O moleculă produsă de bacteriile intestinale ar putea reduce riscul de diabet
Molecula, numită trimetilamină (TMA), este un metabolit bacterian – o substanță produsă natural atunci când microbii transformă nutrienții în energie și elemente de construcție pentru organism. Cercetătorii au descoperit că TMA poate reduce inflamația și îmbunătăți răspunsul organismului la insulină, diminuând astfel riscul de diabet de tip 2, potrivit Science Alert. Studiul arată că TMA se formează atunci când bacteriile intestinale descompun colina, un nutrient prezent în ouă și carne. Experimentele efectuate pe șoareci și pe celule umane au demonstrat că o cantitate mai mare de colină în dietă reduce unele dintre efectele negative ale alimentelor bogate în grăsimi. O descoperire-cheie a fost că TMA inhibă proteina IRAK4, care declanșează răspunsul inflamator atunci când organismul consumă alimente bogate în grăsimi. În viitor, acest mecanism ar putea fi replicat prin medicamente pentru a reduce inflamația și riscul de diabet. „Aceasta schimbă perspectiva: o moleculă produsă de microbii intestinali poate proteja organismul de efectele unei diete nesănătoase”, a declarat biochimistul Marc-Emmanuel Dumas. Cercetările au și implicații mai largi, sugerând că bacteriile din intestin pot influența direct sănătatea prin substanțe chimice care controlează așa numitele kinaze, enzime implicate în diverse procese din organism. Studiul, publicat în Nature Metabolism, subliniază potențialul microbiomului ca țintă pentru tratamente inovatoare împotriva diabetului și obezității, a fost concluzia experților.
Alimentele care afectează grav inima și favorizează creșterea în greutate. Nutriționiștii trag un semnal de alarmă
Potrivit nutriționistei Lisa Andrews, anumite alimente consumate frecvent pot să blocheze arterele, să ridice nivelul colesterolului și să contribuie la creșterea în greutate. Puiul prăjit Deși puiul este considerat o sursă slabă de proteine, odată ce este pane și prăjit în ulei, devine o sursă importantă de grăsimi și colesterol. „Puiul este considerat de obicei una dintre cele mai slabe surse de proteine. Dar puiul prăjit nu este,” susține Lisa Andrews, pentru shefinds. O bucată de piept de pui prăjit de 113 grame conține aproape 300 de calorii, 15 grame de grăsimi, 4 grame de grăsimi saturate și peste 300 mg de sodiu, factori care cresc riscul de boli cardiovasculare și fac dificilă menținerea unei greutăți sănătoase. Cheeseburgerii „Prepararea tradițională cu carne tocată grasă, brânză bogată în grăsimi și chiflă albă rafinată transformă acest aliment într-un dezastru pentru inimă și siluetă”, explică Andrews. Combinația de grăsimi saturate, carbohidrați rafinați și sodiu poate provoca inflamații și creșterea colesterolului atunci când este consumată frecvent. Cârnații Chiar și alimentele tradiționale pot fi problematice. Cârnații sunt fabricați, de obicei, din resturi grase de porc sau vită și sunt încărcați cu sodiu, ceea ce poate afecta tensiunea arterială și rigidiza arterele. „Acestea sunt, de obicei, bucăți de carne cu conținut scăzut de calitate și puțină carne adevărată”, susține Lisa Andrews. Consumul regulat contribuie la retenția de apă și la creșterea în greutate. Gustările procesate (chipsuri, biscuiți sărați) Aceste produse conțin cereale rafinate, zaharuri adăugate și uleiuri inflamatoare. Ele cresc nivelul zahărului din sânge, favorizează depozitarea grăsimilor și inflamația sistemică, punând astfel presiune pe inimă. Fiind sărace în fibre și proteine, ele se consumă ușor în exces și cresc riscul de hipertensiune și colesterol ridicat. Alimente care nu ar trebui să facă parte din dieta zilnică Nutriționiștii subliniază că alimentele precum puiul prăjit, cheeseburgerii, cârnații și gustările procesate pot fi consumate ocazional, dar nu ar trebui să facă parte din dieta zilnică. Medicii recomandă consumul de proteine slabe, cereale integrale, fructe, legume și grăsimi sănătoase care pot proteja inima și susține sănătatea pe termen lung.
Băuturile de Crăciun afectează sănătatea oaselor? Ce spun specialiștii
Deși aceste băuturi sunt asociate cu atmosfera festivă, specialiștii avertizează că un consum ridicat de zahăr poate avea efecte negative asupra sănătății oaselor, anunță Healthline.com. Zahărul și sănătatea oaselor: riscuri ascunse în sezonul rece Nutriționiștii atrag atenția că excesul de zahăr din băuturile de sărbători poate contribui la pierderea calciului din organism. Kezia Joy, nutriționist dietetician și consilier medical, explică faptul că un aport crescut de zahăr determină eliminarea calciului prin urină, reducând astfel resursele necesare pentru menținerea densității osoase. În timp, acest proces poate crește riscul de osteoporoză și fracturi. Totodată, fluctuațiile frecvente ale glicemiei pot afecta funcționarea vitaminei D, esențială pentru absorbția calciului. Deși cercetările sunt încă limitate, studiile recente sugerează o legătură între nivelurile ridicate de zahăr din sânge și deficitul de vitamina D. Ce conțin, de fapt Hannah Anderson, dietetician autorizat, subliniază că fiecare băutură are un impact diferit asupra sănătății oaselor. Ciocolata caldă preparată cu lapte oferă calciu, dar variantele din comerț pot conține între 20 și 30 de grame de zahăr per porție. În schimb, vinul fiert și cidrul conțin alcool, care poate inhiba absorbția calciului, iar băuturile de tip latte aromat pot ajunge la peste 50 de grame de zahăr per porție, cu beneficii nutriționale minime. Alternative mai sănătoase pentru băuturile de sărbători și sănătatea oaselor Specialiștii recomandă consumul moderat și alegerea unor alternative mai sănătoase. Ciocolata caldă poate fi preparată din cacao neîndulcită, lapte degresat și cantități mici de îndulcitori naturali. Ceaiurile din mere și condimente, laptele vegetal fortificat neîndulcit sau băuturile cu adaos de proteine și colagen pot oferi savoarea sezonului fără riscuri pentru sănătatea oaselor. Reducerea zahărului și alegerea ingredientelor bogate în proteine și minerale ajută la menținerea echilibrului nutrițional și la protejarea sistemului osos pe termen lung.
Serotonina și simptomele negative ale schizofreniei. Descoperirea care poate schimba tratamentul
Aceste manifestări afectează profund calitatea vieții și, până acum, nu au răspuns la niciun tratament medicamentos eficient. Un nou studiu realizat de cercetători de la King’s College London aduce însă o explicație biologică solidă, concentrându-se pe rolul serotoninei și simptomelor negative ale schizofreniei. Cercetarea, publicată în prestigioasa revistă JAMA Psychiatry, oferă primele dovezi directe, obținute la pacienți vii, care leagă eliberarea excesivă de serotonină de severitatea simptomelor negative. Cum a fost realizat studiul despre serotonină și simptomele negative ale schizofreniei Studiul a inclus 54 de adulți, dintre care 26 diagnosticați cu schizofrenie și 28 persoane sănătoase, utilizate ca grup de control. Participanții au fost supuși la două scanări PET, folosind un radiotrasor care se leagă de receptorii serotoninei de tip 2A. Între cele două scanări, subiecții au primit o doză de d-amfetamină, substanță care stimulează eliberarea de serotonină. Rezultatele au arătat că, deși toți participanții au prezentat o creștere a serotoninei, pacienții cu schizofrenie au avut o eliberare semnificativ mai mare, în special în cortexul frontal — zona creierului responsabilă de motivație, luarea deciziilor și comportamentul orientat spre scop. Legătura directă dintre serotonină și simptomele negative ale schizofreniei Analiza datelor a indicat o corelație clară: cu cât eliberarea de serotonină era mai mare, cu atât simptomele negative ale schizofreniei erau mai severe. Pacienții afectați prezentau dificultăți majore în viața de zi cu zi, inclusiv lipsa independenței, izolarea socială și imposibilitatea de a desfășura activități obișnuite. Efectul a fost deosebit de pronunțat la pacienții cu așa-numita „schizofrenie deficitară”, o formă caracterizată prin simptome negative persistente. Important este faptul că rezultatele s-au menținut chiar și după excluderea pacienților care urmau tratament antipsihotic, sugerând că dereglarile serotoninei sunt o trăsătură intrinsecă a bolii, nu un efect secundar al medicației. De ce descoperirea este crucială În prezent, majoritatea medicamentelor pentru schizofrenie vizează dopamina, fiind eficiente în reducerea halucinațiilor, dar aproape inutile pentru simptomele negative. Descoperirea faptului că problema nu este numărul receptorilor de serotonină, ci comportamentul anormal al sistemului de eliberare, deschide calea către terapii complet noi. Cercetătorii avertizează că sunt necesare studii suplimentare pentru a testa dacă reglarea sigură a serotoninei poate ameliora simptomele negative fără a agrava alte manifestări ale bolii. Cu toate acestea, studiul oferă, pentru prima dată în ultimele decenii, un țint biologic clar, acolo unde anterior existau doar ipoteze.
Dormitul cu televizorul pornit. Ce spun specialiștii despre efectele asupra sănătății
Cu toate acestea, specialiștii avertizează că acest comportament poate avea efecte negative semnificative asupra somnului și sănătății generale. Potrivit experților în somnologie, dormitul cu televizorul pornit perturbă ciclurile naturale ale somnului, în special din cauza luminii albastre emise de ecran. Această lumină inhibă producția de melatonină, hormonul responsabil de reglarea ritmului somn–veghe, îngreunând procesul de adormire și reducând calitatea odihnei, scrie Health. Dormitul cu televizorul pornit afectează calitatea somnului Studiile arată că persoanele care aleg dormitul cu televizorul pornit adorm mai greu și se trezesc mai obosite. Aproximativ 15% dintre respondenți au raportat dificultăți în a adormi, iar aproape 20% s-au declarat epuizați dimineața. Lipsa somnului suficient afectează concentrarea, memoria și capacitatea de a lua decizii, dar are și un impact major asupra stării emoționale. Printre efectele frecvente ale privării de somn se numără anxietatea, iritabilitatea, depresia și dificultățile în relațiile interpersonale. Dormitul cu televizorul pornit și riscurile pentru sănătate Pe termen lung, dormitul cu televizorul pornit este asociat cu un risc crescut de afecțiuni cronice, precum hipertensiunea, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, obezitatea și chiar accidentul vascular cerebral. Un studiu realizat pe peste 43.000 de femei a arătat că cele care dormeau cu televizorul pornit aveau un risc cu 17% mai mare de a lua în greutate. De asemenea, sunetele și luminile intermitente pot reduce faza REM a somnului, esențială pentru refacerea organismului și consolidarea memoriei. Există beneficii ale dormitului cu televizorul pornit? Unii specialiști recunosc că dormitul cu televizorul pornit poate oferi un sentiment de siguranță și confort, mai ales atunci când volumul este redus. Televizorul poate acționa ca un zgomot de fond, asemănător unui aparat de „white noise”, ajutând anumite persoane să adoarmă mai repede. Totuși, alternativele fără lumină albastră – precum sunetele ambientale, muzica relaxantă sau zgomotul alb – sunt considerate opțiuni mai sănătoase. Recomandările experților pentru un somn mai bun Pentru a îmbunătăți igiena somnului, specialiștii recomandă reducerea treptată a acestui obicei și înlocuirea lui cu rutine relaxante, precum cititul, muzica calmă sau tehnici de relaxare musculară. Limitarea expunerii la lumină artificială înainte de culcare rămâne esențială pentru un somn odihnitor.
Deodorant vs antiperspirant. Diferențele explicate de un expert
Vara, combinația dintre căldură și activitate fizică duce adesea la transpirație excesivă. Majoritatea dintre noi transpirăm cel puțin jumătate de litru pe zi, iar pentru a ține sub control acest fenomen, mulți oameni folosesc un antiperspirant sau un deodorant. Totuși, cele două produse sunt diferite și funcționează distinct. Pentru a înțelege mai bine ce produs este mai potrivit pentru nevoile fiecăruia, trebuie să se știe că transpirația secretată de corpul nostru este, de fapt, inodoră (fără miros). Ea provine în principal din două tipuri de glande: ecrine și apocrine. Glandele sudoripare ecrine sunt cele responsabile pentru cea mai mare cantitate de transpirație și sunt situate pe cea mai mare parte a corpului. Această transpirație conține, de asemenea, electroliți și cantități mici de alte substanțe care, de obicei, nu produc mirosuri neplăcute. Mai multe multe tipuri de bacterii care trăiesc pe piele se hrănesc cu această transpirație și, în acest fel, sunt produse substanțe volatile și mirositoare. Acestea sunt cele care provoacă mirosul corporal, notează Science Alert. Rolul antiperspirantelor Toate antiperspirantele funcționează în același mod, întrucât acestea conțin ingrediente active care împiedică organismul să elimine transpirația. Ingredientele care au acest efect sunt, de obicei, una dintre varietățile de săruri care conțin metale, cel mai frecvent clorhidrat de aluminiu, clorură de aluminiu sau un compus de zirconiu-aluminiu. Altfel spus, antiperspirantele acționează ca un dop dop temporar care împiedică fluxul de transpirație către suprafața pielii. În aceste condiții, odată ce bacteriile de pe piele nu mai intră în contact cu substanțe, nu mai sunt produse mirosuri nedorite. Cum funcționează deodorantele Spre deosebire de antiperspirante, deodorantele acționează diferit. Ele permit transpirației să se scurgă pe piele, dar împiedică apoi mirosul să fie eliberat sau să devină detectabil. Acest lucru se realizează cu ajutorul unei game de ingrediente diferite, printre care și unele parfumuri, concepute pentru a masca mirosurile nedorite. În aceste condiții, dacă se dorește doar eliminarea mirosului, un deodorant poate face treaba. Dacă o persoană dorește să transpire mai puțin, atunci va avea nevoie de un antiperspirant.
România care contează / Profesor cercetător din cadrul UBB, nominalizat pentru premiul UNESCO, Carlos J. Finlay pentru micobiologie
Prof. univ. dr. Horia Leonard Banciu, cadru didactic al Departamentului de Biologie moleculară și Biotehnologie din cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), a fost nominalizat din partea României pentru Premiul UNESCO „Carlos J. Finlay” pentru Microbiologie, ediția 2025. Premiul „Carlos J. Finlay” este una dintre cele mai importante distincții internaționale acordate pentru excelență în cercetare și inovație în domeniul microbiologiei. Recunoașterea unei cariere științifice remarcabile Această distincție este decernată la fiecare doi ani de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și poartă numele microbiologului cubanez Carlos Juan Finlay, descoperitorul agentului etiologic al febrei galbene (boală virală, transmisibilă prin înțepătura de țânțar, specifică mai ales zonelor tropicale). Premiul recompensează descoperiri și contribuții științifice cu impact major asupra societății și sănătății publice. Nominalizarea profesorului Horia Leonard Banciu reprezintă recunoașterea unei cariere științifice remarcabile, dedicată cercetării microbiologiei mediilor extreme. A adus contribuții esențiale la înțelegerea diversității microorganismelor în ecosisteme acvatice sărate Activitatea sa s-a concentrat în mod special asupra lacurilor sărate din România, pe care le-a consacrat ca sisteme-model de relevanță internațională, contribuind la plasarea României pe harta mondială a cercetărilor în acest domeniu. Prin descoperirea și descrierea unor microorganisme noi, precum și prin integrarea metodelor clasice de microbiologie cu abordări moderne, profesorul Banciu a adus contribuții esențiale la înțelegerea diversității, adaptării și rolului biogeochimic al microorganismelor în ecosisteme acvatice sărate și permanent stratificate. Acest premiu confirmă „poziția UBB între instituțiile de elită în cercetare” În paralel, cercetările sale au contribuit la dezvoltarea unor rețele internaționale de colaborare științifică de prestigiu, precum Extreme Microbiome Project (XMP), PELAGICS și Halophile Sequencing Project (HSP), implicate în inițiative majore de secvențiere genetică și ecogenomică microbiană. „Nominalizarea profesorului Horia Banciu reprezintă un moment foarte important atât pentru colegul nostru, cât și pentru întreaga comunitate academică a UBB, confirmând încă o dată poziția Universității Babeș-Bolyai ca instituție de elită în cercetare, inovare și formare științifică”, a declarat rectorul UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel. Avocat al alfabetizării microbiologice Dincolo de activitatea de cercetare, prof. univ. dr. Horia Leonard Banciu s-a implicat și în inițiative educaționale și de popularizare a științei cu impact durabil. Printre acestea se numără dezvoltarea primului program de masterat în bioinformatică predat în limba engleză din România, precum și promovarea, la nivel local, a panourilor informative dedicate biodiversității și conservării lacurilor sărate. Totodată, ca membru activ al International Microbiology Literacy Initiative (IMiLI), acesta susține alfabetizarea microbiologică și dialogul dintre știință și societate la nivel internațional.
Gripa aviară H5N1. Simulări științifice arată cât de rapid poate scăpa de sub control un focar uman
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, între 2003 și august 2025 au fost raportate 990 de cazuri umane de gripă aviară H5N1 în 25 de țări, dintre care 475 s-au soldat cu decese. Gripa aviară H5N1 în SUA și Asia În Statele Unite, virusul a afectat peste 180 de milioane de păsări și s-a răspândit în mai mult de 1.000 de ferme de bovine din 18 state. Cel puțin 70 de persoane, majoritatea lucrători agricoli, au fost infectate, fiind înregistrată și o victimă. În Asia, virusul rămâne endemic, iar recent, mai multe feline sălbatice au murit în India după infectarea cu H5N1. Modelarea unui posibil focar de gripă aviară Un studiu publicat în revista BMC Public Health de cercetători indieni de la Universitatea Ashoka a analizat scenariile posibile ale unui focar uman de gripă aviară H5N1. Folosind platforma de simulare BharatSim, inițial creată pentru pandemia de Covid-19, cercetătorii au demonstrat că fereastra de intervenție este extrem de limitată. Dacă autoritățile reacționează când sunt identificate doar două cazuri, prin carantinarea contactelor apropiate, focarul poate fi aproape sigur stopat. De ce contează reacția rapidă în tratarea gripei aviare Simulările arată că odată ce numărul cazurilor ajunge la zece, virusul este deja răspândit în comunitate, iar măsurile timpurii devin ineficiente. Izolarea persoanelor infectate și carantinarea gospodăriilor funcționează doar în fazele inițiale. Vaccinarea țintită poate ajuta pe termen mediu, dar nu elimină riscul imediat din interiorul familiilor. Ce urmează dacă gripa aviară H5N1 se adaptează la om Specialiștii avertizează că, dacă H5N1 se va adapta la transmiterea umană, impactul ar putea semăna cu pandemia de gripă porcină din 2009. Deși există antivirale și vaccinuri candidate, virusul ar putea interacționa cu alte tulpini gripale, generând epidemii sezoniere imprevizibile.
Consumul zilnic al unui aliment poate reduce riscul de demență, arată un studiu
Un studiu publicat în luna decembrie a concluzionat că persoanele care consumă cel puțin 50 de grame de brânză cu conținut ridicat de grăsimi pe zi par să-și reducă riscul de a dezvolta demență cu 13%. Pe de altă parte, consumul a 20 de grame sau mai mult de smântână pe zi este asociat cu o reducere de 16%. „Timp de decenii, dezbaterea privind dietele bogate în grăsimi versus cele cu conținut redus de grăsimi a modelat recomandările în materie de sănătate, uneori chiar clasificând brânza ca un aliment nesănătos care trebuie limitat”, a declarat Emily Sonestedt de la Lund, care a făcut parte din echipa studiului publicat în revista American Academy of Neurology. Studiul a avut la bază un istoric medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedezi Potrivit DPA, echipa a analizat istoricul medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedezi. Dintre aceștia, 3.208 au dezvoltat demență în această perioadă. Participanții au ținut evidența a ceea ce au mâncat și a modului în care și-au preparat mesele, iar aceste informații au fost transmise cercetătorilor. „Studiul nostru a descoperit că unele produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi pot reduce riscul de demență, punând sub semnul întrebării unele ipoteze de lungă durată despre grăsimi și sănătatea creierului”, a adăugat Sonestedt, solicitând mai multe cercetări în acest domeniu. Potrivit The New York Times, recomandările nutriționale prevăd de mai mult timp limitarea consumului acestor grăsimi, întrucât acestea ar crește nivelul colesterolului LDL, sau „rău”, și riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral. Brânzeturile cu conținut ridicat de grăsimi sunt cele care conțin cel puțin 20% grăsimi, în timp ce pentru smântână, orice conținut sub 30% este considerat scăzut în grăsimi. Nu înseamnă că oamenii trebuie să mănânce mai multă brânză În contextul rezultatelor studiului, dar și a faptului că acesta a avut mai multe limitări, ar trebui „interpretat cu prudență”, a afirmat dr. Tian-Shin Yeh, medic și epidemiolog nutrițional la Universitatea Medicală din Taipei, Taiwan, potrivit sursei citate. În plus, oamenii nu ar trebui neapărat să mănânce mai multă brânză pe baza rezultatelor acestui studiu, a spus dr. Sonestedt. Totuși, consumată cu moderație, brânza poate face parte dintr-o dietă sănătoasă. Dieta sănătoasă include consumul de multe fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, precum și grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din uleiul de măsline și pește.
Chirurgie robotică în România? Spitalul Municipal Cluj e unul dintre puținele spitale publice din România la care se poate
Premieră în sistemul public de sănătate din România – Spitalulu Municipal Cluj anunță realizarea primelor intervenții de chirurgie robotică. “Romania extinde accesul public la chirurgia robotica prin lansarea programului da Vinci Xi la Spitalul Municipal Cluj. Spitalul Municipal Cluj a realizat deja primele interventii de chirurgie robotica, imediat dupa lansarea unuia dintre cele mai avansate programe de chirurgie robotica din sistemul public de sanatate din Romania. Diagnosticare superioară și timpi de recuperare reduși Tranzitia rapida de la instalare la utilizarea clinica reprezinta un pas important inainte pentru inovatia chirurgicala in sectorul public”, potrivit unui comunicat al instituției. Programul integrează trei tehnologii de ultimă generație: sistemul robotic da Vinci Xi, al cincilea instalat într-un spital public din România, sistemul de micro-ultrasonografie ExactVu și platforma de histologie în timp real HistologScanner – dispozitive de precizie ridicată, care contribuie la acordarea unei îngrijiri superioare pacienților. Chirurgia generală, urologia și ginecologia beneficiază de acest program inovator, care permite intervenții minim invazive, timpi de recuperare reduși și diagnosticare cu acuratețe superioară. Echipele medicale ale Spitalului Municipal Cluj vor participa la programe d einstruire, dezvoltate în parteneriat cu SOFMEDICA. “Sistemul da Vinci Xi, completat de ExactVu si HistologScanner, ne ofera un ecosistem complet pentru chirurgie si diagnostic de inalta precizie. Pentru pacientii nostri, acest lucru se traduce prin optiuni de tratament minim invazive, o recuperare mai rapida si un parcurs diagnostic mai sigur. Este un pas transformator pentru comunitatea medicala din Cluj si pentru sistemul public de sanatate din Romania”, a declarat managerul Spitalul Municipal Cluj, prof. dr. Nicolae Constantea. Spitalul Municipal Cluj este una dintre puținele unități care oferă un parcurs diagnostic – tratament complet integrat, într-o singură instituție medicală.