Cea mai agresivă și mai invazivă formă de cancer cerebral, vindecată complet cu un tratament inovativ, la un pacient american
Ben Trotman, un american diagnosticat cu o formă agresivă și incurabilă de cancer, glioblastom, s-a vindecat complet, în urma unui tratament cu totul nou. În octombrie 2022, Ben Trotman a fost diagnosticat cu una dintre cele mai letale forme de cancer cerebral, iar diagnosticul a căzut ca o torpilă în familia lui. Această formă de cancer, cea mai agresivă și frecventă formă de cancer, ucide, doar în SUA, anual, 10 000 de persoane și 250 000 în toată lumea. Nu există tratament pentru glioblastom, în afară de tratamentul standard – îndepărtarea tumorii, radioterapie, chimioterapie. Boala este extrem de invazivă la nivelul sistemului nervos central, pentru că celulele se înmulțesc extrem de repede. Cei diagnosticați cu GBM au o rată de supraviețuire de 14 – 20 de luni. A început testarea tratamentului înainte de orice altceva – intervenție chirurgicală, etc… În cazul lui Trotman, însă, lucrurile, deși dramatice la început, s-au îndreptat nesperat, pentru că a fost îndrumat către Spitalul De Neurologie și Neurochirurgie din cadrul Spitalelor Universitare Londoneze. Acolo, dr. Paul Mulholland, medic oncolog consultant, l-a recrutat pe Trotam ca singur pacient participant într-un experiment revoluționar – imunoterapie cu ipilimumab, înainte ca Trotman să urmeze tratamentele standard. Ulterior, el a început ședințele cu radioterapie și chimioterapie. „Elementul crucial al acestui studiu este că pacienții primesc stimularea sistemului imunitar prin medicament înainte de orice alt tratament, când sunt încă suficient de sănătoși pentru a tolera imunoterapia”, a explicat dr. Mulholland într-un comunicat de presă. Sunt așteptați alți participanți la studiu Acum, după doi ani și opt luni de la începere studiului, investigațiile imagistice ale lui Trotman sunt perfect curate. „Este foarte neobișnuit să ai un RMN curat în cazul unui glioblastom, mai ales când nu s-a făcut operația ulterioară planificată pentru a elimina tot ceea ce era vizibil inițial pe scanări”, a explicat Mulholland. „Sperăm ca imunoterapia și tratamentele de urmărire pe care le-a primit Ben să țină boala sub control – și până acum exact asta s-a întâmplat, ceea ce ne bucură enorm.” Mulholland a adăugat că obiectivul său este găsirea unui leac pentru „această boală devastatoare” și speră să continue studiul clinic cu alți pacienți.
Studiu: Care este numărul ideal de pași zilnici pentru a reduce riscul de deces și de îmbolnăvire
Studiul, publicat în revista Lancet, a concluzionat că 7.000 de pași pe zi reduc dramatic riscul de deces și de îmbolnăvire. Odată ce numărul pașilor crește, și beneficiile sunt mai mari. Cei care fac 7.000 de pași zilnic au un risc cu 47% mai mic de a muri prematur decât cele care fac doar 2.000 de pași, având și o protecție suplimentară împotriva bolilor de inimă, a cancerului și a demenței, scrie Science Alert. Concluziile provin din cea mai mare analiză a numărului de pași și a sănătății realizată vreodată. Studiul a avut la bază date colectate din 57 de studii separate, care urmăresc peste 160.000 de persoane timp de până la două decenii. Când apar cele mai mari beneficii pentru sănătate Studiul a arătat că trecerea de la 2.000 la 4.000 de pași zilnic scade riscul de deces cu 36%.Totuși, cercetarea evidențiază și un aspect interesant: cele mai mari beneficii pentru sănătate apar între 0 și 7.000 de pași. Odată depășit acest număr, beneficiile apar, însă ele se stabilizează simțitor. Vârsta este un factor în această situație. Persoanele cu vârsta peste 60 de ani are beneficii maxime la 6.000-8.000 de pași pe zi. Cele sub 60 de ani au nevoie de 8.000-10.000 de pași pentru aceeași protecție.
Inovație în medicină: Prima pilulă contraceptivă pentru bărbați trece testul de siguranță
O pilulă experimentală contraceptivă pentru bărbați tocmai a trecut primul test de siguranță pe oameni. Pilula YCT-529 funcționează prin blocarea unei proteine esențiale pentru formarea spermatozoizilor, fără să folosească hormoni. În testul preliminar, 16 bărbați cu vârste între 32 și 59 de ani au primit diferite doze ale medicamentului, fără să apară efecte secundare grave, potrivit Live Science. Toți participanții suferiseră anterior o vasectomie – o măsură de precauție în cazul în care medicamentul ar fi avut efecte durabile asupra fertilității. Rezultatele arată că substanța ajunge la niveluri potrivite în organism și nu provoacă probleme cu ritmul cardiac, hormonii, inflamațiile sau funcția sexuală. Cum acționează medicamentul Medicamentul blochează „receptorul alfa al acidului retinoic”, o proteină crucială pentru maturizarea spermatozoizilor. Practic, împiedică vitamina A să activeze procesul de producție a spermei. Testele pe animale au fost promițătoare. La șoareci, pilula a dus la infertilitate reversibilă în patru săptămâni, cu o eficacitate de 99%. Fertilitatea s-a restabilit în 4-6 săptămâni după oprirea tratamentului. Următorul pas e un studiu mai lung, în care bărbații vor lua pilula 28 și respectiv 90 de zile, pentru a vedea cum afectează parametrii spermei pe termen mediu. Dacă totul merge bine, pilula ar urma să fie luată zilnic, la o doză de aproximativ 180 de miligrame. „Avem cu adevărat nevoie de mai multe metode contraceptive reversibile pentru bărbați”, spune dr. Stephanie Page de la Universitatea din Washington. Pilula a fost dezvoltată de cercetători de la universitățile din Minnesota și Columbia, împreună cu compania YourChoice Therapeutics, care coordonează testele clinice.
Studiu: Numărul deceselor cauzate de consumul excesiv de alcool la femei s-a dublat în ultimii 20 de ani
Femeile au început să consume alcool mai frecvent și în cantități mai mari, iar acest lucru se vede în tristele statistici din ultimii douăzeci de ani. Un studiu publicat recent în revista medicală „Clinical Gastroenterology and Hepatology” arată că numărul deceselor asociate consumului de alcool în rândul femeilor s-a dublat între 1999 și 2020, iar decesele cauzate de hepatita alcoolică s-au triplat în aceeași perioadă. Hepatita alcoolică include diverse forme de deterioare a ficatului, cauzate de consumul excesiv de alcool, de la inflamație în stadiu incipient până la ciroză (fibroză hepatică severă). De ce sunt femeile mai sensibile la alcool În primul rând, procentul mai mare de grăsime corporală și un conținut mai mic de apă determină o concentrație crescută de alcool în sânge, pe care ficatul trebuie s-o proceseze. Apoi, femeile au, în mod natural, niveluri mai scăzute ale enzimei alcool-dehidrogenază, responsabilă cu metabolizarea alcoolului în organism, ceea ce, din nou, duce la o concentrație crescută a alcoolului în sânge. Aceste diferențe fiziologice, combinat cu creșterea bruscă a consumului de alcool și a episoadelor de binge drinking (consum continuu de alcool), fac ca femeile să fie deosebit de vulnerabile la bolile asociate alcoolului. „Istoric, existau diferențe între bărbați și femei în ceea ce privește frecvența consumului de alcool. Însă, practic, această diferență s-a estompat, iar raportul dintre consumul de alcool la bărbați și la femei este aproape de 1 la 1”, a declarat Sherry McKee, directoarea Programului Yale SCORE privind diferențele de gen în tulburările legate de consumul de alcool. Schimbarea stilului de viață expune femeile mai mult la consumul de alcool Schimbările în stilul de viață al femeilor au creat mai multe oportunități pentru consumul de alcool, a spus McKee. Deși adulții tineri din prezent beau mai puțin comparativ cu generațiile anterioare, acum există mai multe femei decât bărbați în universități — iar mediul universitar este, în general, asociat cu un consum crescut de alcool, a explicat ea. „Dacă adăugăm și faptul că femeile amână căsătoria și maternitatea, acest lucru le oferă mai mult spațiu pentru a continua să consume alcool și după terminarea facultății”, a mai spus McKee. Consumul excesiv de alcool în rândul femeilor este cel mai frecvent la vârsta mijlocie, a declarat Katherine Keyes, profesoară de epidemiologie la Școala de Sănătate Publică Mailman din cadrul Universității Columbia. Tiparele promovate în media „ajută” la creșterea consumului de alcool Unii cercetători pun acest trend pe seama stresului sau a culturii de consum de alcool la birou, însă Keyes susține că principalul motiv pentru care femeile beau mai mult este distracția. Ea a remarcat că vinul și băuturile spirtoase sunt frecvent promovate ca produse de lux sau metode de relaxare adresate femeilor. Experții spun că o mai bună conștientizare a riscurilor pentru sănătate asociate consumului de alcool ar putea ajuta femeile să își reducă consumul. „Nu înseamnă că fiecare persoană care consumă alcool în exces va dezvolta o boală hepatică. Însă știm că o parte dintre acestea — aproximativ 25–30% — ajung să o dezvolte”, a declarat Dr. Jessica Mellinger, medic principal la Henry Ford Health, un sistem de sănătate din statul Michigan. Cu cât o persoană bea mai mult, a adăugat ea, cu atât este mai probabil să dezvolte o boală hepatică de orice fel.
Pilula contraceptivă pentru bărbați a trecut primul test de siguranță uman
O nouă pastilă contraceptivă promițătoare pentru bărbați a trecut primul său test de siguranță pe subiecți umani, marcând un pas important spre diversificarea opțiunilor de contracepție masculine, conform Live Science. Medicamentul, numit YCT-529, acționează fără hormoni, blocând o proteină esențială pentru producția de spermatozoizi. Dacă va fi aprobat, va fi primul contraceptiv de acest tip, oferind o alternativă reversibilă și non-invazivă la prezervative și vasectomii. O nouă abordare a contracepției masculine Pastila experimentală vizează receptorul alfa al acidului retinoic, o proteină cu rol esențial în dezvoltarea spermatozoizilor. Blocarea activării acestei proteine oprește producția de spermă fără a afecta nivelurile hormonale. Testele preclinice pe șoareci și primate au arătat că efectul este reversibil, fertilitatea revenind la câteva săptămâni după întreruperea tratamentului. Primul test pe oameni nu a evidențiat efecte adverse majore Primul test uman a implicat 16 bărbați cu vârste între 32 și 59 de ani, toți având anterior vasectomii. Obiectivul a fost evaluarea siguranței, nu a eficienței contraceptive. Nu s-au raportat efecte adverse semnificative, indiferent de doză sau momentul administrării (cu sau fără alimente). Studiul a confirmat atingerea unor niveluri eficiente ale substanței în sânge. Următoarele teste vor analiza utilizarea pe termen lung și eficiența În urma rezultatelor încurajatoare, un al doilea test este deja în desfășurare, urmând să evalueze utilizarea timp de 28 și 90 de zile, impactul asupra numărului de spermatozoizi și siguranța generală. Cercetătorii speră să confirme că pastila poate fi administrată zilnic și că efectele sunt complet reversibile. Dacă va avea succes, ar putea revoluționa sănătatea reproductivă masculină și echilibra responsabilitatea planificării familiale.
Un document nou susține că virusul Covid-19 nu a apărut natural, ci a fost modificat în laborator
Documentul, întocmit cu dovezi circumstanțiale și expertiză științifică de imunologul Anton van der Merwe, de la Universitatea Oxford, și redactat de scriitorul britanic Matt Ridley, susține că originea pandemiei de Covid-19 este una artificială, legată de cercetările desfășurate la Institutul de Virologie din Wuhan (WIV). Studiul, refuzat de câteva reviste științifice, a fost publicat de autorii săi în ediția online a The Telegraph pentru ca „publicul să poată judeca singur”. „Este scris într-un stil sec, științific, fiecare afirmație fiind susținută de o sursă. Merită să fie citit”, precizează redactorul său, Matt Ridley. Autorii susțin că virusul SARS-CoV-2 era deja extrem de adaptat pentru transmiterea între oameni încă de la apariție, spre deosebire de majoritatea bolilor zoonotice cunoscute. Acest lucru sugerează că virusul a fost crescut anterior în celule umane, de maimuță sau în șoareci modificați genetic, în laborator. Wuhan, singurul loc din lume unde s-au făcut astfel de teste Documentul publicat analizează în detaliu activitățile laboratorului chinez și ale organizației americane EcoHealth Alliance (EHA), care derulau în Wuhan proiecte de cercetare cu virusuri provenite de la lilieci. În 2018, aceste instituții au depus o propunere numită DEFUSE către agenția americană DARPA, parte a Departamentului Apărării al SUA, prin care intenționau să creeze viruși chimera și să introducă pentru prima dată o secvență de clivaj furin, exact acea trăsătură care face SARS-CoV-2 unic între sarbecovirusuri. Clivajul furin este procesul prin care o enzimă naturală din corpul uman, numită furină, taie proteina „spike” a virusului într-un punct specific. Această tăiere activează virusul și îl ajută să pătrundă mai ușor în celulele umane. Virusul SARS-CoV-2 este singurul din familia sa care are un astfel de sit de clivaj furin, ceea ce îl face mai infecțios decât alți viruși similari. În studiul publicat de Ridley și van der Merwe, autorii consideră că această secvență a fost introdusă în laborator, deoarece apare brusc, nu prin evoluție naturală, și fusese propusă anterior în experimente de inginerie virală, către SUA. „Doar într-un singur oraș din lume s-au făcut astfel de experimente: Wuhan”, au concluzionat autorii. Baza de date a laboratorului este inaccesibilă comunității științifice Departamentului Apărării din SUA a refuzat să finanțeze proiectul, precizând că are prea multe riscuri de biosecuritate. Propunere n-a fost făcută public decât în 2021, printr-o scurgere de documente. Cercetările din WUHAN se desfășurau la niveluri de biosecuritate scăzute, iar baza de date a WIV cu virusuri colectate de la lilieci a fost închisă publicului în septembrie 2019, cu puțin timp înainte de izbucnirea pandemiei, și nu a mai fost făcută niciodată publică. „Refuzul de a publica aceste date trebuie luat în serios”, avertizează autorii. Studiul respinge scenariile naturale clasice, precum transmiterea printr-o piață de animale vii sau infectarea accidentală a unui turist, arătând că niciun animal infectat, nicio tulpină intermediară și nicio dovadă de transmitere în lanțul alimentar nu a fost găsită în China, în ciuda testării a peste 80.000 de animale: „Ipoteza naturală este improbabilă. Dar ipoteza scurgerii din laborator explică toate ciudățeniile legate de debutul pandemiei.” Versiunea oficială susține că virusul a apărut într-o piață de animale La începutul anului 2020, înaintea declarării oficiale a pandemiei, autoritățile chineze și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au susținut că focarul a pornit din Piața de fructe de mare Huanan, unde se vindeau și animale vii, iar aceasta a fost mult timp ipoteza oficială. Un raport comun OMS – China din 2021 a considerat transmiterea virusului de la animal la om drept cea mai probabilă explicație, iar ipoteza scurgerii din laborator a fost clasificată ca „extrem de puțin probabilă”. Totuși, în anii următori, OMS a revenit și a declarat că „toate ipotezele rămân pe masă”. Anchetele independente nu au descoperit niciun animal infectat, nicio tulpină precursoare, nicio legătură concludentă cu piața. În lipsa unor dovezi solide pentru alternativa naturală, mai multe guverne și agenții de informații din Occident au început să ia în calcul ipoteza unui accident de laborator. Ipoteza oficială a fost contestată, dar cercetătorii nu au acces la datele necesare Departamentul Energiei al SUA a concluzionat, într-un raport clasificat din 2023, că o scurgere de laborator este cea mai probabilă cauză a pandemiei. FBI, prin directorul Christopher Wray, a declarat oficial, în același an, că agenția consideră scurgerea din laborator drept cea mai probabilă explicație. Serviciile britanice de informații au susținut public ideea că ipoteza scurgerii de laborator trebuie luată în serios, potrivit The Sunday Times, iar Ursula von den Leyen, ca și Franța, au cerut investigații complete, menționând că „toate ipotezele trebuie analizate”. Ancheta OMS din 2021 a fost restricționată de China, iar următoarea etapă nu a mai avut loc deoarece autoritățile chineze au închis accesul la date esențiale. SUA și Marea Britanie au făcut propriile evaluări, cele mai multe fiind clasificate. Studiul nu a fost infirmat, dar nici publicat Reacțiile instituționale la studiul publicat au fost reticente. Deși foarte bine documentat, marile reviste științifice au evitat subiectul sau l-au tratat condescendent. Autorii sugerează că motivele ar fi mai degrabă ideologice decât științifice: „Am fost invitat să scriu această lucrare, dar când a fost gata, revista n-a mai vrut să o publice: prea controversată, probabil”, a menționat Matt Ridley. Autorii studiului cer transparență totală prin deschiderea bazei de date a laboratorului din Wuhan și o investigație internațională reală privind originea pandemiei: „Trebuie să salvăm știința din criza de încredere în care a intrat. Asta înseamnă să urmărim adevărul, chiar și atunci când e incomod.”
Ce cauzează boala Parkinson? Oamenii de știință descoperă un indiciu nou și neașteptat
Studiul publicat în JCI Insight arată că pegivirusul uman (HPgV) a fost găsit în creierul a cinci din cei 10 pacienți cu Parkinson analizați după deces, în timp ce niciunul dintre cei 14 pacienți din grupul de control nu avea virusul. Deși HPgV nu provoacă de obicei simptome, cercetătorii cred că ar putea juca un rol în dezvoltarea bolii. „Ipoteza este că o infecție de lungă durată, cu evoluție lentă, ar putea duce la apariția acestui tip de boli”, explică Barbara Hanson de la Universitatea Northwestern. Analiza a peste 500 de virusuri a relevat că pacienții cu Parkinson și HPgV aveau răspunsuri similare ale sistemului imunitar, inclusiv niveluri mai scăzute ale unei proteine inflamatorii numite IL-4. De asemenea, cei cu o mutație genetică asociată cu Parkinson reacționau diferit la virus. Boala Parkinson rămâne greu de studiat pentru că se dezvoltă lent, de-a lungul anilor, și pare să fie cauzată de mai mulți factori. „Fiecare persoană are propriul drum” către dezvoltarea bolii, spune neurologul Erin Furr-Stimming. În ultimii ani au apărut tot mai multe dovezi că infecțiile virale pot declanșa boli neurologice. Inflamația creierului, provocată de virusuri, poate duce la o serie de reacții care afectează funcționarea normală a creierului. Totuși, cercetătorii avertizează că studiul nu demonstrează o relație de cauzalitate, ci doar sugerează o posibilă legătură care necesită mai multe cercetări.
Stresul provocat de pandemia COVID-19 ar fi accelerat îmbătrânirea creierului, chiar și în rândul persoanelor neinfectate
O nouă cercetare sugerează că stresul trăit în timpul pandemiei COVID-19 ar putea fi responsabil pentru îmbătrânirea accelerată a creierului în rândul persoanelor sănătoase, inclusiv al celor care nu au fost niciodată infectate cu virusul, conform Science Blog. Studiul, condus de cercetători de la Universitatea din Nottingham și publicat în Nature Communications, arată că factori psihologici și sociali, precum izolarea și rutina perturbată, ar putea fi de vină pentru modificările structurale ale creierului și ale ritmului de îmbătrânire observate la scară largă. Îmbătrânirea creierului fără infecție cu COVID-19 Folosind aproape 1.000 de scanări RMN din baza de date UK Biobank, cercetătorii au comparat imagini cerebrale realizate înainte și după pandemie. Ei au descoperit că ritmul de îmbătrânire a creierului a crescut în medie cu 5,5 luni în scanările efectuate după pandemie, chiar și în cazul persoanelor care nu au avut COVID-19. Efectul a fost cel mai pronunțat la vârstnici, bărbați și persoane din medii socioeconomice dezavantajate. Stresul social și psihologic ca factori determinanți Modificările cerebrale observate nu au fost cauzate de infecția virală, ci mai degrabă de stresul generat de pandemie. Studiul subliniază că factori externi precum izolarea, anxietatea și dificultățile financiare pot afecta în mod direct sănătatea creierului. Cercetătorii au remarcat că persoanele din medii defavorizate au înregistrat o îmbătrânire cerebrală mult mai accentuată decât cele din medii cu un nivel de trai mai ridicat. Infecția afectează mai ales funcția cognitivă Deși îmbătrânirea structurală a creierului a fost răspândită, doar participanții infectați cu COVID-19 au prezentat scăderi reale ale performanței cognitive. Aceștia au avut dificultăți la teste ce evaluau flexibilitatea mentală și viteza de procesare. Îmbătrânirea accelerată a creierului observată în studiu ar putea fi reversibilă odată cu reducerea stresului și revenirea la un stil de viață stabil. Oamenii de știință subliniază totodată importanța reducerii inegalităților sociale și sanitare pentru a proteja sănătatea cerebrală în viitoare crize.
Ochii care nu sunt perfect rotunzi, predispuși la astigmatism
Ochii a 40% dintre oameni au o cornee cu formă neregulată, ușor ovală, care afectează vederea în timp. Astigmatismul este frecvent, dar ușor de corectat dacă e descoperit și tratat cât mai devreme. Deși credem că ochiul este perfect rotund, în realitate, la multe persoane acesta este mai degrabă oval, asemănător unei mingi de fotbal, ceea ce afectează modul în care lumina este focalizată pe retină. 40% dintre oameni trăiesc cu o formă comună de eroare de refracție oculară numită astigmatism, cauzată de forma neregulată a corneei. „Când ochiul nu este perfect rotund, lumina nu se mai focalizează într-un singur punct, iar imaginea devine neclară, dublă sau distorsionată”, a explicat dr. Flora Hui, cercetătoare la Centre for Eye Research Australia, coautoare a noilor cercetări, citate de Science Alert. Cum se manifestă astigmatismul La fel ca miopia sau hipermetropia, astigmatismul este o eroare de refracție, cauzată de curburi inegale ale corneei sau cristalinului, care afectează modul în care lumina este focalizată în ochi. „În formele mai complexe, aceste neregularități pot duce la scăderea contrastului vizual, la apariția umbrelor sau dublurilor în câmpul vizual și la o sensibilitate crescută la lumina puternică”, a explicat Angelina Duan, cercetător în optometrie la CSIRO, cea mai mare agenție națională de cercetare științifică din Australia. Astigmatismul poate apărea la orice vârstă și se poate dezvolta sau modifica în timp. În formele ușoare, simptomele pot trece neobservate. Pe măsură ce severitatea crește, apar vederea încețoșată, aproape sau la distanță, dificultăți de focalizare, oboseala ochilor, dureri de cap și vedere dublă sau „fantome” în jurul obiectelor. Diagnostic și soluții, vechi și noi Diagnosticul se face prin test de refracție în cabinetul optometristului, iar în cazul formelor neregulate, este esențială topografia corneană, o investigație care creează o hartă 3D a suprafeței ochiului, evidențiind orice denivelare locală. În prezent, există multiple metode moderne de corectare a astigmatismului, în funcție de tipul și severitatea afecțiunii. Cea mai frecvent utilizată este corecția cu lentile cilindrice, disponibile sub formă de ochelari și lentile de contact. În cazul astigmatismului neregulat, adesea se recomandă lentilele rigide permeabile la gaz, care oferă o acoperire mai eficientă a denivelărilor corneene. O alternativă tot mai populară este ortoceratologia – o metodă care presupune purtarea unor lentile rigide speciale pe timpul nopții, ce remodelează temporar corneea, oferind o vedere clară pe durata zilei, fără să fie necesari ochelari sau lentile. Chirurgia cu laser este o opțiune în cazurile stabile și eligibile, permițând corectarea permanentă a curburii corneene, iar formele severe, în care metodele convenționale nu mai sunt eficiente, au nevoie de transplant de cornee, pentru a înlocui țesutul afectat și a restabili o vedere funcțională. Ce semne indică probleme de vedere la copii? Deși astigmatismul nu este periculos, netratat în copilărie poate avea efecte semnificative asupra dezvoltării vizuale și școlare, avertizează specialiștii: „La copii, astigmatismul sever poate duce la ochi leneș (ambliopie) sau devieri oculare, afectând învățarea și coordonarea toată viața”, a explicat cercetătoarea australiană. Ea a precizat că mulți copii nu își dau seama că văd neclar, așa că părinții ar trebui să fie atenți la semne precum apropierea feței de carte sau ecran, frecarea frecventă a ochilor, dificultăți în citire sau copiere de pe tablă sau evitarea activităților vizuale. Astigmatismul este ușor de diagnosticat și corectat, dar esențial de depistat la timp. Controalele regulate la optometrist sunt cea mai simplă cale de prevenție pentru copii, adolescenți și adulți deopotrivă.
Poate aerul condiționat să provoace răceli? Un medic oferă răspunsul și explică modul în care putem folosi corect aerul condiționat
Schimbările bruște de temperatură, frecvente în sezonul estival, afectează sistemul imunitar și este important să respectăm câteva recomandări pentru a evita disconfortul. Odată cu creșterea temperaturilor pe timpul verii, interiorul locuinței poate deveni un adevărat cuptor și e inevitabil să nu ne gândim să pornim aerul condiționat. Cu toate acestea, este destul de comun ca apoi să apară simptome similare unei răceli, ceea ce ridică întrebarea dacă aerup condiționat ar putea favoriza apariția ei. „Da și nu”, răspunde medicul și popularizatorul științific David Callejo, scrie Diario de Sevilla. Totul ține de modul în care folosim aparatul, deoarece, în sine, acesta nu ar trebui să provoace niciun disconfort. „De fapt, aerul rece nu cauzează răceli”, afirmă dr. Callejo pe rețelele sociale. „Răcelile sunt provocate de virusuri, dar problema este modul în care folosim aerul condiționat.” „Aerul poate favoriza răcelile prin trei mecanisme”, explică medicul. În primul rând, „mediile reci, închise și uscate facilitează propagarea virusurilor, iar aerul condiționat creează exact aceste condiții.” În plus, „aerul poate irita căile respiratorii și provoca simptome precum durerea în gât sau congestia nazală – simptome care seamănă cu o răceală și care, în plus, pot ușura pătrunderea virusurilor.” Al treilea mecanism ține de schimbările bruște de temperatură. Potrivit medicului, „acestea pot face ca sistemul imunitar să funcționeze mai slab și să devenim mai susceptibili la infecții.” De asemenea, portalul specializat Salud y Medicina adaugă că „variațiile presiunii atmosferice sau ale vântului”, precum și scăderea temperaturii pe timp de noapte, ne pot face mai vulnerabili. „Această sumă de factori externi provoacă mâncărimi, iritații, oboseală, somnolență, uscăciune a ochilor, printre altele… Acest lucru poate indica faptul că este nevoie să ne revizuim aportul de nutrienți, pentru a menține un echilibru bun între energie și imunitate”, explică medicul Luis Gutiérrez Serantes, citat de aceeași sursă. Cum să folosim corect aerul condiționat Având toate acestea în vedere, cum putem folosi aerul condiționat într-un mod sănătos? În fața unei întrebări din ce în ce mai frecvente, David Callejo oferă câteva sfaturi utile pentru perioada verii: Mențineți temperatura între 23°C și 26°C. Evitați ca jetul de aer să bată direct asupra persoanelor. Aerisiți încăperile la câteva ore. Folosiți un umidificator dacă aerul este prea uscat.