Cum să dormi mai bine: Obiceiuri susținute de știință care te pot ajuta să ai un somn cu adevărat odihnitor
Somnul de calitate devine tot mai greu de obținut într-o lume alertă, dominată de ecrane și solicitări constante. Experții în sănătate spun că îmbunătățirea somnului necesită rutine consecvente, un mediu favorabil și obiceiuri care ajută corpul să se relaxeze complet, potrivit India Today. Creează consecvență în rutina de somn Menținerea unui program regulat de somn este una dintre cele mai eficiente metode de a îmbunătăți calitatea odihnei în timp. Culcatul și trezitul la aceeași oră în fiecare zi ajută la reglarea ceasului biologic al organismului. Consecvența susține producția naturală de melatonină, facilitând adormirea și trezirea fără senzația de oboseală. Specialiștii recomandă respectarea acestui program inclusiv în weekend, pentru a evita perturbarea ritmurilor circadiene. Creează condiții care favorizează odihna O rutină relaxantă înainte de culcare transmite creierului semnalul că este timpul să încetinească și să se pregătească pentru somn. Activități precum cititul, stretching-ul ușor sau un duș cald pot ajuta la reducerea tensiunii fizice. Reducerea expunerii la ecrane înainte de culcare este esențială, deoarece lumina albastră interferează cu hormonii somnului. Și alimentația joacă un rol important, mesele grele, cofeina și alcoolul fiind cunoscute pentru efectele negative asupra somnului. Gestionează stresul și susține corpul Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți semnificativ durata și profunzimea somnului, mai ales dacă este făcută mai devreme în cursul zilei. Stresul și anxietatea rămân însă printre principalele cauze ale nopților agitate și ale trezirilor frecvente. Tehnicile de mindfulness, respirația profundă sau scrisul într-un jurnal pot calma gândurile înainte de culcare. Experții spun că și o scurtă practică de relaxare seara poate îmbunătăți constanța somnului. Când să apelezi la ajutor de specialitate Problemele persistente de somn pot indica afecțiuni precum insomnia sau apneea de somn. Dacă schimbările de stil de viață nu dau rezultate, consultarea unui specialist este recomandată. Medicii specializați în somn pot identifica tulburările și pot recomanda tratamente adaptate pe termen lung. Specialiștii subliniază că un somn mai bun nu se obține peste noapte, ci prin obiceiuri constante și intenționate.
Pentru prima dată în 20 de ani, se schimbă ingredientele active din cremele de protecție solară. Care este motivul?
Datele existente despre bemotrizinol arată că acesta protejează împotriva razelor ultraviolete de tip A și B, are un nivel scăzut de absorbție prin piele și provoacă rareori iritații. Dacă propunerea va fi finalizată, bemotrizinolul va fi recunoscut ca ingredient activ sigur în produsele de protecție solară destinate adulților și copiilor cu vârsta de peste șase luni, potrivit personalcareinsights.com. „Agenția a acționat istoric prea lent în acest domeniu, lăsându-i pe americani cu mai puține opțiuni decât consumatorii din alte țări. Continuăm să modernizăm reglementarea produselor medicamentoase fără prescripție, inclusiv a cremelor de protecție solară”, a declarat comisarul FDA, Marty Makary. „Americanii merită acces rapid la cele mai bune produse fără prescripție, sigure, eficiente și prietenoase cu consumatorii.” Academia Americană de Dermatologie salută decizia FDA, afirmând că este primul pas din ultimii peste 20 de ani pentru a oferi opțiuni sigure și eficiente de protecție solară. Nevoia de ingrediente noi Compania dsm firmenich a depus cererea către FDA pentru a adăuga bemotrizinolul, în concentrații de până la 6 la sută, ca nou ingredient activ în produsele de protecție solară fără prescripție. „Bemotrizinolul ar fi o completare binevenită la gama actuală de ingrediente active eficiente deja disponibile consumatorilor americani”, a declarat Karen Murry, director interimar al Oficiului pentru Medicamente fără Prescripție. „Reformele aduse sistemului de monografii pentru medicamente prin Legea CARES au simplificat semnificativ procesul de reglementare a medicamentelor fără prescripție.” FDA precizează că medicamentele fără prescripție bazate pe monografii, inclusiv cremele de protecție solară, pot intra pe piață fără o aprobare individuală, dacă sunt respectate anumite cerințe. Aceste cerințe stabilesc condițiile prevăzute în monografie, inclusiv ingredientele active permise, dozajele și utilizările. Totuși, FDA poate modifica o monografie pentru medicamentele fără prescripție printr-un ordin administrativ, iar compania interesată trebuie ulterior să depună o solicitare oficială. La începutul acestui an, parlamentari americani au introdus un proiect de lege pentru reformarea modului în care FDA evaluează și aprobă produsele de protecție solară fără prescripție. Actul SAFE Sunscreen Standards ar urma să crească disponibilitatea opțiunilor de protecție solară în SUA, pentru a le alinia la standardele globale. Bemotrizinolul este deja comercializat ca ingredient pentru protecție solară în alte țări, potrivit FDA, însă agenția nu a aprobat până acum nicio aplicație pentru un medicament care să conțină această substanță. Apeluri pentru protecția sănătății publice Expunerea la radiațiile ultraviolete reprezintă un risc major pentru cancerul de piele în lipsa protecției adecvate. Academia Americană de Dermatologie estimează că unul din cinci americani va dezvolta cancer de piele de-a lungul vieții. Cea mai mortală formă, melanomul, provoacă aproximativ 20 de decese pe zi în Statele Unite. Organizația Mondială a Sănătății a subliniat recent necesitatea reformelor de reglementare în domeniul protecției solare, invocând creșterea cererii la nivel global. În luna septembrie, OMS a adăugat produsele de protecție solară pe Lista Model a Medicamentelor Esențiale, recunoscându-le oficial ca instrument necesar pentru sănătatea publică. În urma acestei decizii, protecția solară trece de la statutul de produs cosmetic la cel de element esențial de prevenție, pe care guvernele ar putea începe să îl achiziționeze direct. În timpul Lunii de Conștientizare a Cancerului de Piele, în luna mai, Skin Cancer Foundation a publicat noi recomandări privind protecția solară, în contextul dezinformării răspândite pe rețelele sociale. În ultimii ani, a apărut un curent anti SPF, iar numeroși influenceri din zona sănătății au promovat ideea că expunerea directă la soare ar fi mai sănătoasă decât utilizarea cremelor de protecție solară. Odată cu noua propunere, FDA îi sfătuiește pe cetățeni să folosească protecție solară și alte măsuri de prevenție, precum purtarea hainelor cu protecție UV și limitarea timpului petrecut la soare. În prezent, agenția colectează comentarii publice cu privire la ordinul propus pentru includerea bemotrizinolului pe lista ingredientelor active permise. „Așteptăm cu interes să colaborăm cu alte companii pentru a aduce pe piață produse care conțin și alte ingrediente active noi, pentru o gamă largă de afecțiuni și domenii terapeutice, într-un mod mult mai rapid decât a fost posibil în trecut”, a declarat Karen Murry.
Dacă vorbești în acest fel, ar putea fi un indiciu că vei suferi de Alzheimer în viitor
„Acest lucru sugerează că viteza vorbirii ar trebui evaluată ca parte a testelor cognitive standard pentru a ajuta medicii să detecteze mai rapid deteriorarea cognitivă (inclusiv riscul de Alzheimer) și să sprijine adulții în menținerea sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânesc”, recomandă neurocercetătorul Jed Meltzer, scrie El Economista. „Pe vârful limbii” Unul dintre fenomenele pe care toată lumea le-a experimentat măcar o dată este acela de a „avea cuvântul pe vârful limbii”. Totuși, pe măsură ce îmbătrânim, găsirea numelui obiectelor poate deveni mai dificilă, în special după vârsta de 60 de ani. Pentru a afla motivele pentru care se întâmplă acest lucru, cercetătorii au cerut la 125 de adulți sănătoși, cu vârste între 18 și 90 de ani, să descrie o scenă în detaliu. Ulterior, li s-au prezentat imagini cu obiecte cotidiene, în timp ce ascultau un audio care îi ghida sau îi inducea în eroare. Încetinirea proceselor cognitive S-a descoperit că, cu cât vorbirea persoanei era mai rapidă în primul test, cu atât răspunsurile în al doilea test erau mai rapide. Aceasta se potrivește cu „teoria vitezei de procesare”, care susține că în centrul deteriorării cognitive se află o încetinire generală a procesării cognitive, nu o încetinire specifică a centrelor de memorie. „Adulții mai în vârstă sunt semnificativ mai încetiniți decât adulții mai tineri în efectuarea diferitelor sarcini cognitive, inclusiv în sarcini de producere a cuvintelor, cum ar fi denumirea imaginilor, răspunsul la întrebări sau citirea cuvintelor scrise”, a explicat psihologul Hsi T. Wei de la Universitatea din Toronto. Deși experții indică faptul că sunt necesare mai multe studii pe termen lung pentru a urmări participanții care finalizează mai lent testele de memorie, pentru a determina dacă vor dezvolta demență sau probleme cognitive în viitor.
De ce bolile renale prezintă riscuri mai mari pentru inimă și creier la bărbați
Legătura strânsă dintre funcția renală, cardiovasculară și cerebrală este cunoscută de mult timp. Aceste organe vitale lucrează împreună într-un sistem interdependent, iar deteriorarea unuia poate provoca disfuncții majore în celelalte. Tot mai multe date arată că boala renală cronică evoluează diferit la bărbați și femei. Un studiu publicat în American Journal of Physiology – Heart and Circulatory Physiology, realizat de cercetători de la Joan C. Edwards School of Medicine (Universitatea Marshall) împreună cu National Institute on Aging din SUA, evidențiază diferențe semnificative între sexe în progresia bolii. Bărbații, risc crescut de afecțiuni cognitive și cardiace Analiza arată că, în contextul bolii renale cronice, bărbații manifestă un declin cognitiv mai rapid și o reducere mai accentuată a funcției inimii comparativ cu femeile. Această vulnerabilitate explică incidența mai mare a tulburărilor cognitive și complicațiilor cardiovasculare severe la pacienții de sex masculin. „Dacă înțelegem cum interacționează diferit stresul cardiovascular și markerii de neurodegenerare la bărbați și femei, putem transforma radical modul de tratament”, afirmă Komal Sodhi, coordonator al cercetării. Rezultatele susțin nevoia unor protocoale de screening și monitorizare personalizate. Bolile renale: afecțiuni frecvente, dar subdiagnosticate Boalile renale cronice sunt mult mai răspândite decât se crede, arată La Stampa. În Italia, se estimează că aproximativ patru milioane de persoane suferă de această problemă, adesea fără simptome evidente. De multe ori, semnele apar târziu, când riscul pentru inimă și creier este deja ridicat. Un alt studiu, publicat în JAMA Cardiology de specialiști de la Brigham and Women’s Hospital (Boston), a arătat că leziunile renale pot crește semnificativ riscul de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau deces de cauză cardiovasculară, chiar și la persoane fără factori clasici de risc. Modificări renale cu impact cardiovascular Cercetătorii au identificat două tipuri de schimbări frecvente la nivelul rinichilor, asociate cu un risc crescut pentru inimă. Acestea sunt: acumularea excesivă de substanțe în filtrul renal și îngroșarea pereților arteriolelor renale. În plus, diagnostice precum boala renală vasculară sau diabetică, împreună cu severitatea leziunilor cronice, amplifică acest pericol. Pacienții cu diabet de lungă durată și forme avansate ale bolii renale au o probabilitate mult mai mare de a dezvolta probleme cardiovasculare și neurologice. Spre o medicină integrată și adaptată pe sexe Specialiștii consideră că abordarea medicală trebuie să depășească modelul centrat pe un singur organ. „Nu putem analiza doar inima. Fiecare evaluare a pacientului ar trebui să includă și starea rinichilor și a creierului, pentru că toate sunt interconectate”, subliniază Italo Porto, profesor de cardiologie la Universitatea din Genova. Diferențele biologice între bărbați și femei influențează riscul, manifestările bolii și răspunsul la tratament. Luarea în considerare a sexului biologic în evaluarea și tratamentul bolilor renale și cardiovasculare este nu doar o chestiune de echitate, ci și o premisă pentru o medicină mai precisă și mai eficientă.
Când ar începe, de fapt, demența? Cercetătorii oferă indicii care rescriu teoriile existente
Demența este adesea percepută ca o boală a vârstei înaintate, însă tot mai multe dovezi științifice sugerează că rădăcinile sale pot fi mult mai timpurii, potrivit Science Alert. Cercetătorii susțin acum că eforturile de prevenție ar trebui să înceapă cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor, vizând riscuri din copilărie și până la vârsta adultă tânără. Factorii din primii ani de viață influențează sănătatea viitoare a creierului Studiile arată tot mai clar că demența nu apare brusc, ci se dezvoltă pe parcursul vieții, prin acumularea unor factori de risc. Un studiu din 2023 realizat de cercetători din Suedia și Cehia a identificat mai mulți factori legați de naștere, asociați cu un risc ușor crescut de demență la vârsta adultă. Printre aceștia se numără intervalele scurte dintre sarcini și nașterea copiilor la vârste mai înaintate ale părinților, alături de factori inevitabili, precum sarcinile gemelare. Deși influențele sunt moderate, cercetătorii spun că ele evidențiază modul în care condițiile biologice timpurii pot modela sănătatea creierului pe termen lung. Tinerețea adultă, o perioadă critică Un amplu studiu publicat în 2024, coordonat de Global Brain Health Institute, a reunit experți din 15 țări pentru a evalua riscurile de demență la adulți cu vârste între 18 și 39 de ani. Echipa a concluzionat că tinerețea adultă reprezintă o oportunitate esențială pentru reducerea riscului viitor de demență, prin intervenții bine direcționate. Factorii legați de stilul de viață, precum consumul excesiv de alcool, fumatul, sedentarismul și izolarea socială, au fost identificați ca având un impact semnificativ. De asemenea, au fost evidențiate riscuri de mediu și de sănătate, inclusiv expunerea la poluare, pierderea auzului, obezitatea, diabetul, depresia și traumatismele craniene. Dovezi din studiile cognitive pe termen lung Cercetările care urmăresc persoane din copilărie până la vârsta înaintată oferă unele dintre cele mai solide dovezi privind originile timpurii ale demenței. Oamenii de știință au descoperit că nivelul cognitiv la vârsta de 11 ani este unul dintre cei mai puternici indicatori ai performanței cognitive la 70 de ani. Acest lucru sugerează că multe dintre diferențele observate la vârsta înaintată existau cu mult înainte de debutul declinului asociat îmbătrânirii. Studiile de imagistică cerebrală indică, de asemenea, că unele modificări asociate demenței pot reflecta expuneri din primii ani de viață, nu doar stilul de viață actual. O schimbare către prevenția pe tot parcursul vieții Experții susțin că prevenirea demenței ar trebui privită ca un obiectiv de sănătate publică pe termen lung, nu doar ca o problemă a vârstei a treia. Soluțiile propuse includ educația în școli, campanii de sănătate publică și politici care să descurajeze consumul de substanțe nocive, precum alcoolul și tutunul. Grupurile consultative comunitare și strategiile naționale pentru sănătatea creierului ar putea contribui la menținerea conștientizării între generații. Cercetătorii spun că interesul ridicat al tinerilor pentru sănătatea creierului oferă speranța că intervențiile timpurii ar putea reduce semnificativ incidența demenței.
Coșmarurile, explicate de știință: ce se întâmplă în creier în timpul somnului
Coșmarurile pot fi tulburătoare, însă oamenii de știință spun că ele oferă indicii valoroase despre modul în care creierul procesează emoțiile, amintirile și stresul în timpul somnului, potrivit India Today. Cercetările arată că visele nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un sistem neurologic complex care funcționează chiar și atunci când corpul se odihnește. Cum se comportă creierul în timpul somnului Somnul se desfășoară în cicluri de faze non-REM și REM, fiecare având un rol distinct pentru sănătatea fizică și mentală. Somnul non-REM susține refacerea țesuturilor și funcționarea sistemului imunitar, în timp ce somnul REM este marcat de activitate cerebrală intensă și vise vii. În timpul somnului REM, creierul se comportă aproape ca atunci când suntem treji, în timp ce mușchii sunt temporar paralizați pentru a preveni mișcările fizice. Această stare unică permite creierului să creeze imagini și narațiuni emoționale fără ca organismul să le pună în practică. De ce apar visele și coșmarurile Oamenii de știință cred că visele ajută creierul să organizeze amintirile și să regleze reacțiile emoționale acumulate pe parcursul zilei. Regiunile asociate cu emoția, frica și plăcerea devin deosebit de active, ceea ce explică de ce visele sunt adesea intense sau personale. Coșmarurile apar atunci când frica sau anxietatea domină aceste procese, reflectând adesea stres nerezolvat sau conflicte emoționale. Stresul, traumele, lipsa somnului, anumite medicamente și stilul de viață pot crește semnificativ frecvența coșmarurilor. Coșmarurile și sănătatea mintală Coșmarurile frecvente pot semnala că creierul întâmpină dificultăți în gestionarea presiunii emoționale sau a experiențelor traumatice. Persoanele cu tulburări de anxietate, depresie sau tulburare de stres posttraumatic raportează adesea coșmaruri mai intense și recurente. Coșmarurile pot afecta calitatea somnului, pot provoca teama de a adormi și pot duce la oboseală și scăderea capacității de concentrare pe timpul zilei. Specialiștii spun că îmbunătățirea rutinei de somn, reducerea stresului și apelarea la ajutor profesional pot diminua apariția coșmarurilor persistente. Înțelegerea coșmarurilor oferă indicii importante despre starea de bine psihică și subliniază importanța unor obiceiuri sănătoase de somn.
Un ingredient dintr-un aliment popular ar putea încetini îmbătrânirea
Cercetătorii de la King’s College London au identificat o posibilă legătură între teobromină, un compus natural prezent în ciocolata neagră, și o îmbătrânire biologică mai lentă, pe baza unor date moleculare provenite de la peste 1.600 de participanți, scrie SciTechDaily. Studiul corelează nivelurile de teobromină cu markeri biologici mai tineri Studiul a analizat nivelurile de teobromină din sânge și a constatat că persoanele cu concentrații mai ridicate prezentau o vârstă biologică mai mică decât vârsta lor cronologică, pe baza analizei modificărilor chimice ale ADN-ului. Oamenii de știință au evaluat date din cohortele TwinsUK și KORA, demonstrând că teobromina poate influența markerii de îmbătrânire care reglează activitatea genelor în timp. Cercetătorii au măsurat îmbătrânirea prin analiza ADN-ului și a telomerilor Vârsta biologică a fost estimată folosind „ceasuri” epigenetice care urmăresc modificările chimice din ADN, împreună cu lungimea telomerilor, care se scurtează odată cu vârsta și se corelează cu deteriorarea integrității celulare. Teobromina s-a evidențiat dintre mai mulți compuși din cacao și cafea testați, prezentând cea mai puternică asociere cu indicatori de îmbătrânire îmbunătățiți în rândul populațiilor analizate. Mecanisme potențiale și direcții viitoare de cercetare Experții consideră că alcaloizii derivați din plante, precum teobromina, pot modula sistemele de expresie genetică, oferind indicii despre modul în care alimentele obișnuite influențează sănătatea pe termen lung. Cercetătorii subliniază că aceste rezultate nu sugerează că un consum mai mare de ciocolată neagră va încetini îmbătrânirea, având în vedere conținutul de zahăr și grăsimi. Studii viitoare vor analiza modul în care teobromina interacționează cu alți compuși din cacao, precum polifenolii, și dacă efectele combinate contribuie la semnăturile biologice observate.
Diferentele dintre apa îmbuteliată și apa de la robinet. Studiile arată riscuri ascunse pentru sănătate și mediu
Tot mai multe cercetări contrazic însă ideea de „puritate absolută”, iar diferențele dintre apa îmbuteliată și apa de la robinet ridică semne de întrebare cu privire la sănătate și impactul asupra mediului. Un studiu realizat în 2025 a identificat niveluri ridicate de contaminare bacteriană în apă comercializată în bidoane reutilizabile și sticle de plastic. Rezultatele se adaugă unui volum tot mai mare de cercetări care indică faptul că, în multe regiuni dezvoltate, apa de la robinet este testată mai strict și mai frecvent decât apa îmbuteliată, scrie Science Alert. În Regatul Unit, Inspectoratul pentru Apa Potabilă publică deschis analize detaliate, iar în Statele Unite standardele sunt impuse de Agenția pentru Protecția Mediului. La nivel european, calitatea este reglementată prin Directiva privind apa potabilă. În contrast, apa îmbuteliată este tratată ca produs alimentar ambalat, fiind testată mai rar, iar producătorii nu sunt obligați să publice analize complete. Contaminanți și microplastice. Impactul diferențelor dintre apa îmbuteliată și apa de la robinet Mai multe studii au identificat microplastice, reziduuri chimice și bacterii în apa îmbuteliată. O cercetare din 2024 a detectat zeci de mii de particule plastice pe litru în unele mărci. Totodată, sticlele din PET pot elibera antimon, ftalați și analogi ai bisfenolului, substanțe asociate cu posibile dereglări hormonale, mai ales atunci când recipientele sunt expuse la căldură. Apa îmbuteliată nu este sterilă, iar după deschidere microorganismele pot prolifera rapid, în special dacă sticla este uitată în mașină sau este refolosită. Mediul, marele perdant. Presiunea generată de aceste diferențe Consumul global generează achiziționarea a circa un milion de sticle de plastic pe minut. Compania daneză Aquaporin estimează că producerea unui litru de apă îmbuteliată necesită până la două mii de ori mai multă energie decât furnizarea unui litru de apă de la robinet, cu un impact major asupra emisiilor de carbon. În acest context, soluțiile descentralizate devin esențiale. Proiectul Solar2Water, un sistem mobil alimentat solar, produce apă potabilă direct din aer, reducând dependența de plastic și sprijinind comunitățile afectate de stres hidric.
Un donator de spermă cu o mutație genetică gravă, devine tată pentru aproape 200 de copii în Europa
Un donator de spermă care avea, fără să știe, o mutație a genei TP53, responsabilă cu prevenirea transformării celulelor în celule canceroase, a contribuit la conceperea a cel puțin 197 de copii în clinici de fertilitate din Europa, arată o amplă investigație realizată de 14 instituții de presă publice, inclusiv BBC. Deși bărbatul este considerat sănătos, până la 20% din spermatozoizii săi poartă mutația asociată cu sindromul Li-Fraumeni, o afecțiune care conferă un risc extrem de ridicat de cancer pe parcursul vieții. Copiii concepuți cu spermatozoizii afectați au mutația în toate celulele corpului, iar riscul lor de cancer, inclusiv cancere osoase, cerebrale, leucemii sau cancer mamar, poate ajunge la 90%. Unii copii au fost deja diagnosticați cu cancer, iar o parte au dezvoltat chiar două tipuri distincte, a declarat dr. Edwige Kasper, genetician la Spitalul Universitar din Rouen. „Avem mulți copii care au dezvoltat deja cancer… iar unii au murit la vârste foarte fragede”, a spus ea. Donatorul, care a început să doneze în 2005, era student la vremea respectivă și a trecut screeningurile standard, în condițiile în care mutația apăruse spontan în unele dintre celulele sale înainte de naștere. Majoritatea corpului său nu conține forma periculoasă a genei, ceea ce a făcut ca testele obișnuite să nu o detecteze. European Sperm Bank, instituția daneză care a distribuit materialul genetic, a admis că donatorul a fost folosit de un număr „prea mare” de ori în unele țări. Spermatozoizii săi au ajuns la 67 de clinici din 14 țări, printre care Belgia, Spania, Germania, Grecia sau Islanda. Nu există indicii că sperma din acest donator ar fi fost vândută direct în Marea Britanie, însă unele femei britanice au călătorit în Danemarca pentru tratament, iar acestea au fost informate, a confirmat Autoritatea Britanică pentru Fertilizare Umană. În Belgia, unde un donator poate fi folosit pentru maximum șase familii, sperma lui a fost utilizată pentru 38 de femei, cu care s-au născut 53 de copii, încălcând limitele legale. Experții afirmă că situația ridică probleme serioase legate de reglementarea internațională. Nu există o legislație globală privind numărul maxim de familii care pot utiliza același donator, iar clinicile depind tot mai mult de marile bănci internaționale de spermă, a explicat prof. Allan Pacey, de la Universitatea din Manchester. „Este imposibil să elimini complet riscul genetic. Nu poți testa pentru orice”, a spus el. Pentru familiile afectate, povara este de durată. Fiecare copil purtător al mutației necesită RMN anual al întregului corp și al creierului, ecografii periodice și, în cazul fetelor, luarea în calcul a mastectomiei preventive.
Cât te costă nopțile nedormite? Un nou studiu explică legătura directă dintre somn și spreanța de viață
Cercetătorii americani au descoperit că dormitul sub șapte ore pe noapte este unul dintre cei mai influenți factori care scurtează viața, imediat după fumat, potrivit NeuroscienceNews. Studiul, publicat în SLEEP Advances și desfășurat între anii 2019-2025, arată o legătură directă între cât dormim și cât trăim, marcând somnul drept un pilon esențial al sănătății pe termen lung. Somnul depășește dieta, exercițiul fizic și singurătatea ca indicator al sănătății Cercetătorii de la Oregon Health & Science University au analizat baze ample de date ale Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), corelând datele despre stilul de viață cu speranța de viață la nivel de comitat. Modelele lor au arătat că somnul insuficient este mai puternic asociat cu reducerea speranței de viață decât calitatea dietei, activitatea fizică sau izolarea socială. Autorul principal, Andrew McHill, a declarat că a fost surprins de forța acestei legături, observând că mulți oameni încă tratează somnul ca pe un detaliu opțional, nu ca pe o necesitate. Un tipar constant în aproape fiecare stat american Analiza a identificat corelații clare între somnul insuficient, definit ca mai puțin de șapte ore pe noapte, și o speranță de viață mai scurtă în aproape toate statele SUA. Este primul studiu care cartografiază anual această legătură la nivel național. Cercetătorii afirmă că efectul este probabil determinat de influența somnului asupra sănătății cardiovasculare, imunității, metabolismului și funcției cerebrale. Un apel la reconsiderarea somnului ca element de prevenție esențial Oamenii de știință subliniază că prioritizarea a șapte până la nouă ore de somn ar trebui considerată un comportament-cheie de sănătate. McHill notează că un somn adecvat nu doar îmbunătățește starea de bine zilnică, ci poate prelungi semnificativ viața.