Serotonina și simptomele negative ale schizofreniei. Descoperirea care poate schimba tratamentul
Aceste manifestări afectează profund calitatea vieții și, până acum, nu au răspuns la niciun tratament medicamentos eficient. Un nou studiu realizat de cercetători de la King’s College London aduce însă o explicație biologică solidă, concentrându-se pe rolul serotoninei și simptomelor negative ale schizofreniei. Cercetarea, publicată în prestigioasa revistă JAMA Psychiatry, oferă primele dovezi directe, obținute la pacienți vii, care leagă eliberarea excesivă de serotonină de severitatea simptomelor negative. Cum a fost realizat studiul despre serotonină și simptomele negative ale schizofreniei Studiul a inclus 54 de adulți, dintre care 26 diagnosticați cu schizofrenie și 28 persoane sănătoase, utilizate ca grup de control. Participanții au fost supuși la două scanări PET, folosind un radiotrasor care se leagă de receptorii serotoninei de tip 2A. Între cele două scanări, subiecții au primit o doză de d-amfetamină, substanță care stimulează eliberarea de serotonină. Rezultatele au arătat că, deși toți participanții au prezentat o creștere a serotoninei, pacienții cu schizofrenie au avut o eliberare semnificativ mai mare, în special în cortexul frontal — zona creierului responsabilă de motivație, luarea deciziilor și comportamentul orientat spre scop. Legătura directă dintre serotonină și simptomele negative ale schizofreniei Analiza datelor a indicat o corelație clară: cu cât eliberarea de serotonină era mai mare, cu atât simptomele negative ale schizofreniei erau mai severe. Pacienții afectați prezentau dificultăți majore în viața de zi cu zi, inclusiv lipsa independenței, izolarea socială și imposibilitatea de a desfășura activități obișnuite. Efectul a fost deosebit de pronunțat la pacienții cu așa-numita „schizofrenie deficitară”, o formă caracterizată prin simptome negative persistente. Important este faptul că rezultatele s-au menținut chiar și după excluderea pacienților care urmau tratament antipsihotic, sugerând că dereglarile serotoninei sunt o trăsătură intrinsecă a bolii, nu un efect secundar al medicației. De ce descoperirea este crucială În prezent, majoritatea medicamentelor pentru schizofrenie vizează dopamina, fiind eficiente în reducerea halucinațiilor, dar aproape inutile pentru simptomele negative. Descoperirea faptului că problema nu este numărul receptorilor de serotonină, ci comportamentul anormal al sistemului de eliberare, deschide calea către terapii complet noi. Cercetătorii avertizează că sunt necesare studii suplimentare pentru a testa dacă reglarea sigură a serotoninei poate ameliora simptomele negative fără a agrava alte manifestări ale bolii. Cu toate acestea, studiul oferă, pentru prima dată în ultimele decenii, un țint biologic clar, acolo unde anterior existau doar ipoteze.
Dormitul cu televizorul pornit. Ce spun specialiștii despre efectele asupra sănătății
Cu toate acestea, specialiștii avertizează că acest comportament poate avea efecte negative semnificative asupra somnului și sănătății generale. Potrivit experților în somnologie, dormitul cu televizorul pornit perturbă ciclurile naturale ale somnului, în special din cauza luminii albastre emise de ecran. Această lumină inhibă producția de melatonină, hormonul responsabil de reglarea ritmului somn–veghe, îngreunând procesul de adormire și reducând calitatea odihnei, scrie Health. Dormitul cu televizorul pornit afectează calitatea somnului Studiile arată că persoanele care aleg dormitul cu televizorul pornit adorm mai greu și se trezesc mai obosite. Aproximativ 15% dintre respondenți au raportat dificultăți în a adormi, iar aproape 20% s-au declarat epuizați dimineața. Lipsa somnului suficient afectează concentrarea, memoria și capacitatea de a lua decizii, dar are și un impact major asupra stării emoționale. Printre efectele frecvente ale privării de somn se numără anxietatea, iritabilitatea, depresia și dificultățile în relațiile interpersonale. Dormitul cu televizorul pornit și riscurile pentru sănătate Pe termen lung, dormitul cu televizorul pornit este asociat cu un risc crescut de afecțiuni cronice, precum hipertensiunea, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, obezitatea și chiar accidentul vascular cerebral. Un studiu realizat pe peste 43.000 de femei a arătat că cele care dormeau cu televizorul pornit aveau un risc cu 17% mai mare de a lua în greutate. De asemenea, sunetele și luminile intermitente pot reduce faza REM a somnului, esențială pentru refacerea organismului și consolidarea memoriei. Există beneficii ale dormitului cu televizorul pornit? Unii specialiști recunosc că dormitul cu televizorul pornit poate oferi un sentiment de siguranță și confort, mai ales atunci când volumul este redus. Televizorul poate acționa ca un zgomot de fond, asemănător unui aparat de „white noise”, ajutând anumite persoane să adoarmă mai repede. Totuși, alternativele fără lumină albastră – precum sunetele ambientale, muzica relaxantă sau zgomotul alb – sunt considerate opțiuni mai sănătoase. Recomandările experților pentru un somn mai bun Pentru a îmbunătăți igiena somnului, specialiștii recomandă reducerea treptată a acestui obicei și înlocuirea lui cu rutine relaxante, precum cititul, muzica calmă sau tehnici de relaxare musculară. Limitarea expunerii la lumină artificială înainte de culcare rămâne esențială pentru un somn odihnitor.
Deodorant vs antiperspirant. Diferențele explicate de un expert
Vara, combinația dintre căldură și activitate fizică duce adesea la transpirație excesivă. Majoritatea dintre noi transpirăm cel puțin jumătate de litru pe zi, iar pentru a ține sub control acest fenomen, mulți oameni folosesc un antiperspirant sau un deodorant. Totuși, cele două produse sunt diferite și funcționează distinct. Pentru a înțelege mai bine ce produs este mai potrivit pentru nevoile fiecăruia, trebuie să se știe că transpirația secretată de corpul nostru este, de fapt, inodoră (fără miros). Ea provine în principal din două tipuri de glande: ecrine și apocrine. Glandele sudoripare ecrine sunt cele responsabile pentru cea mai mare cantitate de transpirație și sunt situate pe cea mai mare parte a corpului. Această transpirație conține, de asemenea, electroliți și cantități mici de alte substanțe care, de obicei, nu produc mirosuri neplăcute. Mai multe multe tipuri de bacterii care trăiesc pe piele se hrănesc cu această transpirație și, în acest fel, sunt produse substanțe volatile și mirositoare. Acestea sunt cele care provoacă mirosul corporal, notează Science Alert. Rolul antiperspirantelor Toate antiperspirantele funcționează în același mod, întrucât acestea conțin ingrediente active care împiedică organismul să elimine transpirația. Ingredientele care au acest efect sunt, de obicei, una dintre varietățile de săruri care conțin metale, cel mai frecvent clorhidrat de aluminiu, clorură de aluminiu sau un compus de zirconiu-aluminiu. Altfel spus, antiperspirantele acționează ca un dop dop temporar care împiedică fluxul de transpirație către suprafața pielii. În aceste condiții, odată ce bacteriile de pe piele nu mai intră în contact cu substanțe, nu mai sunt produse mirosuri nedorite. Cum funcționează deodorantele Spre deosebire de antiperspirante, deodorantele acționează diferit. Ele permit transpirației să se scurgă pe piele, dar împiedică apoi mirosul să fie eliberat sau să devină detectabil. Acest lucru se realizează cu ajutorul unei game de ingrediente diferite, printre care și unele parfumuri, concepute pentru a masca mirosurile nedorite. În aceste condiții, dacă se dorește doar eliminarea mirosului, un deodorant poate face treaba. Dacă o persoană dorește să transpire mai puțin, atunci va avea nevoie de un antiperspirant.
România care contează / Profesor cercetător din cadrul UBB, nominalizat pentru premiul UNESCO, Carlos J. Finlay pentru micobiologie
Prof. univ. dr. Horia Leonard Banciu, cadru didactic al Departamentului de Biologie moleculară și Biotehnologie din cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), a fost nominalizat din partea României pentru Premiul UNESCO „Carlos J. Finlay” pentru Microbiologie, ediția 2025. Premiul „Carlos J. Finlay” este una dintre cele mai importante distincții internaționale acordate pentru excelență în cercetare și inovație în domeniul microbiologiei. Recunoașterea unei cariere științifice remarcabile Această distincție este decernată la fiecare doi ani de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și poartă numele microbiologului cubanez Carlos Juan Finlay, descoperitorul agentului etiologic al febrei galbene (boală virală, transmisibilă prin înțepătura de țânțar, specifică mai ales zonelor tropicale). Premiul recompensează descoperiri și contribuții științifice cu impact major asupra societății și sănătății publice. Nominalizarea profesorului Horia Leonard Banciu reprezintă recunoașterea unei cariere științifice remarcabile, dedicată cercetării microbiologiei mediilor extreme. A adus contribuții esențiale la înțelegerea diversității microorganismelor în ecosisteme acvatice sărate Activitatea sa s-a concentrat în mod special asupra lacurilor sărate din România, pe care le-a consacrat ca sisteme-model de relevanță internațională, contribuind la plasarea României pe harta mondială a cercetărilor în acest domeniu. Prin descoperirea și descrierea unor microorganisme noi, precum și prin integrarea metodelor clasice de microbiologie cu abordări moderne, profesorul Banciu a adus contribuții esențiale la înțelegerea diversității, adaptării și rolului biogeochimic al microorganismelor în ecosisteme acvatice sărate și permanent stratificate. Acest premiu confirmă „poziția UBB între instituțiile de elită în cercetare” În paralel, cercetările sale au contribuit la dezvoltarea unor rețele internaționale de colaborare științifică de prestigiu, precum Extreme Microbiome Project (XMP), PELAGICS și Halophile Sequencing Project (HSP), implicate în inițiative majore de secvențiere genetică și ecogenomică microbiană. „Nominalizarea profesorului Horia Banciu reprezintă un moment foarte important atât pentru colegul nostru, cât și pentru întreaga comunitate academică a UBB, confirmând încă o dată poziția Universității Babeș-Bolyai ca instituție de elită în cercetare, inovare și formare științifică”, a declarat rectorul UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel. Avocat al alfabetizării microbiologice Dincolo de activitatea de cercetare, prof. univ. dr. Horia Leonard Banciu s-a implicat și în inițiative educaționale și de popularizare a științei cu impact durabil. Printre acestea se numără dezvoltarea primului program de masterat în bioinformatică predat în limba engleză din România, precum și promovarea, la nivel local, a panourilor informative dedicate biodiversității și conservării lacurilor sărate. Totodată, ca membru activ al International Microbiology Literacy Initiative (IMiLI), acesta susține alfabetizarea microbiologică și dialogul dintre știință și societate la nivel internațional.
Gripa aviară H5N1. Simulări științifice arată cât de rapid poate scăpa de sub control un focar uman
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, între 2003 și august 2025 au fost raportate 990 de cazuri umane de gripă aviară H5N1 în 25 de țări, dintre care 475 s-au soldat cu decese. Gripa aviară H5N1 în SUA și Asia În Statele Unite, virusul a afectat peste 180 de milioane de păsări și s-a răspândit în mai mult de 1.000 de ferme de bovine din 18 state. Cel puțin 70 de persoane, majoritatea lucrători agricoli, au fost infectate, fiind înregistrată și o victimă. În Asia, virusul rămâne endemic, iar recent, mai multe feline sălbatice au murit în India după infectarea cu H5N1. Modelarea unui posibil focar de gripă aviară Un studiu publicat în revista BMC Public Health de cercetători indieni de la Universitatea Ashoka a analizat scenariile posibile ale unui focar uman de gripă aviară H5N1. Folosind platforma de simulare BharatSim, inițial creată pentru pandemia de Covid-19, cercetătorii au demonstrat că fereastra de intervenție este extrem de limitată. Dacă autoritățile reacționează când sunt identificate doar două cazuri, prin carantinarea contactelor apropiate, focarul poate fi aproape sigur stopat. De ce contează reacția rapidă în tratarea gripei aviare Simulările arată că odată ce numărul cazurilor ajunge la zece, virusul este deja răspândit în comunitate, iar măsurile timpurii devin ineficiente. Izolarea persoanelor infectate și carantinarea gospodăriilor funcționează doar în fazele inițiale. Vaccinarea țintită poate ajuta pe termen mediu, dar nu elimină riscul imediat din interiorul familiilor. Ce urmează dacă gripa aviară H5N1 se adaptează la om Specialiștii avertizează că, dacă H5N1 se va adapta la transmiterea umană, impactul ar putea semăna cu pandemia de gripă porcină din 2009. Deși există antivirale și vaccinuri candidate, virusul ar putea interacționa cu alte tulpini gripale, generând epidemii sezoniere imprevizibile.
Consumul zilnic al unui aliment poate reduce riscul de demență, arată un studiu
Un studiu publicat în luna decembrie a concluzionat că persoanele care consumă cel puțin 50 de grame de brânză cu conținut ridicat de grăsimi pe zi par să-și reducă riscul de a dezvolta demență cu 13%. Pe de altă parte, consumul a 20 de grame sau mai mult de smântână pe zi este asociat cu o reducere de 16%. „Timp de decenii, dezbaterea privind dietele bogate în grăsimi versus cele cu conținut redus de grăsimi a modelat recomandările în materie de sănătate, uneori chiar clasificând brânza ca un aliment nesănătos care trebuie limitat”, a declarat Emily Sonestedt de la Lund, care a făcut parte din echipa studiului publicat în revista American Academy of Neurology. Studiul a avut la bază un istoric medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedezi Potrivit DPA, echipa a analizat istoricul medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedezi. Dintre aceștia, 3.208 au dezvoltat demență în această perioadă. Participanții au ținut evidența a ceea ce au mâncat și a modului în care și-au preparat mesele, iar aceste informații au fost transmise cercetătorilor. „Studiul nostru a descoperit că unele produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi pot reduce riscul de demență, punând sub semnul întrebării unele ipoteze de lungă durată despre grăsimi și sănătatea creierului”, a adăugat Sonestedt, solicitând mai multe cercetări în acest domeniu. Potrivit The New York Times, recomandările nutriționale prevăd de mai mult timp limitarea consumului acestor grăsimi, întrucât acestea ar crește nivelul colesterolului LDL, sau „rău”, și riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral. Brânzeturile cu conținut ridicat de grăsimi sunt cele care conțin cel puțin 20% grăsimi, în timp ce pentru smântână, orice conținut sub 30% este considerat scăzut în grăsimi. Nu înseamnă că oamenii trebuie să mănânce mai multă brânză În contextul rezultatelor studiului, dar și a faptului că acesta a avut mai multe limitări, ar trebui „interpretat cu prudență”, a afirmat dr. Tian-Shin Yeh, medic și epidemiolog nutrițional la Universitatea Medicală din Taipei, Taiwan, potrivit sursei citate. În plus, oamenii nu ar trebui neapărat să mănânce mai multă brânză pe baza rezultatelor acestui studiu, a spus dr. Sonestedt. Totuși, consumată cu moderație, brânza poate face parte dintr-o dietă sănătoasă. Dieta sănătoasă include consumul de multe fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, precum și grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din uleiul de măsline și pește.
Chirurgie robotică în România? Spitalul Municipal Cluj e unul dintre puținele spitale publice din România la care se poate
Premieră în sistemul public de sănătate din România – Spitalulu Municipal Cluj anunță realizarea primelor intervenții de chirurgie robotică. “Romania extinde accesul public la chirurgia robotica prin lansarea programului da Vinci Xi la Spitalul Municipal Cluj. Spitalul Municipal Cluj a realizat deja primele interventii de chirurgie robotica, imediat dupa lansarea unuia dintre cele mai avansate programe de chirurgie robotica din sistemul public de sanatate din Romania. Diagnosticare superioară și timpi de recuperare reduși Tranzitia rapida de la instalare la utilizarea clinica reprezinta un pas important inainte pentru inovatia chirurgicala in sectorul public”, potrivit unui comunicat al instituției. Programul integrează trei tehnologii de ultimă generație: sistemul robotic da Vinci Xi, al cincilea instalat într-un spital public din România, sistemul de micro-ultrasonografie ExactVu și platforma de histologie în timp real HistologScanner – dispozitive de precizie ridicată, care contribuie la acordarea unei îngrijiri superioare pacienților. Chirurgia generală, urologia și ginecologia beneficiază de acest program inovator, care permite intervenții minim invazive, timpi de recuperare reduși și diagnosticare cu acuratețe superioară. Echipele medicale ale Spitalului Municipal Cluj vor participa la programe d einstruire, dezvoltate în parteneriat cu SOFMEDICA. “Sistemul da Vinci Xi, completat de ExactVu si HistologScanner, ne ofera un ecosistem complet pentru chirurgie si diagnostic de inalta precizie. Pentru pacientii nostri, acest lucru se traduce prin optiuni de tratament minim invazive, o recuperare mai rapida si un parcurs diagnostic mai sigur. Este un pas transformator pentru comunitatea medicala din Cluj si pentru sistemul public de sanatate din Romania”, a declarat managerul Spitalul Municipal Cluj, prof. dr. Nicolae Constantea. Spitalul Municipal Cluj este una dintre puținele unități care oferă un parcurs diagnostic – tratament complet integrat, într-o singură instituție medicală.
Șase semne timpurii ale cancerului de prostată
Cancerul de prostată este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați. El apare la nivelul prostatei, o glandă mică, de aproximativ mărimea unei nuci, care face parte din sistemul reproducător. Prostata este situată chiar sub vezica urinară și are rolul de a produce lichidul seminal, care transportă spermatozoizii. Atunci când cancerul se dezvoltă la nivelul prostatei, de obicei evoluează lent, iar multe persoane nu observă imediat niciun simptom. Acest lucru subliniază importanța cunoașterii semnelor la care trebuie să fim atenți. Depistarea precoce a cancerului de prostată poate face o diferență majoră în tratament și în șansele de recuperare, notează People. Probleme urinare Unul dintre cele mai frecvente semne timpurii ale cancerului de prostată este dificultatea la urinare. Urinarea este afectată deoarece prostata se află foarte aproape de uretră, tubul prin care urina este eliminată din organism. Dacă prostata se mărește sau suferă modificări, poate apăsa pe uretră și poate provoca probleme. Aceste simptome urinare nu indică întotdeauna cancer. Ele pot fi cauzate și de alte afecțiuni ale prostatei, cum ar fi mărirea benignă a prostatei, cunoscută și sub numele de hiperplazie benignă de prostată. Dificultăți la urinare Poți simți nevoia de a urina, dar să îți fie greu să pornești jetul de urină. De asemenea, poate fi nevoie să depui efort pentru a urina. Unele persoane au senzația că vezica nu s-a golit complet, chiar imediat după urinare. Urinare frecventă Nevoia de a urina mai des decât de obicei poate fi un alt semn. Această frecvență crescută este deranjantă mai ales noaptea, în timpul somnului. Trezirea de mai multe ori pe noapte pentru a merge la toaletă poate indica faptul că prostata afectează vezica urinară. Jet urinar slab Jetul de urină poate deveni mai lent sau mai slab decât în mod normal. În unele cazuri, acesta se poate opri și relua de la sine în timpul urinării. Sânge în urină sau în spermă Apariția sângelui în urină sau în spermă poate fi asociată cu cancerul de prostată. Sângele poate avea o culoare roșu aprins sau maronie. Chiar dacă observi acest lucru o singură dată, nu trebuie ignorat. Sângele poate fi un semn de cancer de prostată sau de alte probleme grave de sănătate. Disfuncții sexuale Unele persoane cu cancer de prostată pot observa modificări ale vieții sexuale. O problemă frecventă este disfuncția erectilă, adică dificultatea de a obține sau menține o erecție. Alte semne pot fi durerea la ejaculare sau scăderea cantității de spermă. Totuși, aceste simptome apar mai des după începerea tratamentului pentru cancerul de prostată. Durere pelvină Durerea în zona lombară, la nivelul șoldurilor sau al pelvisului poate fi un semn al cancerului de prostată. Această durere nu dispare de obicei și poate fi resimțită ca o presiune sau o durere surdă. De asemenea, poate provoca disconfort la statul pe scaun pentru perioade mai lungi. Durere osoasă Dacă cancerul de prostată metastazează, adică se răspândește dincolo de prostată, cel mai frecvent ajunge la nivelul oaselor. Acest lucru poate provoca dureri profunde la nivelul spatelui, șoldurilor, coastelor sau picioarelor. Durerea se poate agrava în timp și nu dispare cu tratamente obișnuite, precum odihna sau medicamentele pentru durere. Durerea osoasă poate îngreuna mersul sau mișcarea. Alte semne: teste și screening Screeningul se referă la efectuarea unor teste la persoane care nu prezintă simptome, pentru a depista boala în stadii incipiente. Ghidurile privind screeningul pentru cancerul de prostată recomandă ca bărbații să discute cu medicul lor despre beneficiile depistării precoce, dar și despre riscuri, cum ar fi biopsiile inutile (prelevarea de țesut pentru analiză) sau tratamentele excesive. Bărbații cu următoarele caracteristici sunt considerați cu risc crescut de cancer de prostată: vârsta peste 50 de ani origine africană existența unui membru al familiei diagnosticat cu această boală prezența unei mutații genetice BRCA1 sau BRCA2 Testul PSA (antigen specific prostatic) Testul PSA este o analiză de sânge care măsoară nivelul antigenului specific prostatic, o proteină produsă de prostată. Acesta este primul test recomandat pentru screeningul cancerului de prostată. Un nivel crescut de PSA poate fi un semn de cancer, dar poate indica și alte probleme ale prostatei. Dacă valoarea PSA este mare, medicul poate recomanda investigații suplimentare. Examinarea rectală digitală PSA nu este singurul test utilizat în screeningul cancerului de prostată, ci este folosit împreună cu examinarea rectală digitală. În timpul acesteia, medicul introduce ușor un deget protejat de mănușă și lubrifiat în rect, pentru a palpa prostata. Se urmăresc noduli, zone de duritate sau modificări de dimensiune. Examinarea poate fi ușor inconfortabilă, dar este rapidă și poate ajuta la depistarea timpurie a problemelor. Când trebuie să mergi la medic Dacă observi semne de alarmă, precum dificultăți la urinare, sânge în urină sau dureri osoase, este important să contactezi un medic. Aceste simptome nu înseamnă întotdeauna cancer, dar trebuie investigate. De asemenea, este esențial să discuți cu medicul tău despre momentul potrivit pentru screeningul cancerului de prostată.
Miracol medical. Oamenii de știință au descoperit o metodă care ar putea vindeca un tip de leucemie
Studiul publicat în New England Journal of Medicine marchează prima utilizare umană a celulelor CAR-T editate genetic prin tehnica de editare a bazelor ADN, oferind speranță reală pacienților. Cum funcționează terapia cu celule CAR-T editate genetic Terapia se bazează pe tehnica de editare a bazelor, o formă avansată de CRISPR-Cas9, care permite modificarea precisă a literelor ADN fără a tăia lanțul genetic. Echipa de cercetători a efectuat patru modificări asupra celulelor T donatoare: Eliminarea receptorului TCR pentru a preveni respingerea celulelor de către organism. Înlăturarea HLA (antigen uman leucocitar), transformând celulele în “universale” și compatibile pentru orice pacient. Ștergerea proteinelor CD7 și CD52 de pe suprafața celulelor T donatoare, astfel încât să fie protejate împotriva medicamentului alemtuzumab și să țintească exclusiv celulele canceroase. Introducerea unui receptor CAR anti-CD7 care identifică și distruge celulele T-ALL. Rezultatele studiului clinic Faza inițială a studiului, desfășurată în 2022 pe 11 pacienți, majoritatea copii, a înregistrat o rată de remisie inițială de 100%. Dintre aceștia, 82% au ajuns la remisie profundă sau nedetectabilă în patru săptămâni, fiind eligibili pentru transplant de celule stem. După tratament, aproximativ 64% dintre pacienți rămân complet fără boală, unii fiind vindecați de mai bine de trei ani. Primul pacient tratat, Alyssa, diagnosticată la 13 ani cu T-ALL și fără alte opțiuni, este „cancer-free” din 2022 și trăiește o viață normală la 16 ani. Avantaje și perspective viitoare Această terapie nu doar oferă o șansă reală pacienților cu leucemie T-ALL considerată incurabilă, ci demonstrează și potențialul celulelor universale să accelereze și să reducă costurile tratamentului CAR-T în viitor. Printre efectele secundare se numără reacțiile imunitare exagerate, erupțiile cutanate și scăderea temporară a numărului de celule sanguine, dar beneficiile pe termen lung sunt promițătoare.
Cum să dormi mai bine: Obiceiuri susținute de știință care te pot ajuta să ai un somn odihnitor
Somnul de calitate devine tot mai greu de obținut într-o lume alertă, dominată de ecrane și solicitări constante. Experții în sănătate spun că îmbunătățirea somnului necesită rutine consecvente, un mediu favorabil și obiceiuri care ajută corpul să se relaxeze complet, potrivit India Today. Creează consecvență în rutina de somn Menținerea unui program regulat de somn este una dintre cele mai eficiente metode de a îmbunătăți calitatea odihnei în timp. Culcatul și trezitul la aceeași oră în fiecare zi ajută la reglarea ceasului biologic al organismului. Consecvența susține producția naturală de melatonină, facilitând adormirea și trezirea fără senzația de oboseală. Specialiștii recomandă respectarea acestui program inclusiv în weekend, pentru a evita perturbarea ritmurilor circadiene. Creează condiții care favorizează odihna O rutină relaxantă înainte de culcare transmite creierului semnalul că este timpul să încetinească și să se pregătească pentru somn. Activități precum cititul, stretching-ul ușor sau un duș cald pot ajuta la reducerea tensiunii fizice. Reducerea expunerii la ecrane înainte de culcare este esențială, deoarece lumina albastră interferează cu hormonii somnului. Și alimentația joacă un rol important, mesele grele, cofeina și alcoolul fiind cunoscute pentru efectele negative asupra somnului. Gestionează stresul și susține corpul Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți semnificativ durata și profunzimea somnului, mai ales dacă este făcută mai devreme în cursul zilei. Stresul și anxietatea rămân însă printre principalele cauze ale nopților agitate și ale trezirilor frecvente. Tehnicile de mindfulness, respirația profundă sau scrisul într-un jurnal pot calma gândurile înainte de culcare. Experții spun că și o scurtă practică de relaxare seara poate îmbunătăți constanța somnului. Când să apelezi la ajutor de specialitate Problemele persistente de somn pot indica afecțiuni precum insomnia sau apneea de somn. Dacă schimbările de stil de viață nu dau rezultate, consultarea unui specialist este recomandată. Medicii specializați în somn pot identifica tulburările și pot recomanda tratamente adaptate pe termen lung. Specialiștii subliniază că un somn mai bun nu se obține peste noapte, ci prin obiceiuri constante și intenționate.