Liderul sud-coreean i-a cerut lui Xi Jinping să fie mediator în problemele legate de Coreea de Nord
Lee a spus că a făcut această cerere când s-a întâlnit cu Xi la summitul de luni de la Beijing. Liderul sud-coreean a citat răspunsul președintelui chinez, care a spus că este nevoie de răbdare în ceea ce privește problemele nord-coreene, potrivit AP. Comunicarea cu Coreea de Nord este „complet blocată” „Depunem eforturi, dar toate canalele noastre (cu Coreea de Nord) sunt complet blocate, astfel încât nu putem comunica deloc. I-am spus că ar fi bine ca China să joace rolul de mediator pentru pace”, a declarat Lee într-o intervenție televizată. „Președintele Xi a apreciat eforturile noastre și a spus că trebuie să avem răbdare”. China este cel mai mare partener comercial al Coreei de Nord și principalul său susținător diplomatic. Coreea de Sud și SUA au cerut în repetate rânduri Chinei să-și folosească influența unică pentru a convinge Coreea de Nord să reia diplomația, aflată în stagnare de mult timp, sau să renunțe la armele nucleare. China a îndemnat toate părțile implicate în problemele Coreei de Nord să dea dovadă de reținere și, în ultimii ani, a blocat în repetate rânduri încercările SUA și ale altor țări de a înăspri sancțiunile împotriva Coreei de Nord, în ciuda testelor cu arme interzise de rezoluțiile ONU. Coreea de Nord a refuzat să se angajeze în dialog cu Coreea de Sud și SUA și a luat măsuri pentru a-și extinde arsenalul nuclear de când diplomația nucleară riscantă a liderului său Kim Jong Un cu Donald Trump s-a prăbușit în 2019. Presiunile guvernului lui Lee De la preluarea mandatului în iunie 2025, guvernul liberal al lui Lee a făcut presiuni puternice pentru redeschiderea negocierilor cu Coreea de Nord, dar Phenianul a ignorat în mare măsură oferta lui Lee. În iulie, sora lui Kim și înaltă oficialitate, Kim Yo Jong, a declarat că „încrederea oarbă” a guvernului Lee în alianța Coreei de Sud cu SUA și ostilitatea față de Coreea de Nord nu îl diferențiază de predecesorul său conservator. Lee a declarat că premierul chinez Li Qiang i-a spus marți, în cadrul unei întâlniri separate, că este necesar să aibă răbdare. „Rolul vecinilor este necesar. Am solicitat Chinei să joace un astfel de rol, iar China a spus că va depune oricum astfel de eforturi”, a declarat Lee.
Cancelarul Germaniei avertizează că Uniunea Europeană va fi grav afectată timp de ani de zile dacă nu sprijină financiar Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat luni că Uniunea Europeană va suferi consecințe serioase pe termen lung dacă cei 27 de lideri ai blocului nu ajung la un acord privind un împrumut de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, la summitul de la Bruxelles din această săptămână. Merz coordonează inițiativa pentru un împrumut esențial pentru Kiev, bazat pe activele înghețate ale băncii centrale a Rusiei aflate în Europa, în principal în Belgia. La Bruxelles există temeri că Rusia și Statele Unite vor profita de neînțelegerile dintre statele membre pentru a bloca acordul la reuniunea Consiliului European de joi. „Să nu ne amăgim singuri. Dacă nu reușim acest lucru, capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată timp de ani de zile, dacă nu chiar pentru o perioadă mai lungă”, a declarat Merz luni, la Berlin, potrivit POLITICO. „Și vom arăta lumii că, într-un moment atât de crucial al istoriei noastre, suntem incapabili să fim uniți și să acționăm pentru a ne apăra propria ordine politică pe acest continent european.”, a mai spus Merz. Zelenski, discuții la Berlin Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunilor de la Berlin dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reprezentanții președintelui american Donald Trump și lideri europeni. Aceștia au analizat opțiunile pentru încheierea războiului din Ucraina. Garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt un punct central al discuțiilor. Diplomați europeni au transmis că Ucraina și Statele Unite înregistrează progrese în apropierea pozițiilor legate de negocierile de pace, fără a oferi detalii. Avertismentul lui Merz a venit după declarațiile șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Kallas a declarat că împrumutul bazat pe activele înghețate pare „din ce în ce mai dificil” înaintea summitului de joi. Friedrich Merz susține că folosirea activelor rusești reprezintă singura soluție realistă pentru menținerea stabilității financiare a Ucrainei anul viitor. Totuși, înaintea reuniunii de la Bruxelles, există temeri că opoziția unor state membre, sub presiuni din partea Rusiei și a Statelor Unite, va bloca planul. Potrivit unui proiect de plan de pace SUA-Rusia apărut online, Washingtonul intenționează să direcționeze o parte din active către reconstrucția coordonată de Statele Unite. Oficialii europeni susțin că opoziția americană față de folosirea activelor de către Europa nu a dispărut. Friedrich Merz a declarat, de altfel, că fondurile rusești nu trebuie să fie transferate în beneficiul economic al Statelor Unite.
Papa Leon al XIV-lea pledează pentru dialog și avertizează împotriva unei intervenții americane în Venezuela
„Se pare că există posibilitatea să existe chiar o operațiune de invadare a teritoriului venezuelean. Cred cu tărie că este mai bine să căutăm modalități de dialog, poate presiune, inclusiv presiune economică”, a transmis marți suveranul pontif. De asemenea, Papa Leon care a fost misionar și episcop în Peru a susținut că liderii religioși din statele sud-americane caută metode de calmare a tensiunilor între Statele Unite și Venezuela. Acesta a mai punctat și că liderii Maduro și Trump au avut o convorbire telefonică, declarând că pozițiile oficiale din SUA se schimbă frecvent. Tensiunile dintre Statele Unite și Venezuela s-au accentuat pe fondul acuzațiilor formulate de liderul american conform cărora Maduro permite și sprijină transporturile de droguri destinate pieței americane. Sâmbătă, președintele Trump a transmis: „Către toate companiile aeriene, piloți, traficanți de droguri și persoane, vă rugăm să luați în considerare închiderea în întregime a spațiului aerian de deasupra și din jurul Venezuelei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei probleme! Președintele Donald J. Trump”, iar duminică a anunțat că a discutat telefonic cu președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. În paralel, guvernul american crescut prezența militară în regiune, sub pretextul operațiunilor anti-drog, efectuând din septembrie cel puțin 21 de atacuri asupra unor ambarcațiuni suspecte din Caraibe și Pacific, atacuri soldate cu cel puțin 83 de morți.
Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil
Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea
Ucraina analizează la nivel tehnic planul de pace propus de SUA și cere respectarea proprieii poziții
„Studiem cu atenție toate propunerile partenerilor noștri și așteptăm aceeași atitudine corectă față de poziția, suveranitatea, siguranța cetățenilor și o pace justă a Ucrainei”, a transmis vineri, printr-un mesaj publicat pe Telegram, fostul ministru al Apărării. Umerov a mai anunțat că discuțiile la nivel tehnic cu echipele internaționale pentru a evalua propunerea Statelor Unite pentru încheierea războiului sunt în derulare. Planul de pace, consultat de agenția de presă Reuters, impune Kievului să cedeze întreaga regiune Donbas și să-și reducă armata la 600.000 de militari, în schimbul unor „garanții solide de securitate”, fără detalii suplimentare. Propunerile includ și recunoașterea de facto a peninsulei Crimeea și a regiunilor Luhansk și Donețk ca rusești de către Statele Unite. În plus, forțele ucrainene ar trebui să se retragă din zone ale regiunii Donețk pe care le controlează încă. Joi seara, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu secretarul armatei SUA, Daniel Driscoll, declarând la final că Ucraina este pregătită colaborarea cu Washingtonul privind inițiativa de pace.
Ucraina a lovit obiective militare din Rusia cu rachete ATACMS furnizate de Statele Unite
Ucraina nu a declarat anterior în mod deschis că utilizează sistemele avansate de rachete balistice furnizate de SUA împotriva țintelor din Rusia, deși restricția privind utilizarea acestora a fost ridicată de administrația Biden, care și-a încheiat mandatul acum un an. „Utilizarea capacităților de atac la distanță lungă, inclusiv a sistemelor precum ATACMS, va continua”, a declarat marți statul major al armatei într-un comunicat, potrivit Reuters. Kievul a primit sistemele în 2023, dar inițial a fost restricționat să le utilizeze numai pe propriul teritoriu, aproape o cincime din acesta fiind ocupat de Rusia. Joe Biden, care era președintele SUA la acea vreme, a ridicat aceste restricții în noiembrie 2024, o măsură care a fost inițial criticată de succesorul său, Donald Trump. Ucraina a solicitat rachete Tomahawk fabricate în SUA, cu o rază de acțiune de 2.500 km, afirmând că acestea vor contribui la aducerea Rusiei la masa negocierilor. Deși Trump a luat inițial în considerare ideea de a le vinde Kievului, în noiembrie a declarat că „nu ia în considerare” această măsură.
Studiu: Reducerea ajutorului acordat de SUA și Europa ar putea duce la 22,6 milioane de decese la nivel mondial
Avertismentul apare după ce SUA, Marea Britanie, Germania și Franța au redus ajutorul pentru prima dată în aproape 30 de ani. Aceste țări pregătesc noi tăieri în 2025. Studiul ISGlobal susține că aceste reduceri pot anula decenii de progrese în sănătate globală și reducerea sărăciei. Raportul, consultat de Reuters, a analizat date din 93 de țări cu venituri mici și medii. Cercetătorii au evaluat impactul reducerilor suplimentare ale asistenței oficiale pentru dezvoltare în 2025, peste cele din ultimii cinci ani. 22,6 milioane de decese suplimentare până în 2030 Concluzia este că o reducere severă ar duce la 22,6 milioane de decese suplimentare până în 2030. Dintre acestea, 5,4 milioane ar fi copii sub cinci ani. Estimarea este mult mai mare decât cea dintr-un studiu anterior axat doar pe SUA. Autorii au modelat un scenariu sever, unul moderat și unul în care finanțarea rămâne la nivelul din 2023. Un scenariu sever presupune tăieri de până la 25% în cele mai sărace țări și 28% în Africa subsahariană. Un scenariu moderat ar putea duce la 9,4 milioane de decese evitabile, dintre care 2,5 milioane copii mici. Efectul Trump: Alte țări imită reducerile Experți în drepturile omului și dezvoltare avertizează că măsurile administrației Trump de a desființa USAID și de a reduce drastic ajutorul au fost imitate de alte țări și vor crește numărul de decese prevenibile. Studiul, publicat luni de o coaliție de organizații din sănătate și dezvoltare, se bazează pe cercetări din The Lancet din iunie. Acestea estimau că reducerile drastice ale USAID ar putea provoca peste 14 milioane de decese suplimentare până în 2030. Noul studiu, trimis către The Lancet pentru evaluare, notează că noi reduceri în 2025 din partea SUA, Marii Britanii, Germaniei și Franței ar marca primul caz în care toate cele patru țări taie simultan ajutorul timp de doi ani la rând. Belgia, țara cu cea mai mică reducere Autorii avertizează că această retragere rapidă nu lasă spațiu pentru strategii de adaptare. Marea Britanie, Franța, Țările de Jos și Belgia au anunțat deja tăieri de 40%, 37%, 30% și, respectiv, 25%. Pierderile de finanțare riscă să inverseze progrese obținute în trei decenii în sănătate, educație și reducerea sărăciei, mai spun cercetătorii.
Gigantul american Carlyle este interesat de activele Lukoil. Compania este prezentă și pe piața din România
Firma americană cu capital privat, Carlyle, care este deja prezentă pe piața din România, explorează posibilitatea de a cumpăra activele gigantului rus Lukoil din străinătate, au anunțat surse familiarizate cu situația pentru Reuters. Compania încearcă să solicite o licență de cumpărare din partea Trezoreriei SUA, care să îi permită să achiziționeze activele Lukoil, înainte de a începe o analiză asupra perspectivei tranzacției. Gunvor, precedentul doritor, a renunțat să mai cumpere activele Lukoil după ce Trezoreria Statelor Unite a declarat că va bloca orice tranzacție, deoarece compania este „o marionetă” a Kremlinului, potrivit declarațiilor acestora. „Carlyle este mai potrivită pentru a obține aprobarea SUA”, a declarat Adi Imsirovic, directorul firmei de consultanță Surrey Clean Energy și fost șef al tranzacțiilor cu petrol la divizia comercială Gazprom din Rusia. Lukoil a cerut o prelungire, după ce Trezoreria SUA a stabilit un termen limită de 21 noiembrie, după care tranzacțiile cu compania rusă vor fi interzise. Eforturile unor țări de a naționaliza unele active au adăugat complexitate unei potențiale tranzacții, a declarat Aditya Ravi, șeful departamentului de cercetare de la Rystad Energy. Timp de decenii, Lukoil a fost cea mai activă companie petrolieră majoră a Rusiei în străinătate și a ajutat Moscova să proiecteze putere economică non-tehnică peste hotare. Compania rusească deține trei rafinării în Europa, participații la câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria și stații de alimentare cu amănuntul în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. Carlyle, cel mai mare jucător din zona de pivate equity la nivel global, deține în România compania Black Sea Oil & Gas (BSOG), care extrage gaze din Marea Neagă. Recomandările autorului:
Directorul FBI a vizitat China pentru pentru discuții privind traficul de fentanil
Surse apropiate de eveniment au precizat că Patel a sosit la Beijing vineri și a rămas aproximativ o zi, purtând discuții cu oficiali chinezi sâmbătă. Nici Ministerul chinez al Afacerilor Externe, nici Ambasada SUA din Beijing nu au comentat vizita, iar purtătorul de cuvânt al diplomației chineze, Lin Jian, a afirmat că nu are informații despre vizită. În același timp, Ministerul Comerțului din China a anunțat luni că va actualiza lista substanțelor chimice precursoare de droguri și va impune licențe speciale pentru exporturile către SUA, Canada și Mexic. În cadrul summitului de luna trecută dintre Trump și președintele Xi, președintele american a anunțat reducerea la jumătate a tarifelor punitive aplicate bunurilor chineze, la 10%, în semn de deschidere față de angajamentele Beijingului, precizând că autoritățile chineze vor depune eforturi pentru limitarea traficului de fentanil. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a menționat că detaliile noului acord vor fi clarificate printr-un grup de lucru bilateral, nefiind clar dacă tema a fost discutată în timpul vizitei lui Patel. Pe lângă componenta privind drogurile, înțelegerile dintre cele două state includ reluarea achizițiilor de soia americană de către China, dar și suspendarea temporară a restricțiilor la exportul de metale rare.
Șeful Pentagonului avertizează: Statele Unite trebuie să se pregătească de război. Este un moment asemănător anului 1939
Declarațiile au fost făcute în contextul creșterii tensiunilor internaționale și al intensificării cooperării între marile puteri rivale. În cadrul discursului său, Hegseth a afirmat că Pentagonul și industria de apărare americană trebuie să colaboreze strâns, subliniind că nu mai este timp pentru „încetinirea progresului”. Oficialul a comparat situația actuală cu momente istorice tensionate, precum anii 1939 și 1981, perioade marcate de conflicte iminente și de nevoia urgentă de pregătire militară. „Este un moment asemănător anului 1939 sau, sperăm, 1981 — un moment de urgență crescândă. Dușmanii se unesc, amenințările cresc. Dacă vrem să prevenim războiul, trebuie să ne pregătim acum”, a declarat Pete Hegseth. Avertismentul Pentagonului Potrivit acestuia, nu este vorba despre o simplă ajustare administrativă, ci despre o transformare profundă a armatei SUA. „Luptătorii noștri trebuie să aibă puterea nu doar să descurajeze agresiunea, ci și să învingă decisiv orice dușman care îndrăznește să provoace America”, a adăugat Hegseth. Declarațiile sale vin pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în Orientul Mijlociu, Asia și Europa de Est. Mesajul transmis de șeful Pentagonului reflectă o schimbare de ton în politica de apărare a Washingtonului, care pune accent pe modernizarea rapidă a forțelor armate și pe consolidarea alianțelor strategice. Mesajul cu impact global Apelul lui Hegseth are rolul de a mobiliza atât conducerea politică, cât și industria americană de apărare, într-o perioadă în care securitatea globală devine tot mai incertă. Oficialul a subliniat că obiectivul principal rămâne prevenirea unui conflict major, însă acest lucru este posibil doar printr-o pregătire completă și continuă.