Fondatorul AI care a devenit miliardar pentru că a avut ideea de a produce un soft AI pentru medici
Daniel Nadler este cofondator și CEO al OpenEvidence – un start-up creat să-i ajute pe medici să răsfoiască rapid printre miile de studii publicate, să găsească cele mai bune răspunsuri, cu citări complete, în diagnosticare și tratament, scrie Forbes. Într-o lume în care se publică un studiu medical la 30 de secunde, să ții pasul cu toate informațiile apărute în domeniu este, dacă nu imposibil, atunci aproape imposibil. „Creierul uman are o capacitate limitată de a citi milioane de studii” „Există acest uriaș flux continuu de informații pe care medicii trebuie să le urmărească, iar creierul uman are o capacitate limitată în a citi milioane de studii”, explică Nadler, care s-a gândit să rezolve această problemă dezvoltând un soft de inteligență artificială. Software-ul OpenEvidence este folosit gratuit de medici, iar veniturile se obțin din publicitate, exact după modelul Google. El este capabil să caute în milioane de publicații evaluate de experți, în reviste de top din domeniul medical, precum New England Journal of Medicine și Journal of the American Medical Association, pentru a livra cele mai pertinente răspunsuri. OpenEvidence va fi pentru domeniul Sănătății ceea ce a fost Google pentru internet De la înființarea sa, în 2022, OpenEvidence a tras 40% dintre medicii din Statele Unite – peste 430 000 – și continuă să adauge alții noi, într-un ritm de aproximativ 65.000 pe lună. Veniturile din publicitate generează 50 de milioane de dolari. Nu este o sumă iuriașă, însă investitorii mizează masiv: OpenEvidence a strâns 210 milioane de dolari, runda fiind condusă de GV (brațul de investiții al Google) și Kleiner Perkins, la o evaluare de 3,5 miliarde de dolari, în creștere față de 1 miliard la ultima finanțare din februarie, a declarat Nadler pentru Forbes. Au investit, de asemenea, alte firme de capital de risc renumite, precum Coatue, Conviction și Thrive Capital. „Cred că OpenEvidence va fi pentru domeniul sănătății ceea ce a fost Google pentru internet”, a spus John Doerr, președinte miliardar al Kleiner Perkins, care a investit personal în companie, precum și prin intermediul firmei sale, adăugând: „Modelul gratuit pentru medici este cheia aici.” „Partea bună când ai a doua afacere este că nu mai ești idiot” Aceasta este a doua afacere a lui Nadler, care și-a vândut-o pe prima pentru 500 de milioane de dolari. Estimările Forbes arată că Nadler are o avere estimată de 2,3 miliarde de dolari. El însuși a investit în proiectul său 10 milioane de dolari și chiar a comentat că „partea bună la a doua afacere este că nu mai ești un idiot. De departe, a fost cea mai inteligentă decizie financiară pe care am luat-o în viața mea… Am vrut să pariez pe mine însumi”. Nadler crede că această a doua afacere va fi mai mare decât prima. Adevărul eu că, într-o lume în care literatura medicală se dublează la fiecare cinci ani (apar mereu noi terapii, opțiuni de tratament, medicamente care pot reacționa între ele), OpenEvidence este nu doar utilă, ci și necesară. Accesibil, gratuit, fără bătăi de cap OpenEvidence este folosit în aproximativ 8,5 milioane de consultații pe lună. Poate fi descărcat gratuit. Nefiind considerat un instrument de diagnostic, nu are nevoie de aprobarea FDA (Food and Drug Administration), spre deosebire de algoritmii folosiți pentru detectarea accidentelor vasculare cerebrale sau a sepsisului. Plus că, datorită accesibilității sale, nu are nevoie de procese de achiziție, atât d elungi și de birocratice cu spitalele.
Studiu. Rezistența la insulină, asociată cu pierderea auzului în frecvența vorbirii
Un studiu publicat luni în revista Nature a analizat datele a 3.921 de adulți din cadrul anchetei naționale americane NHANES (1999–2018) pentru a investiga legătura dintre rezistența la insulină (IR) și pierderea auzului senzorial. Rezistența la insulină a fost estimată cu ajutorul scorului metabolic METS-IR, un indicator care combină glicemia, trigliceridele, indicele de masă corporală și colesterolul HDL. Cercetătorii au împărțit pierderea auzului în trei categorii: la frecvențe joase, la frecvența vorbirii și la frecvențe înalte. Datele au arătat că persoanele cu niveluri ridicate ale scorului METS-IR au avut un risc semnificativ mai mare de pierdere a auzului în frecvența vorbirii, cu o probabilitate crescută cu aproximativ 80% față de cei cu valori scăzute. Pierderea auzului în frecvența vorbirii se referă la incapacitatea de a percepe sunetele care fac parte din spectrul de frecvențe utilizat în vorbirea umană. Aceasta poate afecta capacitatea de a înțelege conversațiile, de a distinge cuvintele și poate duce la dificultăți de comunicare. Rezultatele au fost corelate și după ajustarea pentru factori de risc precum vârsta, sexul, diabetul, hipertensiunea, consumul de alcool, fumatul, expunerea la zgomot și utilizarea medicamentelor ototoxice. Legătura dintre METS-IR și pierderea auzului la frecvențele joase sau înalte nu a fost la fel de puternică. Autorii studiului subliniază că rezistența la insulină afectează sistemul auditiv prin disfuncții microvasculare și neuropatie periferică, iar gestionarea acesteia ar putea contribui la prevenirea declinului auditiv.
Un bărbat a fost aproape de moarte în urma unui sfat de dietă primit de la ChatGPT
Un bărbat de 60 de ani a fost spitalizat după ce a înlocuit toată sarea de masă din dieta sa cu bromură de sodiu, urmând un sfat pe care spune că l-a primit de la ChatGPT, scrie Live Science. După trei luni de la această schimbare voluntară, a dezvoltat paranoia, halucinații și alte simptome ale bromismului (intoxicație cauzată de expunere la bromură). Cazul său, publicat recent în Annals of Internal Medicine Clinical Cases, scoate în evidență riscurile folosirii AI în consultanța medicală. De la curiozitate la criză Pacientul căuta inițial să reducă aportul de cloruri, inspirat de studiile sale în nutriție. Când a consultat ChatGPT, acesta i-ar fi sugerat bromura ca substitut pentru clorura de sodiu. Deși bromura de sodiu are utilizări industriale, nu este sigură pentru consum alimentar. Toxicitatea cu bromură poate afecta funcția neuronilor, provocând simptome neuropsihiatrice și fizice. Bărbatul s-a prezentat la urgențe fiind convins că vecinul său îl otrăvește. Testele au indicat inițial niveluri ridicate de cloruri, dar analizele ulterioare au arătat interferența bromurii. Medicii au diagnosticat bromism, iar în timpul tratamentului paranoia s-a accentuat, necesitând și intervenție psihiatrică. În timp, fluidele, electroliții și antipsihoticele i-au stabilizat starea. Lecții despre AI și sănătate Raportul notează că AI poate oferi informații scoase din context, spre deosebire de profesioniștii medicali care adresează întrebări suplimentare. Este subliniată importanța verificării sfaturilor medicale cu specialiști calificați. Cercetătorii atrag atenția că modelele lingvistice mari pot produce informații clinice greșite, subliniind necesitatea implementării unor măsuri de siguranță în domeniul medical.
Cât de eficiente sunt ceasurile inteligente în indicarea corectă a nivelului de stres? Un studiu oferă răspunsul
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de aproape 800 de studenți care au purtat, timp de trei luni, ceasul Garmin vivosmart4, care are funcții inteligente, printre care și cea de monitorizare a nivelului de stres. Lor li s-a cerut să raporteze de patru ori pe zi cât de stresați, obosiți sau somnoroși se simțeau. Rezultatele, publicate în Journal of Psychopathology and Clinical Science, au fost cel puțin interesante și pun la îndoială acuratețea valorilor de stres indicate de astfel de dispozitive. Cercetătorii nu au găsit aproape nicio legătură între nivelul de stres raportat de ceasul inteligent și nivelul pe care participanții au declarat că îl resimt, relatează The Guardian. Eiko Fried, autorul studiului, a declarat că corelația dintre ceasul inteligent și scorurile de stres raportate de participanți era „practic zero” și că rezultatul nu este neobișnuit. „Nu este o surpriză pentru noi, având în vedere că ceasul măsoară ritmul cardiac, iar ritmul cardiac nu are prea mult de-a face cu emoțiile pe care le simți – acesta crește și în cazul excitației sexuale sau al experiențelor plăcute”, a spus Fried. De asemenea, cercetătorii au ajuns la concluzia că uneori, un ceas poate considera că utilizatorul este stresat, când în realitate este doar entuziasmat de ceva. În plus, studiul a mai concluzionat că pentru un sfert dintre participanți, ceasurile inteligente le indicau că sunt stresați sau nestresați, în timp ce ei înșiși declarau că se simt exact opusul. Fried a atras atenția că oamenii nu trebuie să se bazeze pe datele generate de astfel de ceasuri, întrucât „acestea sunt dispozitive de consum, nu dispozitive medicale”.
Guvernul extinde gratuit vaccinul anti-HPV și aprobă norme noi pentru controlul infecțiilor
Guvernul a aprobat, vineri, o serie de modificări legislative propuse de Ministerul Sănătății, menite să sprijine pacienții și personalul medical și să consolideze reforma sistemului de sănătate. Una dintre principalele măsuri prevede extinderea accesului gratuit la vaccinarea anti-HPV pentru tinerii cu vârste între 11 și 26 de ani, inclusiv băieți. Vaccinul va fi decontat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, facilitând astfel accesul rapid și gratuit la acest tratament. De asemenea, au fost aprobate patru categorii de norme pentru controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, ce vizează prevenirea, raportarea și gestionarea accidentelor de expunere la produse biologice, care vor proteja atât pacienții, cât și personalul sanitar. „Aceste măsuri sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate și pentru protejarea atât a pacienților, cât și a personalului medical. Prin aceste modificări, Ministerul Sănătății și Guvernul României fac pași importanți spre un sistem sanitar mai sigur, mai accesibil și mai eficient pentru toți cetățenii.”, a subliniat Ministerul Sănătății.
Studiu Universitatea Stanford: 15 minute în natură îmbunătățesc starea psihică, chiar fără mișcare
Locuitorii din orașe au nevoie de doar un sfert de oră petrecut zilnic în spații verzi pentru îmbunătățirea sănătății mentale, arată un studiu de la Universitatea Stanford. Cercetătorii au analizat aproape 6.000 de persoane și au descoperit că natura urbană reduce depresia și anxietatea – iar surprinzător, efectul este mai puternic când oamenii stau relaxați decât când fac sport în aer liber. Pădurile urbane sunt cele mai eficiente, dar orice tip de spațiu verde ajută. Tinerii sub 25 de ani beneficiază cel mai mult, ceea ce este relevant pentru că majoritatea problemelor de sănătate mintală apar în această perioadă. Pentru că peste 80% din britanici trăiesc în orașe, cercetătorii speră că datele vor convinge autoritățile să creeze mai multe parcuri mici și să planteze copaci pe străzi. Calculele lor arată că o creștere de la 20% la 30% a spațiilor verzi dintr-un oraș ar putea preveni numeroase cazuri de boli psihice. Studiul, publicat în Nature Cities, oferă o „soluție pentru sănătatea mintală” la îndemâna oricui – sunt suficiente 15 minute zilnic petrecute în natură.
Plimbările scurte și energice prelungesc viața mai mult decât mersul lent pe distanțe lungi
Studiul, care a urmărit 79.856 de adulți din 12 state americane pe o perioadă medie de aproape 17 ani, a comparat legăturile dintre timpul petrecut mergând încet, timpul petrecut mergând repede și cauzele de deces. Astfel, persoanele care petreceau cel puțin un sfert de oră pe zi mergând în ritm alert aveau o probabilitate semnificativ mai mică de a muri în perioada studiului, în special din cauza bolilor cardiovasculare. „Cercetările noastre au arătat că mersul rapid, chiar și doar 15 minute pe zi, a fost asociat cu o reducere de aproape 20% a mortalității totale, în timp ce o reducere mai mică a mortalității a fost constatată în asociere cu mai mult de trei ore de mers lent pe zi”, explică epidemiologul Wei Zheng de la Universitatea Vanderbilt. „Acest beneficiu a rămas puternic chiar și după luarea în considerare a altor factori legați de stilul de viață și a fost consistent în diferite analize de sensibilitate”, a adăugat specialistul. Cercetătorii au clasificat mersul lent ca plimbarea câinelui sau mersul pe jos spre locul de muncă. Pentru mersul rapid, care aduce beneficiile pentru sănătate, aceștia s-au referit la activități precum urcatul scărilor sau mersul rapid ca parte a unui program de exerciții fizice. Mersul rapid face inima să lucreze mai intens, îmbunătățind sănătatea cardiovasculară, iar arderea caloriilor poate ajuta oamenii să mențină o greutate sănătoasă. Ceea ce face ca aceste descoperiri să fie deosebit de importante este faptul că se bazează pe un eșantion care include persoane de obicei subreprezentate în studiile de acest gen. Grupul a fost format în principal din persoane cu venituri mici și de culoare, care sunt adesea mai predispuse să locuiască în zone sărace și mai puțin susceptibile de a avea acces la spații sigure pentru mers pe jos. „Deși beneficiile mersului zilnic pentru sănătate sunt bine cunoscute, puține studii au investigat efectele unor factori precum ritmul mersului asupra mortalității, în special în rândul populațiilor cu venituri mici și al populațiilor de culoare/afro-americane”, precizează Zheng. Unul dintre motivele pentru care cercetătorii promovează mersul pe jos ca mijloc de menținere a sănătății este că acesta este unul dintre cele mai simple exerciții fizice. Majoritatea dintre noi îl pot practica fără echipament special și este relativ ușor de integrat în rutina zilnică. Cercetarea a fost publicată în American Journal of Preventative Medicine.
Cercetătorii au creat o super-moleculă” care lovește simultan două gene ale cancerului
Mutațiile KRAS sunt prezente în aproape 25% din toate cazurile de cancer la om și apar frecvent în unele dintre cele mai răspândite tipuri de tumori. MYC este, de asemenea, considerat un gen critic asociat cancerului și este disfuncțional în aproximativ 50-70% din cazurile de cancer. Aceste gene au fost considerate „incurabile” – medicii nu au reușit să creeze medicamente eficiente împotriva lor, în special împotriva MYC. Noua tehnologie folosește ARN interferent inversat (RNAi) – molecule mici care pot „închide” genele problematice. Diferența e că această moleculă poate viza ambele gene simultan. Rezultatele sunt impresionante: atacarea simultană a ambelor gene a fost de 40 de ori mai eficientă la uciderea celulelor canceroase decât folosirea unei singure molecule împotriva unei singure gene. „Țintirea simultană a două gene cancerigene este similară cu tăierea ambelor călcâie ale cancerului”, explică Chad Pecot, autorul principal al studiului publicat în Journal of Clinical Investigation. Această abordare ar putea trata un grup mult mai mare de pacienți decât tehnologiile anterioare. Cancerele pulmonare, colorectale și pancreatice – care împreună reprezintă aproape jumătate de milion de cazuri noi anual în SUA – ar putea fi țintele principale. Tehnologia e atât de flexibilă încât cercetătorii cred că ar putea fi adaptată pentru a viza oricare două gene de interes. Pecot sugerează că ar putea fi posibil să dezactiveze chiar trei ținte simultan. Studiul se bazează pe o descoperire similară din iunie a aceleiași echipe, care dezvoltase o metodă pentru o variantă specifică KRAS.
Studiu: Somnul agitat dăunează vaselor de sânge din creier și crește riscul de demență
Cercetarea, publicată în revista Brain, condusă de neurologul Andrew Lim de la Sunnybrook Health Sciences Centre, este prima care oferă dovezi celulare și moleculare despre cum somnul perturbat afectează vasele sanguine cerebrale și fluxul sanguin. Studiul a inclus peste 600 de persoane în vârstă care au purtat senzori portabili pentru măsurarea somnului. După decesul participanților, cercetătorii au analizat creierele donate folosind tehnologii avansate de secvențiere genetică. Ce arată rezultatele Rezultatele arată că persoanele cu somn fragmentat prezentau modificări ale pericitelor – celule din vasele sanguine cerebrale care reglează fluxul sanguin și trecerea substanțelor între sânge și creier. Aceste modificări au fost asociate cu o scădere mai rapidă a funcțiilor cognitive în ultimul deceniu de viață. „Știm că tulburările de somn pot precede cu ani de zile apariția problemelor cognitive, dar până acum nu aveam dovezi suficiente despre mecanismele din spatele acestor legături”, explică Lim, care este și profesor la Universitatea din Toronto. Studiul sugerează că tratarea somnului ar putea îmbunătăți sănătatea vasculară cerebrală și ar putea preveni efectele dăunătoare asupra bolii Alzheimer și altor forme de demență.
Creierul ar putea deveni ținta noilor tratamente pentru diabetul de tip 1
În urmă cu mai bine de un deceniu, cercetătorii au descoperit că o complicație acută a diabetului de tip 1, cetoacidoza diabetică (DKA), poate fi rezolvată cu hormonul leptină, chiar și în absența insulinei. O analiză publicată în The Journal of Clinical Investigation explică modul în care leptina afectează creierul și cum ar putea fi utilizată în terapiile viitoare. DKA apare atunci când organismul nu mai poate produce insulină și începe să descompună grăsimile pentru combustibil. Aceasta poate duce la o acumulare de zahăr (glucoză) și cetoacizi în sânge, care poate pune viața în pericol. Medicii au administrat de obicei insulină pentru a trata complicația, au remarcat autorii. Însă dovezile arată acum că, atunci când insulina este insuficientă, creierul joacă un rol cheie în declanșarea diaforezei (CAD), conform noii analize, bazate pe literatura de specialitate și cercetări care includ studii efectuate la UW Medicine din 2011. Leptina ajută creierul să regleze pofta de mâncare Când pancreasul nu mai poate produce insulină, „creierul primește mesajul că organismul nu mai are combustibil, chiar dacă nu este. Această informație este transmisă parțial de un nivel scăzut al hormonului leptină din sânge”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Michael Schwartz , profesor de medicină în cadrul Diviziei de Metabolism, Endocrinologie și Nutriție de la Facultatea de Medicină a Universității din Washington. Leptina ajută creierul să regleze pofta de mâncare și greutatea corporală. Leptina este produsă de celulele adipoase ale corpului. Hormonul este transportat de fluxul sanguin în creier, în special într-o zonă numită hipotalamus . Aceasta este partea creierului care controlează când și cât mănânci. Lipsa de leptină determină creierul să activeze circuite care mobilizează surse de energie, inclusiv glucoză și cetone. Terapii farmaceutice pentru diabetul de tip 1 care vizează creierul Schwartz și echipa sa au descoperit această legătură în 2011, când au administrat pentru prima dată leptină în creierul unor șobolani și șoareci cu diabet zaharat de tip 1. La început, nu s-a întâmplat nimic. Dar, patru zile mai târziu, au fost uimiți când nivelurile de glucoză și cetone din sângele animalelor au devenit complet normale, în ciuda deficitului sever de insulină. Aceste răspunsuri au sugerat că, în absența insulinei, creierul poate menține niveluri normale de zahăr din sânge, a spus Schwartz. La acea vreme, comunitatea de cercetare în domeniul diabetului nu știa ce să creadă despre această descoperire. „Acum înțelegem mult mai bine o descoperire care a fost în mare parte ignorată de comunitatea științifică atunci când a fost raportată pentru prima dată în 2011”, a spus Schwartz. Schwartz a declarat că va solicita aprobarea FDA pentru a începe studiile pe oameni pentru a testa dacă leptina este capabilă să normalizeze nivelul zahărului din sânge la persoanele cu diabet zaharat de tip 1. Rezultatele pozitive ar deschide calea către terapii farmaceutice pentru diabetul de tip 1 care vizează creierul.