După 500 de ani, o schiță ar putea ascunde urme din ADN-ul lui Leonardo da Vinci
Cercetătorii care caută ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi mai aproape de un răspuns, după ce au identificat material genetic uman pe un desen renascentist. Cu toate că rezultatul este promițător, cercetătorii subliniază că nu există încă dovezi concludente care să lege ADN-ul sau desenul de Leonardo da Vinci, potrivit SmithsonianMag. Un deceniu de căutări pentru urmele genetice ale lui Leonardo Descoperirea a fost prezentată într-un studiu publicat recent pe serverul de preprinturi bioRxiv, care nu a fost încă evaluat de alți specialiști. Cercetarea face parte din Leonardo da Vinci DNA Project, o inițiativă globală lansată în 2016 pentru identificarea materialului genetic al celebrului polimat. O confirmare a ADN-ului lui Leonardo ar putea ajuta la autentificarea unor opere disputate și ar putea oferi indicii despre trăsături biologice care i-ar fi influențat creativitatea. Echipa a analizat Holy Child, o schiță în cretă roșie reprezentând capul unui băiat tânăr, datată în anii 1470 și aflată într-o colecție privată din New York. Probe prelevate în 2024 au scos la iveală ADN uman masculin asociat unei linii genetice legate de Toscana, regiunea în care s-a născut Leonardo. De ce este atât de dificilă atribuirea ADN-ului lui Leonardo În ciuda legăturii geografice promițătoare, oamenii de știință avertizează că ADN-ul nu poate fi atribuit cu certitudine lui Leonardo. Experții nu sunt de acord dacă Holy Child a fost realizată de Leonardo sau de unul dintre discipolii săi. În plus, lucrarea a fost manipulată de numeroase persoane de-a lungul a peste 500 de ani, ceea ce înseamnă că materialul genetic ar putea aparține unui proprietar sau restaurator ulterior. Căutările ADN-ului lui Leonardo în alte surse se lovesc de obstacole similare. Artistul nu a avut copii, locul de înmormântare al mamei sale este necunoscut, iar rămășițele sale ar fi putut fi pierdute sau amestecate cu altele după mutarea lor în timpul Revoluției Franceze. Fără un eșantion de referință confirmat, comparațiile rămân speculative. Următorii pași ai investigației ADN Autorii studiului recunosc limitările cercetării, inclusiv cantitățile extrem de mici de ADN și lipsa testelor care să stabilească vârsta materialului genetic. Experți independenți descriu rezultatele drept încurajatoare, dar preliminare. Cercetătorii speră acum să analizeze și alte opere și documente, menționând că hârtia poate reține materiale biologice precum celule ale pielii. Echipa se concentrează, de asemenea, pe cromozomul Y al lui Leonardo, analizând rămășițele unor rude masculine și ADN-ul unor descendenți în viață identificați recent. Deocamdată, misterul rămâne nerezolvat, însă oamenii de știință cred că accesul continuu la artefacte istorice ar putea, în cele din urmă, scoate la lumină semnătura genetică a lui Leonardo.
Te simți copleșit? Cinci trucuri simple recomandate de specialiști care țin negativitatea la distanță și readuc starea de bine
Într-o lume marcată de presiune constantă, gândurile negative pot ajunge rapid să domine viața de zi cu zi. Specialiștii în sănătate mintală spun că obiceiurile simple și conștiente pot ajuta la recâștigarea echilibrului și a concentrării, scrie IndiaToday. Gândirea negativă apare adesea din cauza stresului, a fluxului copleșitor de știri cu impact emoțional, a provocărilor personale sau a oboselii emoționale acumulate. Deși nu poate fi evitată complet, experții subliniază că modul în care reacționăm la negativitate poate îmbunătăți semnificativ reziliența emoțională și starea generală de bine. Mișcări fizice scurte Una dintre cele mai rapide metode de a întrerupe tiparele de gândire negativă este mișcarea fizică. Chiar și activități scurte, precum mersul pe jos, întinderile sau treburile ușoare prin casă, pot declanșa eliberarea substanțelor care îmbunătățesc starea de spirit. Specialiștii spun că cinci până la zece minute de mișcare pot reduce stresul și anxietatea, ajutând corpul să iasă din starea de tensiune. Creativitatea, o distragere mentală sănătoasă Activitățile creative oferă o altă modalitate eficientă de a ieși din cercul supra-gândirii. Desenul, gătitul, scrisul sau organizarea unor spații mici ajută mintea să încetinească și să își schimbe focalizarea. Finalizarea unei activități creative, chiar și mărunte, poate reda sentimentul de control și împlinire, consolidând emoțiile pozitive. Gestionarea supraîncărcării informaționale Limitarea expunerii la știri negative și conținut din social media este tot mai des recomandată de specialiști. Derularea constantă a informațiilor poate amplifica stresul și epuizarea emoțională. Stabilirea unor limite clare pentru consumul de știri și înlocuirea timpului petrecut pe ecrane cu muzică, lectură sau podcasturi pot ajuta la menținerea clarității mentale. Conectarea reduce povara emoțională Discuțiile cu o persoană de încredere pot diminua tensiunea emoțională și pot oferi perspectivă. Exprimarea gândurilor, fără a căuta imediat soluții, aduce adesea alinare. Conversațiile de susținere reamintesc că nu suntem singuri și pot îndepărta atenția de la negativitatea persistentă. Ancorarea minții în prezent Respirația conștientă și tehnicile de ancorare sunt deosebit de utile atunci când gândurile negative devin copleșitoare. Respirația lentă și exercițiile de conștientizare senzorială calmează sistemul nervos și aduc atenția în momentul prezent. Specialiștii sunt de acord că negativitatea face parte din viață, dar nu trebuie să o definească. Distragerile sănătoase și consecvente oferă minții spațiu pentru refacere și contribuie, în timp, la un echilibru emoțional mai bun.
Microgravitația de pe ISS schimbă comportamentul virusurilor bacteriofage și evoluția bacteriilor
Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea din Wisconsin-Madison, demonstrează că infecțiile bacteriene pot fi întârziate în spațiu, iar evoluția genetică a microorganismelor este diferită față de condițiile de pe Pământ, scrie Gizmondo. Stația Spațială Internațională este un mediu închis, iar ecosistemul său microbian se dezvoltă în condiții extreme. Oamenii de știință au observat că virusurile bacteriofage pe ISS, în condiții de microgravitație, întâlnesc mai greu bacteriile gazdă, ceea ce încetinește procesul de infectare. Rolul microgravitației Pentru a analiza efectele microgravitației, cercetătorii au trimis pe ISS eprubete cu culturi de E.coli și bacteriofagi T7, în timp ce un set identic a fost păstrat pe Pământ. Probele au fost incubate timp de câteva ore și până la 23 de zile. Rezultatele au arătat că, în microgravitație, infecțiile nu au progresat la fel de rapid ca în condiții terestre. „Amestecarea redusă a fluidelor în microgravitație scade rata de întâlnire dintre virusuri și bacterii”, a explicat dr. Phil Huss. Această încetinire a procesului de infectare demonstrează că microgravitația de pe ISS influențează direct dinamica ecosistemelor microbiene. După 23 de zile în spațiu, cercetătorii au descoperit mutații specifice microgravitației în genomul virusurilor. Aceste modificări genetice au afectat structura virusurilor și modul în care acestea interacționează cu bacteriile. Dr. Srivatsan Raman, coautor al studiului, a subliniat că unele dintre aceste virusuri mutate ar putea fi eficiente în distrugerea bacteriilor rezistente la tratamentele clasice. Astfel, virusurile bacteriofage în microgravitație pe ISS nu doar că evoluează diferit, ci ar putea deveni un instrument valoros în dezvoltarea de noi terapii. Implicațiile studiului pentru medicina de pe Pământ Descoperirile au implicații majore pentru medicina terestră. Terapia bacteriofagică este văzută ca o alternativă promițătoare la antibiotice, mai ales în contextul creșterii rezistenței bacteriene. Studiul sugerează că microgravitația ar putea ajuta la identificarea unor combinații genetice noi, capabile să combată bacterii periculoase precum cele responsabile de pneumonie, sepsis sau salmonella. În același timp, rezultatele indică faptul că microbii nu stagnează evolutiv în spațiu, ci se adaptează activ la condițiile de microgravitație. Aceasta înseamnă că viitoarele misiuni spațiale de lungă durată vor trebui să ia în calcul evoluția microorganismelor la bord. Cercetătorii anunță că sunt necesare experimente suplimentare, în condiții mai complexe, pentru a valorifica pe deplin potențialul descoperirilor. Totuși, virusurile bacteriofage în microgravitație pe ISS deschid o nouă direcție de cercetare cu impact major asupra medicinei și biotehnologiei.
Care este și unde se află cel mai vechi râu din lume, ce curge încă dinaintea epocii dinozaurilor
Aflat în centrul Australiei, râul Finke este considerat de cercetători cel mai vechi râu care curge continuu pe Pământ, potrivit DailyGalaxy. Oamenii de știință estimează că are între 300 și 400 de milioane de ani, ceea ce înseamnă că a început să curgă cu mult înainte de apariția dinozaurilor. Un râu mai vechi decât munții pe care îi traversează Cunoscut sub numele de Larapinta în limba indigenă Arrernte, râul Finke străbate MacDonnell Ranges, un peisaj accidentat format în timpul Orogenezei (proces tectonic de formare a lanțurilor muntoase) Alice Springs. Ceea ce îl face remarcabil este traseul său transversal, care taie direct formațiuni de rocă dură, în loc să le ocolească. Acest tipar neobișnuit sugerează că râul exista înainte ca munții să se ridice și și-a menținut cursul pe măsură ce relieful s-a înălțat lent. Geomorfologul Victor Baker explică fenomenul prin conceptul de „antecedență”, când râul erodează în jos în timp ce terenul se ridică. Stabilitatea tectonică i-a asigurat supraviețuirea Stabilitatea geologică a Australiei a jucat un rol esențial în conservarea traseului antic al râului. Spre deosebire de continentele marcate de cutremure frecvente sau de glaciațiuni, Placa Australiană a rămas relativ neschimbată timp de sute de milioane de ani. Geologul Ellen Wohl subliniază că multe râuri străvechi au dispărut din cauza activității vulcanice, glaciațiunilor sau schimbărilor topografice majore. Absența unor astfel de evenimente a permis râului Finke să evite îngroparea, devierea sau eroziunea masivă. Dovezile izotopice confirmă vechimea Pentru a susține vârsta estimată a râului, cercetătorii au folosit datarea cu izotopi radioactivi și analize de eroziune. De-a lungul unor perioade uriașe de timp, apa lasă semnături chimice în rocile expuse, înregistrând interacțiunea lor cu aerul și eroziunea. Studii citate de Live Science indică faptul că terenul din jur s-a format în aceeași perioadă tectonică, acum 300-400 de milioane de ani. Această concordanță întărește ipoteza că râul Finke este cel mai vechi sistem fluvial supraviețuitor care își urmează încă traseul original.
Avertismentul experților: Timpul excesiv petrecut în fața ecranului limitează vocabularul copiilor mici
Timpul excesiv petrecut în fața ecranului afectează capacitatea copiilor mici de a vorbi, a constatat primul studiu britanic de acest gen. Potrivit cercetării realizate la comanda guvernului britanic, copiii de doi ani care petreceau cinci ore pe zi în fața ecranelor cunoșteau semnificativ mai puține cuvinte decât cei care se uitau la televizor mai puțin de o oră, notează The Telegraph. Studiul urmărește 8.500 de copii născuți în Anglia din 2020 și până în prezent, evaluând abilitățile copiilor la vârsta de nouă luni și doi ani. Aceștia vor fi evaluați din nou la vârsta de trei, patru și cinci ani. Informația vine în contextul în care datele arată că în Marea Britanie, un copil de doi ani urmărește în medie peste două ore de televiziune, videoclipuri și conținut digital pe zi. Recomandarea OMS în cazul copiilor cu vârste cuprinse între doi și patru ani este aceea de a nu sta mai mult de o oră pe zi în fața ecranului. Totuși, doar 34% dintre copiii de doi ani îndeplinesc această recomandare, în scădere față de 46% în urmă cu un deceniu. Conform studiului, un copil de doi ani petrece în medie 127 de minute pe zi în fața ecranelor. Acest timp crește la 140 de minute dacă se iau în calcul jocurile pe computer. De asemenea, timpul petrecut în fața ecranului era, de asemenea, mai mare în rândul copiilor cu părinți de culoare sau asiatici. În plus, copiii mai săraci erau mai predispuși să petreacă mai mult timp în fața ecranului. Datele au fost compilate de cercetători de la universitățile din Oxford și Cambridge, precum și de la University College London, alimentând în acest sens îngrijorarea crescândă cu privire la efectele ecranelor asupra copiilor. Părinții vor primi îndrumări în acest sens În aceste condiții, părinții vor primi îndrumări din partea guvernului cu privire la timpul petrecut în fața ecranului de către copiii sub cinci ani, iar recomandările vor fi elaborate cu ajutorul părinților, copiilor și specialiștilor în educația timpurie. „Aceste îndrumări nu au scopul de a spune familiilor ce să facă, de a diminua valoarea tehnologiei sau de a judeca deciziile părinților. Scopul este de a oferi părinților sfaturi avizate cu privire la modul în care utilizarea ecranelor poate fi un instrument valoros atunci când este folosită în siguranță și de a se asigura că copiii nu pierd activitățile care sunt atât de importante pentru dezvoltarea lor”, a spus ministrul britanic al educației, Bridget Phillipson, potrivit sursei citate.
Cercetătorii maghiari au pus la punct un medicament anticancer surprinzător de eficient / A distrus o tumoră canceroasă de sân extrem de agresivă de la prima doză
O echipă de cercetători maghiari a anunțat progrese semnificative în dezvoltarea unui medicament anticancer experimental care ar putea oferi o abordare nouă în tratarea unor forme de cancer dificil de tratat. Medicamentul, numit LiPyDau, se bazează pe o versiune modificată a unui compus folosit în chimioterapie, care s-a dovedit de până la 1.000 de ori mai puternic în distrugerea celulelor tumorale decât medicamentele convenționale. Cum funcționează Problema inițială cu acest compus foarte toxic a fost că, în forma sa simplă, ar afecta și celulele sănătoase, ceea ce l-ar face periculos pentru pacienți. Cercetătorii au rezolvat această provocare folosind o tehnologie specială de livrare a medicamentului: încapsularea în particule liposomale — mici „bule” formate dintr-un material similar grăsimilor. Aceste particule protejează țesutul sănătos și eliberează substanța activă în mod mai concentrat în zona tumorii, unde vasele sanguine slabe permit medicamentului să iasă din fluxul sanguin și să acționeze direct asupra celulelor canceroase. Rezultate promițătoare la animale Testele efectuate pe animale arată rezultate surprinzător de bune. Tumorile de sân, piele și plămâni au încetat să mai crească după tratament, iar la un cancer de sân extrem de agresiv, tumora a dispărut complet și nu a revenit. Cercetătorii subliniază că unele rezultate au fost obținute după o singură doză, ceea ce arată eficacitate puternică în fazele inițiale ale testelor. Ce urmează Deși rezultatele sunt promițătoare, LiPyDau se află în prezent în faza de teste preclinice, adică pe animale — încă nu a început studiul pe oameni. Cercetătorii speră să continue testele pe modele mai mari și apoi să obțină aprobările necesare pentru studii clinice pe pacienți, ceea ce ar putea dura câțiva ani. Dacă totul merge bine, acest medicament ar putea deveni unul dintre primele tratemente anticancer dezvoltate în Ungaria și ar putea oferi opțiuni noi pentru pacienți cu tumori greu tratabile. Ce înseamnă pentru pacienți Medicamentele convenționale de chimioterapie pot avea efecte secundare puternice și nu funcționează la toate tipurile de tumori. Noua abordare caută să maximizeze distrugerea celulelor canceroase fără a afecta prea mult țesutul sănătos, ceea ce ar putea duce la tratamente mai eficiente și mai puțin toxice decât chimioterapia tradițională.
Ce este mai bun pentru febră, ibuprofenul sau paracetamolul?
Sezonul de iarnă a sosit, iar odată cu scăderea temperaturilor, vine și valul de gripă, răceli sau chiar noi creșteri ale cazurilor de COVID, ceea ce face ca tusea, congestia nazală, durerile corporale și febra să fie la ordinea zilei printre simptomele cele mai frecvente. Astfel, este foarte normal ca multe persoane să apeleze la cunoscutele analgezice, dintre care cele mai populare sunt ibuprofenul și paracetamolul, scrie El Economista. Atât ibuprofenul, cât și paracetamolul sunt analgezice bine cunoscute, care se pot cumpăra în mod obișnuit din farmacie, fără rețetă, și care fac parte din compoziția multor alte medicamente, cum ar fi cele antigripale. Totuși, cele două medicamente au diferențe care creează confuzie atunci când trebuie alese și administrate corect. Ce este mai bine pentru răceală sau gripă? Ibuprofenul sau paracetamolul? Ce ar trebui să iau în funcție de simptome? Este unul mai puternic decât celălalt?Cel mai important, pentru a răspunde acestor întrebări, este să ascultăm specialiștii, atât medicul, cât și farmacistul, iar în același timp să folosim bunul-simț: să respectăm dozele din prospect și să acordăm atenție contraindicațiilor și efectelor adverse. Este mai bine să luăm ibuprofen sau paracetamol? În primul rând, paracetamolul face parte din grupul medicamentelor numite analgezice și antipiretice. În prospect este specificat că este recomandat pentru tratarea: Durerilor de intensitate moderată din orice cauză, cum ar fi: dureri postoperatorii și după naștere, dureri reumatice (artroză și artrită reumatoidă), lombalgii, torticolis, sciatică, nevralgii, dureri de spate, dureri musculare, dureri menstruale, dureri de cap și dureri dentare. Stări febrile Disconfort asociat răcelii și gripei De cealaltă parte, ibuprofenul este un antiinflamator nesteroidian (AINS), iar în prospect se precizează că este recomandat pentru tratarea: Febrei Durerilor de intensitate ușoară sau moderată, inclusiv migrene Tratamentul artritei (inflamația articulațiilor, de obicei la nivelul mâinilor și picioarelor, provocând umflare și durere), artritei reumatoide juvenile, artrozei (afecțiune cronică ce provoacă degradarea cartilajului), spondilitei anchilozante (inflamație care afectează articulațiile coloanei vertebrale), inflamației nereumatice și dismenoreei primare (menstruație dureroasă) După cum se poate observa, ambele tratează o simptomatologie asemănătoare. Diferența atunci când alegem între ele este că ibuprofenul este antiinflamator. Prin urmare, pentru tratarea unei răceli cu tuse, febră sau dureri corporale, cel mai potrivit este paracetamolul, care acționează asupra acestor simptome și are o compoziție mai blândă pentru stomac. În schimb, atunci când durerea este mai severă și cauzată de o inflamație, de exemplu atunci când doare gâtul la înghițire din cauza amigdalelor inflamate, se recomandă ibuprofen, deoarece tratează simptomele anterioare și, pe deasupra, reduce inflamația din zona gâtului. Niciodată nu trebuie luat pe stomacul gol. Dozele uzuale Ibuprofen: adulți și adolescenți peste 12 ani (sau peste 40 kg) pot lua 400 mg la fiecare 6–8 ore, fără a depăși 1200 mg în 24 de ore. Paracetamol: se poate lua la fiecare 6–8 ore, după necesitate, fără a depăși 3 g în 24 de ore.
Patru factori de risc preced 99% dintre infarcte și AVC-uri, arată un studiu major din 2025
Analiza, realizată pe baza datelor a peste 9 milioane de adulți din Statele Unite și Coreea de Sud, contrazice ideea că evenimentele cardiovasculare apar „din senin” și subliniază importanța controlului timpuriu al riscurilor, scrie Science Alert. Cercetarea evidențiază patru factori de risc cardiovasculari majori care preced 99% dintre evenimentele cardiovasculare: hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, glicemia ridicată și fumatul (actual sau în trecut). Chiar și în rândul femeilor sub 60 de ani, categoria cu cel mai scăzut risc, peste 95% dintre infarcte și accidente vasculare cerebrale au fost asociate cu cel puțin unul dintre acești factori de risc cardiovasculari. Hipertensiunea, cel mai frecvent dintre factorii de risc Dintre toți factorii de risc cardiovasculari analizați, hipertensiunea arterială s-a dovedit a fi cea mai răspândită. În ambele țări incluse în studiu, peste 93% dintre persoanele care au suferit un infarct, un AVC sau insuficiență cardiacă aveau tensiune arterială crescută anterior evenimentului. Această constatare consolidează ideea că monitorizarea și controlul tensiunii arteriale sunt esențiale în prevenția bolilor cardiovasculare. Factorii de risc sunt aproape întotdeauna prezenți „Studiul arată foarte convingător că expunerea la unul sau mai mulți factori de risc cardiovasculari neoptimi înainte de aceste evenimente este aproape de 100%”, a declarat cardiologul Philip Greenland, autor principal și profesor la Northwestern University. El anunță că prioritatea sistemelor de sănătate trebuie să fie controlul acestor riscuri modificabile, nu căutarea unor cauze greu de tratat sau neconfirmate. De ce este vital să acționăm Autorii studiului contestă afirmațiile recente potrivit cărora ar exista o creștere a evenimentelor cardiovasculare fără factori de risc. Potrivit lor, aceste concluzii ar putea proveni din diagnostice ratate sau din neglijarea unor valori aflate sub pragurile clinice. Într-un editorial asociat, cardiologul Neha Pagidipati de la Duke University subliniază că gestionarea timpurie a factorilor de risc cardiovasculari poate salva vieți: „Putem – și trebuie – să facem mai bine”.
Postul intermitent, mai puțin eficient decât se credea? Concluziile unui studiu german
Cercetătorii de la Institutul German de Nutriție Umană Potsdam-Rehbruecke (DIfE) au analizat efectele alimentației cu restricție de timp asupra markerilor metabolici și cardiovasculari la femei supraponderale sau obeze. Cum a fost realizat studiul Studiul a inclus 31 de femei, care au urmat două tipuri de programe de alimentație cu fereastră limitată (time-restricted eating – TRE): între orele 08:00–16:00 și 13:00–21:00, fiecare timp de câte două săptămâni. Important de menționat este că dieta a fost izocalorică, adică participantele au consumat același număr de calorii ca în mod normal, scrie Science Alert. Deși s-a observat o scădere modestă în greutate, postul intermitent și sănătatea metabolică nu au prezentat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește glicemia, tensiunea arterială sau nivelul colesterolului. Ce spun cercetătorii „Efectele benefice descrise anterior ar putea fi cauzate mai degrabă de restricția calorică decât de scurtarea ferestrei de alimentație”, explică cercetătorii în lucrarea publicată. Biologul și nutriționistul Olga Ramich subliniază că persoanele care doresc să slăbească sau să își îmbunătățească metabolismul trebuie să acorde atenție nu doar orei la care mănâncă, ci și echilibrului energetic. Impact asupra ritmului circadian Un aspect interesant al studiului este modificarea ceasului biologic al participantelor. Ritmul circadian s-a adaptat în funcție de programul de alimentație, ceea ce confirmă că postul intermitent și sănătatea metabolică pot influența indirect ciclurile de somn și veghe. Acest lucru ar putea explica de ce mâncatul târziu este asociat cu diverse probleme de sănătate. Îmbunătățirea sănătății metabolice este esențială în prevenția diabetului și a rezistenței la insulină. Specialiștii consideră că viitoarele cercetări ar trebui să analizeze dacă, în condiții de deficit caloric, postul intermitent poate avea efecte mai pronunțate și dacă momentul mesei diferă ca impact de la o persoană la alta. Cercetările viitoare vor trebui să stabilească dacă momentul mesei are un rol suplimentar în optimizarea sănătății.
Descoperire medicală majoră: O injecție anti-îmbătrânire regenerează cartilajul genunchiului
Cercetătorii de la Stanford Medicine au raportat un progres major care ar putea schimba modul în care este tratată osteoartrita, folosind o injecție care regenerează cartilajul uzat în articulațiile genunchiului, afectate de vârstă sau traumatisme, scrie SciTechDaily. Terapia acționează asupra proceselor biologice ale îmbătrânirii, reface cartilajul și previne artrita, nu se doar limitează la reducerea durerii sau a inflamației, așa cum arată experimentele pe animale. Țintirea îmbătrânirii, nu doar a simptomelor Osteoartrita afectează aproximativ unul din cinci adulți și, în prezent, nu există tratamente care să poată inversa distrugerea articulară. Noua abordare blochează o proteină asociată îmbătrânirii, numită 15-PGDH, care crește în timp și contribuie la degradarea țesuturilor. Prin inhibarea acesteia, cercetătorii au restabilit cartilaj gros și funcțional la șoareci vârstnici și au prevenit artrita după leziuni ale genunchiului similare rupturilor de ligament încrucișat anterior (LIA). Spre deosebire de terapiile existente, tratamentul acționează asupra cauzei biologice de bază a pierderii cartilajului. Articulațiile tratate au prezentat o mobilitate mai bună și inflamație redusă comparativ cu cele netratate, sugerând un efect real de modificare a bolii. Regenerarea cartilajului fără celule stem Un rezultat-cheie este faptul că regenerarea cartilajului a avut loc fără activarea celulelor stem. În schimb, celulele cartilajului existente, numite condrocite, au fost reprogramate pentru a adopta un profil genetic mai „tânăr”. Această schimbare a favorizat formarea cartilajului hialin neted, în locul fibrocartilajului mai slab, frecvent întâlnit în artrită. „Aceasta reprezintă o modalitate fundamental nouă de regenerare a țesuturilor adulte”, a declarat Helen Blau, coautoare a studiului. Țesutul uman arată un potențial similar Cercetătorii au testat terapia și pe cartilaj uman de genunchi, obținut în timpul operațiilor de înlocuire articulară. După o săptămână de tratament, țesutul a prezentat markeri reduși de degradare și semne de regenerare activă, rezultate similare celor observate la animale. Cercetarea, publicată în revista Science, sugerează că abordarea ar putea întârzia sau chiar elimina necesitatea protezelor articulare. O versiune sub formă de pastilă se află deja în studii clinice timpurii pentru slăbiciunea musculară asociată vârstei, alimentând speranța că vor urma și teste dedicate regenerării cartilajului.