Steve Witkoff și Jared Kushner merg în Pakistan pentru negocieri cu Iranul
„Steve (n.r. Witkoff) și Jared (n.r. Kushner) vor merge mâine în Pakistan pentru a-i asculta pe iranieni. Sperăm că se vor face progrese”, a spus vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, citată de Reuters. Leavitt a mai precizat că Washingtonul a observat „unele progrese” din partea Iranului în ultimele zile. De asemenea, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, este așteptat în capitala pakistaneză pentru a discuta propuneri privind reluarea negocierilor de pace cu Statele Unite. Legat de participare vicepreședintelui J.D. Vance, cel care a condus delegația Statelor Unite la ultima rundă de trative, purtătoarea de cuvânt a spus: „Președintele, vicepreședintele, secretarul de stat vor aștepta aici, în Statele Unite, actualizări, iar vicepreședintele, din câte am înțeles, este în așteptare și este pregătit să meargă în Pakistan dacă considerăm că este necesar să-i folosească timpul”. În decursul săptămânii, președintele Trump a anunțat o extindere nedeterminată a armistițiului cu Iranul, invocând fragmentare autorităților de la Teheran. „Având în vedere faptul că Guvernul Iranului este serios divizat, așa cum era de așteptat, și la cererea Mareșalului Asim Munir și a Primului Ministru Shehbaz Sharif din Pakistan, ni s-a cerut să ne oprim atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții acestora vor putea veni cu o propunere unificată. Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătite și capabile și, prin urmare, voi prelungi încetarea focului până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”, anunța marți Trump.
Axios: SUA așteaptă răspunsul Iranului pentru un summit de pace. Netanyahu este îngrijorat. Vance ar putea conduce discuțiile
Planul în 15 puncte Președintele Trump este interesat să încetinească războiul, dar dominația Iranului asupra Golfului Ormuz complică orice potențială strategie de ieșire din criză. SUA au transmis Israelului planul său în 15 puncte de a pune capăt războiului și au susținut că Iranul a fost de acord cu multe dintre punctele cheie. Două surse israeliene spun pentru Axios că premierul israelian Benjamin Netanyahu este îngrijorat că Trump ar putea încheia un acord care nu atinge obiectivele Israelului. Planul include concesii semnificative și limitează capacitatea Israelului de a efectua atacuri împotriva Iranului, cred israelienii. O a treia sursă a declarat că liderii israelieni sunt sceptici că Iranul a oferit de fapt concesiile susținute de SUA. În prezent, oficialii iranieni neagă afirmațiile lui Trump despre negocieri în culise, deși au confirmat că SUA a trimis mesaje și propuneri. Pakistanul vrea să găzduiască discuțiile pentru Pace. Discută cu Trump Pakistanul, care a transmis mesaje între Teheran și Washington, împreună cu Egiptul și Turcia, a declarat că „este pregătit și onorat” să găzduiască discuții de pace dacă ambele țări sunt de acord. Trump a distribuit mesajul pakistanez pe Truth Social, semn al interesului său pentru organizarea unui astfel de summit. Dacă planurile pentru un summit se consolidează, este probabil ca vicepreședintele Vance să fie implicat. „Dar nu este clar dacă există ceva în care să fie implicat. Toată lumea încearcă să-și dea seama dacă este real”, a declarat o sursă informată. Vicepreședintele american J.D. Vance ar putea fi negociatorul principal cu reprezentanții iranieni la o posibilă întâlnire din Pakistan, a relatat și The Guardian , citând surse. Haos în comunicarea Iranului Oficialii americani spun că în guvernul iranian este în haos și are probleme de comunicare în cadrul său. Starea incertă a noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, sporește confuzia cu privire la cine este împuternicit să ia decizii. Între timp, unii oficiali iranieni susțin că Trump încearcă doar să calmeze piețele și să câștige timp pentru planurile sale militare, cu afirmații false despre progrese diplomatice. SUA pregătește, de asemenea, opțiuni pentru o posibilă escaladare. Un oficial american a declarat pentru Axios că elementul de comandă al Diviziei 82 Aeropurtate a Armatei a primit ordin să se desfășoare în Orientul Mijlociu cu o brigadă de infanterie formată din câteva mii de soldați, conform anunțului Fox News. Asta ar oferi SUA mai mult spațiu pentru potențiale operațiuni terestre. SUA au prezentat Iranului o propunere în 15 puncte pentru un posibil acord de încheiere a războiului. Aceasta include multe dintre aceleași cerințe pe care SUA le-au formulat în timpul ultimei runde de discuții nucleare de la Geneva, au declarat surse americane și israeliene. Emisarul american Steve Witkoff i-a spus lui Trump că iranienii au convenit asupra mai multor puncte cheie, inclusiv renunțarea la stocul lor de uraniu puternic îmbogățit, a declarat o sursă americană pentru Axios. Aceasta ar fi o concesie majoră, dar nu este clar dacă cineva cu autoritate la Teheran a oferit-o de fapt. „Steve și Jared au încercat să stabilească un canal credibil pentru negocierile cu Iranul, dar este prea devreme să spunem ce se va întâmpla și dacă vor avea un canal real, viabil”, a declarat sursa. Israelul este îngrijorat SUA au transmis, de asemenea, Israelului planul său în 15 puncte. Deși documentul se aliniază cu pozițiile Israelului, Israelul este foarte sceptic că Iranul va fi de acord cu toate cerințele lui Trump, a declarat un oficial israelian. „Există îngrijorări că Trump va decide să încheie un acord și să oprească războiul chiar dacă sunt îndeplinite doar unele dintre cererile sale și le va amâna pe celelalte pentru mai târziu, fără o soluție clară”, a declarat o a doua sursă israeliană. SUA le-au comunicat israelienilor că Iranul a fost de acord să renunțe la stocul său de 450 kg de uraniu îmbogățit cu 60%, să accepte inspecții și monitorizări sporite ale ONU asupra amplasamentelor sale nucleare, să limiteze raza de acțiune a rachetelor sale balistice și să reducă sprijinul pentru rachetele intermediare, a declarat sursa. Documentul solicită zero îmbogățiri de uraniu în Iran, a declarat o sursă israeliană. Partea americană a declarat că Iranul a fost de acord să suspende îmbogățirea, dar nu este clar pentru cât timp. De asemenea, nu este clar cine ar fi luat aceste angajamente în numele Iranului. Regimul a respins anterior multe dintre aceste cereri americane, iar serviciile de informații israeliene consideră că există încă o mare diferență între pozițiile americane și iraniene. Chiar și la nivelurile superioare ale administrației Trump, foarte puțini oameni știu ce se întâmplă de fapt în ceea ce privește discuțiile cu Iranul. O sursă a declarat că doar Witkoff și Kushner vorbesc direct cu Trump, puțini alții fiind la curent. Israelienii au adunat în ultimele zile informații care sugerau că „se coc ceva” între SUA și Iran, dar nimic mai specific decât atât, au declarat cei doi oficiali israelieni. Vance l-a informat pe Netanyahu mai detaliat luni, cam în aceeași perioadă în care Trump a început să vorbească public despre contactele cu Iranul. În așteptarea deciziei lui Mojtaba Khamenei O sursă israeliană și o a doua sursă familiarizată cu diplomația au declarat că SUA așteaptă o decizie din partea iranienilor – posibil chiar a lui Mojtaba Khamenei – cu privire la organizarea sau nu a discuțiilor în această săptămână. Nu este clar dacă părțile vor fi reprezentate de Vance și Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, considerat de Casa Albă drept cel mai înalt potențial intermediar, sau de oficiali de nivel inferior. Una dintre țările mediatoare a propus un armistițiu temporar pentru a permite negocieri detaliate, însă administrația Trump preferă să negocieze sub critici deocamdată pentru a-și menține influența, potrivit a doi oficiali israelieni. Oficialii americani și israelieni plănuiesc încă două până la trei săptămâni de război, indiferent dacă discuțiile vor avea loc sau nu. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat: „În timp ce președintele Trump și negociatorii săi explorează această nouă posibilitate diplomatică, Operațiunea Epic Fury continuă fără încetare pentru a atinge obiectivele militare stabilite de Comandantul Suprem și de Pentagon”.
Axios: SUA au un plan de ucidere a liderului suprem al Iranului. Ce spun negociatorii
SUA au un plan pentru fiecare scenariu „Au un plan pentru orice scenariu. Unul dintre ele implică eliminarea ayatollahului, a fiului său și a mullahilor (n.r înalții oficiali politici și religioși). Nimeni nu știe ce va alege președintele. Nu cred că el însuși știe”, a declarat un consilier principal al președintelui SUA. O altă sursă a clarificat că planul de asasinare a liderului iranian i-a fost prezentat lui Donald Trump în urmă cu câteva săptămâni. Îmbogățirea nucleară „simbolică” a Iranului, în scopuri civileSursele publicației au mai spus că administrația prezidențială americană este pregătită să ia în considerare un alt plan care prevede îmbogățirea nucleară „simbolică” de către Iran, dacă țara își abandonează planurile de a dezvolta o bombă nucleară. Acest lucru sugerează că ar putea exista o deschidere din partea SUA, chiar dacă mică, între liniile roșii stabilite administrația americană și Iran pentru un acord care să limiteze capacitățile nucleare ale Teheranului dar, în același timp, să prevină războiul din Orient. „Președintele Trump va fi gata să accepte o înțelegere substanțială și pe care o poate vinde politic pe plan intern. Dacă iranienii vor să prevină un atac, ar trebui să ne facă o ofertă pe care n-o putem refuza. Iranienii continuă să rateze oportunitatea. Dacă se joacă, nu va exista prea multă răbdare”, a declarat înaltul oficial american. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat vineri că o propunere iraniană va fi finalizată în următoarele două sau trei zile, deși oficiali americani și israelieni au declarat pentru Axios că Trump ar putea ataca chiar în acest weekend. Însă chiar și unii dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Trump recunosc că nu știu ce va decide să facă președintele SUA și când. Trump nu a decis încă să atace „Președintele nu a decis încă să atace. Știu asta pentru că noi nu am atacat. S-ar putea să nu o facă niciodată. S-ar putea să se trezească mâine și să spună: «Asta e tot»”, a spus un consilier important al lui Trump. Un alt consilier important al lui Trump a declarat: „Trump își păstrează opțiunile deschise. Ar putea decide asupra unui atac în orice moment.” „Presa ar putea continua să speculeze cât vrea despre gândirea președintelui, dar numai președintele Trump știe ce ar putea sau nu să facă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. Pozițiile publice ale SUA și Iranului privind îmbogățirea cu uraniu par deocamdată incompatibile, însă comentariile lui Araghchi și ale înaltului oficial american sugerează că ar putea exista încă loc pentru un acord. Iranul are instalațiile nucleare distruse Iranul nu îmbogățește în prezent uraniu deoarece centrifugele din instalațiile sale nucleare au fost în mare parte distruse de atacurile aeriene din iunie anul trecut. SUA și Israelul spun că vor ataca din nou dacă îmbogățirea se va relua. Însă liderul suprem Ali Khamenei a fost ferm convins că Iranul nu va renunța la dreptul său la îmbogățire, despre care regimul susține că ar fi doar în scopuri civile. Trump a declarat de mai multe ori, inclusiv săptămâna trecută, că nu dorește ca Iranul să se poată îmbogăți uraniul. Araghchi a susținut vineri, într-o apariție la emisiunea „Morning Joe” de pe MS NOW, că partea americană nu a cerut Iranului să accepte „îmbogățirea zero” în timpul discuțiilor de marți de la Geneva. De asemenea, el a negat că Iranul ar fi oferit în cadrul discuțiilor să suspende temporar programul său de îmbogățire a uraniului. Iranul cere ridicarea sancțiunilor SUA TEHRAN, IRAN – DECEMBER 28: / Tehran, Iran on December 28, 2025. Iranian Presidency / Anadolu/ABACAPRESS.COM „Ceea ce discutăm acum este cum să ne asigurăm că programul nuclear al Iranului, inclusiv îmbogățirea uraniului, este pașnic și va rămâne pașnic pentru totdeauna”, a declarat Araghchi, adăugând că Iranul va lua „măsuri de consolidare a încrederii” în schimbul ridicării sancțiunilor impuse de SUA. După discuțiile de la Geneva, trimișii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, i-au cerut lui Araghchi să prezinte o propunere detaliată care să abordeze toate preocupările SUA legate de programul nuclear al Iranului. O soluție pentru ca ambele părți să revendice victoria O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru Axios că atât mediatorii omanezi, cât și cei qatarezi au transmis Iranului și SUA în ultimele zile că orice acord trebuie să permită ambelor părți să revendice victoria și, dacă este posibil, să fie și ceva pe care țările din Golf și Israelul să îl poată accepta Araghchi a declarat pentru „Morning Joe” că proiectul de propunere iraniană va fi transmis SUA după aprobarea finală din partea conducerii politice de la Teheran. El a spus că planul va include „angajamente politice și măsuri tehnice” pentru a se asigura că programul nuclear iranian este destinat exclusiv scopurilor pașnice. Un oficial american a subliniat că orice propunere trebuie să fie „foarte detaliată” și să demonstreze că programul nuclear iranian va fi „benign”. „Vom vedea ce ne va oferi în scris. Pe baza acestui lucru, vom vedea cât de serioși sunt. Mingea este în terenul lor”, a spus oficialul. Wall Street Journal a relatat că Donald Trump are în vedere și un plan de a lansa un atac limitat asupra Iranului, care ar obliga țara să semneze acordul nuclear. Dacă Teheranul refuză apoi să semneze acordul, SUA vor răspunde cu o amplă campanie militară menită să răstoarne guvernul. Araghchi a anunțat că Raphael Grossi, care conduce organismul de supraveghere nucleară al ONU, este implicat în negocieri și a sugerat „măsuri tehnice” pentru a se asigura că programul nuclear al Iranului nu poate fi „deturnat”. Astfel de „măsuri tehnice” ar putea însemna o întoarcere a inspectorilor ONU în Iran cu un mandat puternic de monitorizare și îndepărtarea sau diluarea celor 450 kg de uraniu puternic îmbogățit care a fost îngropat în instalațiile nucleare iraniene de bombele americane și israeliene.
Zelenski ia în calcul renunțarea la NATO. Securitatea Ucrainei, negociată direct cu SUA și Europa
Volodimir Zelenski a vorbit în premieră despre posibilitatea renunțării la obiectivul NATO. Condiția este ca Statele Unite și partenerii europeni să ofere garanții de securitate „reale și funcționale”, potrivit informațiilor publicate de Politico. Garanții similare celor din Tratatul NATO „Vorbim despre garanții de securitate bilaterale între Ucraina și Statele Unite – garanții similare Articolului 5 – precum și despre garanții din partea partenerilor noștri europeni și a altor state precum Canada, Japonia și altele”, a declarat Zelenski duminică, într-o discuție cu jurnaliștii. Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Acesta obligă aliații să ofere asistență, inclusiv militară, pentru apărarea colectivă. Ucraina și partenerii săi negociază un plan de pace în 20 de puncte, redactat de SUA, care ar include concesii teritoriale către Rusia. Zelenski a precizat că a transmis propuneri de modificare a documentului, dar „încă nu a primit un răspuns de la Casa Albă”. Zelenski cere angajamente „care să funcționeze în practică” Aflat în Germania, Zelenski a anunțat o întâlnire cu echipa americană de negociere, accentuând lecțiile trecutului. „Ne concentrăm pe modul în care securitatea Ucrainei poate fi garantată în mod fiabil, astfel încât experiența Memorandumului de la Budapesta și invazia Rusiei să nu se mai repete niciodată”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, înaintea întâlnirii cu partea americană, liderul ucrainean a subliniat că acordurile trebuie să fie aplicabile, nu doar politice. „Lucrul esențial este ca toți pașii asupra cărora convenim cu partenerii noștri să funcționeze în practică și să ofere securitate garantată. Doar garanțiile fiabile pot aduce pacea. Contăm, de asemenea, pe partenerii noștri să continue să lucreze în mod constructiv”. Întâlnire Zelenski – Merz, luni, la Berlin Poziția Kievului este discutată în paralel cu consultări intense la nivel european. Oficialii Germaniei, Marii Britanii și Franței analizează propunerile de încetare a războiului înaintea summitului de la Bruxelles. Zelenski urmează să fie primit luni, la Berlin, de cancelarul german Friedrich Merz. Emisarul american Steve Witkoff este așteptat, de asemenea, la discuții. Prezența sa semnalează o coordonare mai strânsă între Washington și capitalele europene. Kievul mizează pe „un dialog constructiv” cu partenerii săi pentru a obține garanții de securitate credibile. Decizia privind aderarea la NATO nu ține doar de Zelenski Obiectivul aderării Ucrainei la NATO a fost stabilit printr-o decizie a Radei Supreme. În februarie 2019, înainte de alegerea lui Volodimir Zelenski ca președinte, Parlamentul Ucrainei a modificat Constituția. Printr-un vot cu majoritate constituțională, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană au fost introduse explicit ca direcții strategice ale statului. Zelenski a preluat astfel un mandat prezidențial care includea deja acest obiectiv. După declanșarea invaziei ruse, el a semnat, în septembrie 2022, cererea oficială de aderare accelerată la NATO. Demersul a fost susținut public de conducerea Parlamentului și de principalele partide. Organizarea unui referendum pentru aceasta era imposibilă din cauza legii marțiale. Potrivit legislației ucrainene, nu pot fi organizate alegeri sau referendumuri în timpul stării de război sau legii marțiale. În mod similar, orice renunțare formală la obiectivul NATO ar necesita un nou vot constituțional în Rada Supremă și ratificarea parlamentară a unui eventual acord de pace.
Noul plan de pace propus de SUA ajunge la Moscova: Putin decide următorul pas
Toate privirile internaționale se îndreaptă în aceste zile spre Moscova, unde discuțiile privind un nou plan de pace pentru Ucraina intră în faza decisivă. Emisarul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, se întâlnește marți cu Vladimir Putin pentru a prezenta și negocia un plan de pace în 19 puncte, susținut de Washington. Potrivit CNBC, Kremlinul a confirmat întâlnirea, alimentând speculațiile privind o posibilă deschidere a Rusiei către un acord. Moscova, în fața planului revizuit Ucraina a transmis deja un sprijin preliminar asupra propunerilor, fără a semna însă un acord final. Gestul pune presiune pe Kremlin pentru a răspunde. Noul plan prezentat la Moscova este o versiune revizuită a documentului inițial de 28 de puncte, elaborat doar de SUA și Rusia, fără participarea Kievului. După runda de discuții intense dintre oficiali americani și ucraineni, Rusia urmează să „aibă ultimul cuvânt asupra modificărilor”, într-un moment-cheie pentru negocieri. Kremlinul nu renunță la teritorii Vladimir Putin a adoptat până acum un ton prudent, spun analiștii politici. Într-o declarație publică, liderul rus a recunoscut că „în general, suntem de acord că acesta poate fi baza unor acorduri viitoare”. Declarația sa arată că propunerile nu sunt respinse din start. Totuși, Kremlinul nu renunță la ambiția sa strategică majoră: controlul total asupra regiunii Donbas. Șeful Rusiei a subliniat și că luptele vor înceta doar dacă Ucraina își retrage trupele din zonele pe care Moscova le consideră „esențiale” pentru interesele sale. El a afirmat răspicat că, în caz contrar, „își va atinge obiectivele prin forță”. Puține șanse de compromis Atmosfera creată în Rusia de influenceri militari și comentatori pro-Kremlin arată că presiunea internă este departe de a încuraja concesii. Analiștii de la Institutul american pentru Studiul Războiului notează că, mulți dintre aceștia nu cred într-un compromis. „Kremlinul va respinge probabil o încetare a focului sau orice variantă a planului propus de SUA”. Oficialii ruși consideră aceste eforturi drept „neimportante și un obstacol pentru obiectivele Rusiei”. SUA își ajustează poziția În paralel, Washingtonul încearcă să-și clarifice poziția după mai multe luni de mesaje contradictorii privind eventualele concesii teritoriale ale Ucrainei. Președintele Donald Trump a variat între sprijinul pentru recuperarea integrală a teritoriilor și deschiderea către cedările teritoriale. După întâlnirile din Florida, secretarul de stat Marco Rubio a descris procesul drept „delicat”, dar a subliniat că progresele sunt reale. „A fost o sesiune foarte productivă… cred că s-au făcut noi progrese”. Va juca Putin după regulile acestui plan? În ciuda semnalelor moderate și a disponibilității declarate la dialog, poziția Rusiei rămâne ambivalentă, susțin analiștii. Ca stat perceput în avantaj militar, Moscova nu se grăbește să accepte un acord care nu îi va satisface obiectivele teritoriale. Întrebarea este dacă Moscova este dispusă să negocieze sincer sau folosește momentul pentru a câștiga timp și avantaje strategice.
Planul de pace SUA-Rusia-Ucraina: Trump îl trimite pe Steve Witkoff la Moscova pentru noi discuții
Liderul de la Casa Albă a confirmat că i-a cerut lui Steve Witkoff, trimisul său special, să se deplaseze la Moscova pentru a discuta direct cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul eforturilor de a finaliza planul de pace. Potrivit mesajului publicat pe platforma Truth Social, misiunea lui Witkoff va avea loc concomitent cu o serie de consultări desfășurate cu partea ucraineană. Trump a precizat că secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, va conduce delegația americană în discuțiile cu oficialii de la Kiev. Moscova și Kiev, implicate în finalizarea planului de pace SUA Rusia Ucraina Trump a subliniat că documentul de lucru, denumit „planul de pace inițial în 28 de puncte”, a fost „perfecționat” pe baza contribuțiilor primite de la ambele tabere. Cu doar câteva puncte rămase în dezacord, Washingtonul speră să definitiveze propunerea cât mai curând, în condițiile în care negocieri discrete au avut loc deja la Abu Dhabi. Dan Driscoll s-a întâlnit luni și marți cu reprezentanți ai Federației Ruse în Emiratele Arabe Unite, într-o rundă de discuții menită să reducă tensiunile și să apropie pozițiile celor două părți. Aceste întâlniri fac parte din efortul mai amplu coordonat de administrația Trump pentru a obține un acord acceptabil pentru Moscova și Kiev. Casa Albă urmărește îndeaproape evoluția planului de pace SUA Rusia Ucraina În mesajul său, președintele a precizat că va fi informat permanent de echipa sa de top, formată din vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul de război Pete Hegseth și șefa de cabinet Susie Wiles. Trump a mai declarat că este dispus să se întâlnească atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu Vladimir Putin, însă doar „când acordul de încheiere a acestui război va fi final sau în etapa finală”. Acest lanț de contacte diplomatice marchează unul dintre cele mai ferme demersuri ale Washingtonului din ultimele luni pentru a obține un cadru de pace durabil, în contextul în care planul de pace SUA Rusia Ucraina pare să intre în faza decisivă.
Rubio, despre planul SUA pentru încheierea Războiului din Ucraina: Trebuie să facem o listă cu idei cu propuneri venite de la ambele părți
Într-un mesaj postat pe X joi, Rubio a precizat că SUA va dezvoltă, și ar trebui să dezvolte în continuare o listă cu potențiale idei pentru încheierea războiului, notează Ukrainska Pravda. „Pentru a pune capăt unui război complex și mortal, precum cel din Ucraina, este necesar un schimb amplu de idei serioase și realiste. Iar pentru a ajunge la o pace durabilă, ambele părți vor trebui să accepte concesii dificile, dar necesare. De aceea, elaborăm și vom continua să elaborăm o listă de idei potențiale pentru a pune capăt acestui război, pe baza contribuțiilor ambelor părți implicate în conflict”, se arată în mesajul publicat de Rubio. Este vorba despre un nou plan de pace, elaborat de SUA și Rusia, care conține 28 de condiții. Potrivit Financial Times, noul plan de pace al SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina prevede, printre altele, cedarea întregului Donbas către Rusia, renunțarea la anumite categorii de armament, reducerea cu jumătate a numărului de soldați al Armatei Ucrainei, dar și recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială a statului. De asemenea, Quatar și Turcia sunt implicate în elaborarea noului plan. Potrivit Axious, întâlnirea dintre Volodimir Zelenski și trimisul special al SUA, Steve Witkoff din Turcia a fost anulată, pentru că pentru că președintele ucrainean a sosit cu un plan diferit, pe care Rusia „nu îl va accepta niciodată”.
Steve Witkoff la Tel Aviv: Miracolele sunt posibile
Emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witcoff, a fost primit cu aplauze furtunoase sâmbătă seară, la discursul de deschidere al mitingului pentru eliberarea ostaticilor ținuți în Gaza. Jared Kushner și Ivanka Trump au fost, de asemenea, primiți cu căldură la ceea ce organizatorii speră să fi fost ultimul protest după doi ani – ostaticii vor fi, în sfârșit, eliberați până luni, în baza unui acord de încetare a focului, mediat de SUA, semnat joi. „Am visat la această noapte mult timp” „Miracolele se pot întâmpla”, a spus Witkoff, citat de Times of Israel, iar, către ostaticii din Gaza: „Vă întoarceți acasă”. Peste 500.000 de persoane au participat la eveniment, potrivit unei aprecieri neconfirmate a Forumului Ostaticilor și Familiilor Dispărute, care a organizat adunarea. După estimările lui Witkoff, 100.000 de oameni au participat la eveniment: „Am visat la această noapte mult timp. Aceasta este cea mai puternică priveliște. Inimi care bat la unison, adunate aici, la Tel Aviv, pentru pace, unitate și speranță, în acest loc sacru pe care îl numim Piața Ostaticilor. Mi-aș fi dorit ca președintele Trump să fie aici”, a spus Witkoff, evidențiind importanța presiunilor lui Trump la încheierea acordului de pace. Witkoff și Kushner au fost primiți călduros, însă rostirea numelui prim-ministrului Netanyahu a fost întâmpinată de huiduieli zgomotoase. Witkoff le-a mulțumit liderilor arabi și musulmani, premierului Netanyahu și chiar ostaticilor, pentru rolul în încheierea acordului de pace. „O pace născută nu din politică, ci din curaj” Odată cu începerea, vineri, a armistițiului, era de așteptat ca cei 48 de ostatici rămași, dintre care 20 se crede că sunt în viață, să fie eliberați în termen de 72 de ore – până luni. În schimb, Israelul urmează să elibereze aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni din motive de securitate, inclusiv 250 de condamnați pentru terorism, care execută pedepse pe viață. „În această seară sărbătorim ceva extraordinar, un moment pe care mulți îl credeau imposibil. Și, totuși, iată-ne aici, dovada vie că atunci când curajul întâlnește convingerea, se pot întâmpla miracole. O pace născută nu din politică, ci din curaj, curajul celor care refuză să renunțe la speranță”, a spus trimisul. Witkoff a spus că a vrut „să onoreze poporul Israelului. Puterea voastră, rezistența voastră, spiritul vostru de neclintit în fața durerii și pierderilor de neimaginat”. „Curajul și rezistența voastră au inspirat lumea” „Ați arătat lumii că pacea nu este slăbiciune. Este cea mai înaltă formă de putere. În ciuda suferinței și a fricii, nu ați renunțat niciodată la credință. Curajul și rezistența voastră au inspirat lumea, iar credința voastră, alături de conducerea îndrăzneață a prietenului meu și președintelui Statelor Unite, Donald J. Trump, a făcut posibilă această lucrare”, a spus el. „Am fost în tranșee cu prim-ministrul” „Prim-ministrul Benjamin Netanyahu…”, a continuat el înainte de a fi întrerupt de mai multe ori de un cor de huiduieli puternice din partea mulțimii care demonstra împotriva premierului de doi ani. El a insistat: „Am fost în tranșee cu prim-ministrul. Credeți-mă, a jucat un rol foarte important aici. Prim-ministrul și echipa sa, Ron Dermer, au făcut amândoi sacrificii atât de mari pentru această țară și și-au dedicat viața cauzei Israelului”.
Trump, însoțit în Marea Britanie de o importantă delegație de politicieni și oameni de afaceri americani
Președintele american Donald Trump a sosit marți seara în Marea Britanie pentru o a doua vizită de stat, fără precedent, însoțit de o delegație de politicieni dar și oameni de afaceri. Cele două națiuni vor încheia acorduri de investiții, o reînnoire a unei „relații speciale” pe care premierul Keir Starmer dorește să o susțină, notează Reuters. Ambele națiuni sunt reprezentate de delegații considerabile. Membrii delegației americane în vizită de stat în Marea Britanie Înainte de sosirea lui Trump, Secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent și ministrul britanic de Finanțe Rachel Reeves au anunțat înființarea unui „grup operativ transatlantic” care să aprofundeze colaborarea dintre două dintre cele mai mari centre financiare din lume. Tot înainte de sosirea lui Trump, secretarul de stat american Marco Rubio a fost întâmpinat de noul ministru de Externe al Marii Britanii Yvette Cooper, când Rubio a sosit marți în Marea Britanie. Pe lângă Bessent și Rubio, printre oficialii de rang înalt americani care îl însoțesc pe Trump se numără emisarul special al lui Trump pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, ambasadorul SUA în Marea Britanie Warren Stevens și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles. Șeful adjunct de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, face parte și el din delegație. Miller, care mai deține și funcția de consilier pe probleme de securitate națională, a fost descris de presă ca “mâna dreaptă” a lui Trump. Secretarul american pentru agricultură, Brooke Rollins, face și ea parte din delegația lui Trump. În mai, ea a făcut presiuni pentru ca Marea Britanie să permită accesul pe piața locală al unor produse din SUA cum ar fi lactate, orez, păsări de curte, carne de porc și crustacee. Presa a mai scris că directorul general al Nvidia Jensen Huang și directorul OpenAI Sam Altman sunt așteptați să se număre printre oamenii de afaceri din delegația americană. Investiții majore ale companiilor americane în Marea Britanie Nvidia, Microsoft și Google se număra printre companiile din sectorul de tehnologie din SUA care vor anunța investiții majore în Marea Britanie ca parte a unui „acord de prosperitate tehnologică” care va fi anunțat în timpul celei de-a doua vizite de stat a lui Trump în Marea Britanie. PayPal, Bank of America, Citibank și S&P Global se numără printre companiile care „vor sprijini crearea de locuri de muncă, vor stimula inovația și vor oferi servicii îmbunătățite consumatorilor din Marea Britanie”, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului britanic. Duminică, secretarul britanic pentru Afaceri Peter Kyle a făcut aluzie la mai multe anunțuri „în săptămânile următoare”, iar premierul britanic Keir Starmer și Trump sunt așteptați să susțină discursuri în timpul unei recepții de afaceri la Chequers, găzduită de ministrul de Finanțe Rachel Reeves. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mii de oameni protestează la LONDRA, în timp ce regele Charles și regina Camilla l-au primit pe președintele Trump la Windsor
La ce să ne așteptăm de la summit-ul SUA-Rusia din Alaska? Trump își asumă un risc mai mare decât Putin, va fi jenant să plece cu mâinile goale
Din punctul de vedere al lui Putin, sarcina sa la acest summit este destul de prozaică. Pur și simplu trebuie să stea și să aștepte rezultatul dorit. Putin se vede ca o „putere pe termen lung” și o figură istorică, în contrast cu „puterea pe termen scurt” a figurilor politice occidentale pe care le percepe ca efemere. Președintele american Donald Trump a dat Rusiei un ultimatum privind războiul din Ucraina – și apoi, practic, i-a îndeplinit el însuși termenii, trimițându-l pe trimisul său special Steve Witkoff la Kremlin și stabilind, ulterior, o dată pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Întâlnirea care urmează să aibă loc în Alaska l-a scutit – deocamdată – pe Trump de efortul de a-și pune în aplicare amenințările, de a introduce sancțiuni secundare împotriva cumpărătorilor de petrol rusesc și, pe termen lung, de a furniza Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune. Cu toate acestea, Putin nu a îndeplinit principala condiție a ultimatumului: să înceteze atacurile împotriva Ucrainei. Dimpotrivă, zilele care au urmat emiterii ultimatumului lui Trump au fost unele dintre cele mai grave ale războiului în ceea ce privește numărul de victime civile și distrugerea urbană. „La început, întâlnirea Putin-Witkoff părea un eșec, deoarece părțile au plecat fără a face nicio declarație, iar Trump a semnat tarife suplimentare împotriva Indiei pentru achizițiile sale continue de petrol rusesc. Dar, câteva ore mai târziu, Trump a anunțat viitorul summit, ceea ce ar putea însemna două lucruri. Fie Witkoff i-a oferit lui Trump niște propuneri noi din partea lui Putin, fie Trump s-a săturat să aștepte și a decis să schimbe situația: Putin a cerut de mult timp implementarea unei liste lungi de condiții pentru un armistițiu, așa că acum poate că armistițiul este o condiție pentru potențiala lor implementare”, notează Alexander Baunov pentru Carnegie Endowment for International Peace. Tactica lui Trump: „Decizii neașteptate și perturbatoare” Putin a propus deja o mulțime de idei pe care Trump s-a dovedit a fi reticent să le accepte fără un armistițiu, cum ar fi reluarea zborurilor directe între Rusia și Statele Unite, restabilirea completă a activității misiunilor diplomatice, cumpărarea unei flote de Boeing-uri pentru Aeroflot, încheierea unui acord privind metalele rare și dezvoltarea comună a Arcticii. Nici Trump nu a fost de acord cu propunerile lui Putin de a stabili o guvernanță externă a ONU în Ucraina, de a-l înlocui pe Zelenski înainte de a avea loc orice discuții de pace sau de a rezolva problema încheierii războiului exclusiv între Moscova și Washington. Totul indică, însă, că Trump se va mulțumi doar cu un armistițiu complet, inclusiv în detrimentul Ucrainei. „Trump trebuie să aibă un anumit succes pe care să-l arate înainte de sfârșitul mandatului său prezidențial (sau mai bine, înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2026), în timp ce singura presiune temporală asupra lui Putin este biologică. Unul dintre scenariile vehiculate este acela că Putin va propune ca Ucraina să evacueze teritoriile rămase din așa-numita Republică Populară Donețk (DNR) în schimbul unui armistițiu imediat și să rezolve toate celelalte probleme restante în negocieri ulterioare. Acest lucru este în concordanță cu ideea de „putere pe termen lung” și i-ar permite lui Putin să obțină ceva imediat, amânând în același timp propriile angajamente irevocabile pentru mai târziu. La urma urmei, dacă negocierile ulterioare nu vor avea succes, războiul s-ar putea relua, în timp ce Rusia va fi obținut fără luptă rămășițele Donbasului, inclusiv orașele Slaviansk și Kramatorsk, importante din punct de vedere simbolic și militar. Trump, la rândul său, pare să parieze pe o tactică diferită, aceea de a lua decizii neașteptate și perturbatoare, cum ar fi invitarea lui Putin în Alaska. Însăși ideea de a organiza un summit în Alaska – un teritoriu care este o punte geografică și istorică între Rusia și Statele Unite – este destul de revoluționară, dar într-un mod suficient de conservator pentru a atrage ambele părți. Ambii lideri sunt fixați pe trecutul glorios al țărilor lor. Pentru Rusia, Alaska simbolizează apogeul expansiunii, singurul moment în care imperiul continental rus, la fel ca cele din Europa, s-a extins peste ocean. Pentru Statele Unite, reprezintă epoca de aur a achizițiilor coloniale de vaste întinderi de teritorii vecine”, mai scrie Alexander Baunov, expert rus în politică internațională, jurnalist, publicist și fost diplomat. Schimb de teritorii pentru pace? Trump intenționează să contracareze abordarea graduală, parțială și consumatoare de timp a lui Putin cu arhaizarea sa revoluționară, continuă Baunov. „Pământul în sine va ajuta, servind ca o reamintire a modului în care țările au schimbat teritorii pe bani și pe alte teritorii. Dacă ucrainenilor le este dificil să renunțe la pământ, ca să nu mai vorbim de orașele și oamenii de pe acel pământ, îl pot vinde sau schimba”, scrie acesta. „La urma urmei, nu așa au apărut granițele moderne ale Poloniei, Finlandei, Greciei, Bulgariei, Turciei, Slovaciei și României, din schimbul de teritorii pentru pace? Totuși, nu este clar cum ar arăta un schimb de teritorii în practică. Rusia ar putea renunța la terenuri pe care le-a cucerit în regiuni ucrainene pe care nu le revendică oficial: în regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk. Cu toate acestea, inegalitatea unui astfel de schimb este evidentă: câștigurile totale ale Rusiei în aceste regiuni sunt de aproximativ 1.500 de kilometri pătrați, iar singurul oraș de acolo este Kupiansk, acum lăsat în ruine fără viață. În regiunea Donețk, pe care Rusia o revendică, există încă 6.500 de kilometri pătrați pe care nu îi controlează — inclusiv orașe mari, destul de locuibile, și fortificații cruciale. Prin acceptarea unei întâlniri individuale cu Putin înainte de orice armistițiu, Trump își asumă un risc mai mare decât Putin. Dacă Putin nu este de acord cu un armistițiu, comerțul cu petrol rusesc va fi supus unor sancțiuni secundare, de a căror eficacitate se îndoiește Trump însuși. Președintele SUA va trebui să continue să ajute Ucraina cu arme, chiar dacă cu bani europeni, sau chiar să-i ofere rachete cu rază lungă de acțiune — iar acesta este un pas către un conflict direct cu Rusia, fără nicio