandal diplomatic. Premierul Sanae Takaichi a declarat că deplasarea lui Putin este „absolut inacceptabilă”, iar guvernul japonez a convocat ambasadorul Rusiei pentru a protesta oficial. Takaichi a precizat că Tokyo ceruse în mod repetat Moscovei ca Putin să nu viziteze insulele disputate. Rusia a respins protestul și a răspuns câteva zile mai târziu convocând, la rândul său, ambasadorul Japoniei la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că suveranitatea Rusiei asupra insulelor este „de necontestat” și a criticat ceea ce a numit declarațiile „anti-ruse” ale conducerii japoneze. Putin a inspectat zona în timp ce Rusia desfășura exerciții militare Putin s-a deplasat în Extremul Orient rus în timp ce Flota rusă din Pacific desfășura exerciții militare de amploare în regiune. Liderul rus a urcat inclusiv la bordul crucișătorului purtător de rachete Varyag înainte de deplasarea pe Iturup. Ulterior, Rusia a desfășurat teste cu rachete și exerciții în apropierea insulelor disputate, inclusiv cu sisteme de apărare de coastă Bastion, provocând noi proteste din partea Japoniei. Pentru Moscova, insulele au o valoare strategică majoră, deoarece permit controlul accesului dintre Marea Ohotsk și Oceanul Pacific, o zonă importantă pentru submarinele rusești purtătoare de rachete balistice. Pentru Japonia, problema are atât o dimensiune strategică, cât și una istorică. Uniunea Sovietică a ocupat insulele în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, iar populația japoneză a fost ulterior îndepărtată. Disputa este atât de profundă încât Japonia și Rusia nu au semnat nici până astăzi un tratat formal de pace care să încheie conflictul dintre ele din Al Doilea Război Mondial. Cât de realist este termenul de un an, înaintat de omul lui Putin Japonia este descrisă de specialiști drept un stat cu o importantă „capacitate nucleară latentă”: nu deține arme atomice, însă are o industrie nucleară civilă avansată, tehnologie aerospațială și o industrie de apărare sofisticată. Într-o amplă investigație publicată de Reuters, experții citați estimau că Japonia ar putea produce relativ rapid o armă dacă ar lua decizia politică de a abandona actuala doctrină. Jennifer Kavanagh, specialistă în probleme militare, estima că realizarea unui dispozitiv suficient de compact pentru a putea fi transportat de o rachetă ar putea dura „câțiva ani”. Există însă o diferență importantă între construirea unui prim dispozitiv experimental și crearea unui arsenal nuclear militar credibil, cu focoase miniaturizate, sisteme de comandă, mijloace de transport și capacitatea de a supraviețui unui atac. Comisia pentru Energie Atomică a Japoniei estimează că stocul total de plutoniu japonez era de aproximativ 44,4 tone la 31 martie 2026. Materialul provine din programul nuclear civil și este supus regimului internațional de control și garanții. Guvernul japonez afirmă explicit că urmărește reducerea stocului și folosirea plutoniului exclusiv în scopuri pașnice.
Siria, eliminată oficial de SUA de pe lista statelor care sponsorizează terorismul
Potrivit actualizării publicate pe site-ul oficial al Departamentului Trezoreriei, Siria nu mai este supusă reglementărilor aplicate statelor sponsori ai terorismului, relatează agenția SANA. Decizia atrage după sine eliminarea restricțiilor specifice asociate tranzacțiilor financiare și bancare și intră în vigoare imediat, ca parte a modificărilor periodice aduse cadrului de reglementare al OFAC. Schimbarea de statut survine în urma unei notificări transmise Congresului SUA de către președintele Donald Trump pe 8 iulie, document prin care s-a inițiat formal procedura de ridicare a acestei desemnări. „Ridicarea sancțiunilor asupra Siriei va debloca comerțul și investițiile internaționale, va oferi Siriei șansa de a se reconstrui și va deschide un nou capitol pentru poporul sirian. O Sirie stabilă, unificată, în pace cu ea însăși și cu vecinii săi aduce beneficii nu numai regiunii, ci întregii lumi”, spunea Secretarul de Stat Marco Rubio, eliminarea Siriei de pe listă. De asemenea, Donald Trump a redistribuit pe rețelele sociale un mesaj al ministrului sirian de Externe și Expatriați, Asaad Hassan al-Shaibani, referitor la eliminarea Siriei de pe lista statelor care sponsorizează terorismul.
Canada impune tarife pentru produsele din SUA după ce negocierile comerciale cu Donald Trump au eșuat
Premierul canadian Mark Carney a anunțat sâmbătă că Canada va impune tarife pentru importurile din SUA, după ce negocierile comerciale dintre cele două țări nu au dus la un acord. Noile taxe canadiene vor intra în vigoare pe 8 septembrie și vor viza produse precum oțel, produse lactate, electrocasnice, echipamente agricole, hârtie și celuloză, precum și electronice, scrie Reuters. Decizia vine după ce președintele american Donald Trump a introdus tarife de 50% pentru anumite produse canadiene. Noile taxe americane au intrat în vigoare la miezul nopții și afectează aproximativ 20 de miliarde de dolari din exporturile Canadei către Statele Unite. Carney a declarat că măsurile canadiene urmăresc protejarea angajaților, fermierilor, familiilor și companiilor din Canada. „Canada va egala noile tarife ale Washingtonului dolar pentru dolar pentru a proteja muncitorii, fermierii, familiile și companiile canadiene”, a spus premierul canadian, citat de Reuters. Canada și SUA, în pragul unui război comercial Întrebat dacă situația poate fi descrisă drept un război comercial între Canada și SUA, Mark Carney a avut un răspuns tranșant. „Ești în război când ești atacat. Noi am fost atacați”, a afirmat premierul canadian. Tensiunile comerciale complică și mai mult relația dintre cele două state, care sunt de mult timp parteneri comerciali și aliați strategici. Disputa ar putea avea implicații inclusiv asupra viitorului acordului de liber schimb nord-american, cunoscut sub numele de USMCA. Acordul a protejat în ultimele 18 luni cea mai mare parte a exporturilor canadiene către SUA de tarife suplimentare. Noile taxe americane nu mai oferă însă aceeași protecție pentru produsele vizate. Canada este puternic dependentă de piața americană, aproximativ 70% din exporturile sale fiind destinate Statelor Unite. În acest context, decizia guvernului de la Ottawa reprezintă o schimbare importantă de strategie comercială. Canada respinge noile condiții propuse de Donald Trump Mark Carney a precizat că negocierile dintre Canada și SUA au fost blocate după ce administrația Trump a transmis, în ultimele zile, noi condiții pe care guvernul canadian le-a considerat inacceptabile. Potrivit premierului canadian, propunerile americane au fost „neeconomice” și „nedrepte” și ar fi redus beneficiile unui eventual acord pentru Canada. Printre solicitările Washingtonului s-ar fi numărat și limitarea capacității Canadei de a încheia noi acorduri comerciale cu alte state. „Nu putem accepta ceea ce ne-au oferit și nu vom oferi ceea ce ne-au cerut”, a declarat Carney. Donald Trump sperase ca un acord comercial cu Canada să fie încheiat vineri, însă negocierile s-au încheiat fără un compromis. Canada pregătește ajutoare pentru industriile afectate Guvernul canadian urmează să anunțe săptămâna viitoare măsuri de sprijin pentru industriile afectate de noile tarife americane. Mark Carney a precizat că programele de sprijin ar putea fi menținute timp de mai mulți ani. Premierul canadian a anunțat, de asemenea, că Ottawa intenționează să își consolideze relațiile comerciale și militare cu alte state, pentru a reduce dependența de Statele Unite.
Donald Trump pierde unul dintre cei mai apropiați oameni de la Casa Albă. Karoline Leavitt pleacă la finalul lunii
Donald Trump a confirmat plecarea lui Karoline Leavitt printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, precizând că aceasta a decis să acorde mai mult timp familiei și copiilor săi, relatează CNN. Președintele Statelor Unite a descris-o drept unul dintre consilierii săi de cea mai mare încredere și a transmis că înțelege și respectă decizia acesteia de a renunța la poziția de la Casa Albă. Despărțirea nu va fi însă una completă. Potrivit lui Trump, Leavitt va continua să colaboreze cu el în calitate de consilier extern, ceea ce sugerează că aceasta va rămâne în cercul politic apropiat al președintelui american. Schimbare importantă înaintea alegerilor din SUA Plecarea lui Karoline Leavitt produce o schimbare semnificativă în aparatul de comunicare al Casei Albe cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite. Scrutinul este important pentru administrația Trump deoarece americanii vor decide componența Congresului, iar rezultatele pot influența capacitatea președintelui de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului. Secretarul de presă al Casei Albe are un rol central în comunicarea administrației, fiind principala interfață publică între președinție și jurnaliști. Briefingurile organizate la Washington sunt urmărite inclusiv în Europa, în special în perioadele marcate de dosare internaționale majore. Leavitt va rămâne consilier extern Donald Trump nu a anunțat, în mesajul citat, cine îi va lua locul lui Karoline Leavitt la conducerea operațiunilor de presă ale Casei Albe. Plecarea sa este programată pentru sfârșitul lunii august. Până atunci, administrația americană urmează să clarifice modul în care va fi reorganizată echipa de comunicare și cine va deveni noua voce publică a Casei Albe într-o perioadă electorală intensă.
Senatul SUA face un pas decisiv pentru prima reglementare federală a pieței criptomonedelor
John Thune a depus sâmbătă demersurile procedurale pentru organizarea votului pe „Clarity Act”, notează Reuters. Votul va avea loc în cursul lunii septembrie, întrucât senatorii se vor afla în vacanța parlamentară în august. „Clarity Act” ar stabili primul set cuprinzător de reguli federale pentru industria criptomonedelor din Statele Unite. Proiectul ar defini situațiile în care monedele digitale sunt considerate valori mobiliare sau mărfuri și ar stabili autoritățile de reglementare responsabile de supravegherea acestora. Companiile din sectorul cripto susțin că legislația este necesară pentru a oferi mai multă claritate juridică și pentru a favoriza adoptarea criptomonedelor. Adoptarea „Clarity Act” ar reprezenta o nouă victorie importantă pentru Donald Trump în domeniul politicilor privind criptomonedele. Anul trecut, Trump a promulgat o lege privind stablecoin-urile, criptomonedele susținute de active precum dolarul american. De asemenea, familia prezidențială are un interes deosebit în piața cripto. Familia Trump a raportat în luna iunie venituri de peste 1.4 miliarde de dolari din afacerile cripto. Pentru a trece de Senat, legea trebuie să obțină 60 de voturi. Republicanii consideră că actul normativ ar putea să treacă, deși opoziția democrată se opune, solicitând introducerea unor restricții mai stricte privind activitățile cripto ale oficialilor guvernamentali.