UNICEF: Scăderea vaccinării copiilor în Europa duce la riscuri tot mai mari de focare de rujeolă și tuse convulsivă
Vaccinarea copiilor împotriva rujeolei, tusei convulsive și altor boli nu a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie în 2024, în cele 53 de țări din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, care include și Asia Centrală. Această stagnare sau scădere a vaccinării ca măsură importantă de protecție crește riscul de îmbolnăvire și de apariție a focarelor, arată cele mai noi estimări publicate de OMS și UNICEF. În România, în 2024, vaccinul DTP1 a ajuns la o rată estimată de 79%. Aproximativ 38.000 de copii nu au primit nicio doză. La nivel global, 89% dintre copii au beneficiat de cel puțin o doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, iar 85% au finalizat schema completă. „Aceasta înseamnă că, în 2024, cu 171.000 de copii mai mult au primit cel puţin un vaccin şi cu un milion de copii mai mult au fost vaccinaţi complet faţă de 2023 – un progres modest în contextul provocărilor globale tot mai mari”, au transmis reprezentanții UNICEF. Specialiștii avertizează că aceste procente demonstrează o evoluție lentă. Media acoperirii vaccinale în Europa și Asia Centrală a rămas constantă sau a înregistrat o scădere de 1% față de anul anterior. Semn că nivelurile de dinainte de pandemie nu au fost atinse nici în 2024. Între 2019 și 2024, s-au înregistrat următoarele modificări: de la 92% la 91% pentru a doua doză de vaccin ROR de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin DTP de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin antipoliomielitic de la 92% la 91% pentru a treia doză de vaccin anti-hepatită B „În 2024, acoperirea vaccinală a variat foarte mult între ţările din regiune, cu rate de acoperire în scădere pentru prima doză de vaccin ROR şi a treia doză de vaccin DTP în general, unele ţări raportând o rată de acoperire de doar 23% pentru ROR1 şi 51% pentru DTP3. Pentru a atinge imunitatea de grup şi a preveni epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, este necesară o acoperire de 95% în fiecare an în fiecare comunitate. În 2024, mai mult de jumătate din ţările din regiune nu au atins obiectivul de imunitate de grup pentru ROR şi/sau DTP, iar aproape o treime au raportat o acoperire sub 90%”, transmite UNICEF. „În ciuda acestei stagnări, datele arată că utilizarea vaccinurilor mai noi, inclusiv împotriva papilomavirusului uman (HPV), a înregistrat o îmbunătăţire continuă. Creşterea este rezultatul introducerii acestor vaccinuri în mai multe ţări şi al maturizării sistemelor de imunizare pentru administrarea lor”, mai transmite UNICEF. Progresele din perioada 2019 – 2024 includ: de la 37% la 40% pentru fete și de la 8% la 26% pentru băieți în privința primei doze de vaccin HPV de la 24% la 42% pentru ultima doză de vaccin împotriva rotavirusului de la 81% la 93% pentru a treia doză de vaccin Hib de la 81% la 86% pentru ultima doză de vaccin pneumococic conjugat România se confruntă cu date îngrijorătoare În România, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF, aproximativ 79% dintre copii au primit prima doză de vaccin DTP, ceea ce înseamnă că 38.000 de copii nu au fost vaccinați. Rata de vaccinare pentru prima doză de ROR este de 78%, adică 40.000 de copii nevaccinați. Doar 62% dintre copii au primit a doua doză de ROR, astfel că 77.000 nu au fost vaccinați. În ceea ce privește vaccinul anti-HPV, doar 17% dintre fetele cu vârsta de până la 15 ani au fost vaccinate. „Pe măsură ce planificăm următoarea etapă a activităţii noastre în Europa şi Asia Centrală, un lucru este clar: vaccinurile trebuie să rămână o prioritate. Nu am terminat încă munca. Avem nevoie de acţiuni urgente şi coordonate pentru a elimina lacunele în materie de acoperire vaccinală şi pentru a împiedica reapariţia bolilor care pot fi prevenite. Fiecare ţară are un rol de jucat, chiar şi cele cu o acoperire vaccinală ridicată”, a declarat doctorul Hans Henri P. Kluge, director regional OMS pentru Europa. Încă de la începutul anului acesta, UNICEF și OMS colaborează cu autoritățile din sănătate din întreaga regiune pentru a reduce diferențele în accesul la vaccinare.
Un ginecolog explică de ce îmbătrânesc femeile de două ori mai repede decât bărbații după menopauză și ce e de făcut
„Medicina are o viziune androcentrică. Femeia este marea ignorată”, afirmă Antiñolo într-un interviu pentru EFEsalud, cu ocazia lansării cărții sale „Revoluția genomului feminin” (Planeta), în care solicită ca femeile – jumătate din populație – să beneficieze de o medicină mai personalizată, care să le îmbunătățească sănătatea, bunăstarea și procesul de îmbătrânire, și să nu mai fie tratate ca o minoritate. De fapt, femeile prezintă simptome diferite față de bărbați în cazul unor boli cardiovasculare – fiind expuse unui risc special în cazul infarctului sau accidentului vascular cerebral; au o predispoziție mai mare la boli autoimune precum lupusul sau artrita reumatoidă; iar anxietatea și depresia se pot manifesta diferit la ele. Una dintre cheile acestui proces constă în pierderea fertilității, dar nu în legătură cu maternitatea, ci cu scăderea nivelului de estrogeni – hormonul în jurul căruia gravitează sănătatea lor, de la sistemul cardiovascular, la cel osos sau mental. Odată cu dispariția efectului protector al estrogenilor în timpul menopauzei, femeile devin mai vulnerabile, se îmbolnăvesc mai des și „îmbătrânesc de două ori mai repede decât bărbații”, susține specialistul. De aceea, el pledează pentru terapia hormonală în menopauză – personalizată și controlată –, care poate reduce riscul de boli cronice asociate cu scăderea nivelului de hormoni. Însă doar 6-7% dintre femeile din Spania, potrivit medicului, aleg acest tratament, care merge dincolo de simpla ameliorare a efectelor cunoscute ale menopauzei, precum bufeurile sau scăderea libidoului. „S-a creat o legendă urbană”, spune el, din cauza unui studiu „cu erori metodologice” din 2004, realizat în Statele Unite, care avertiza asupra riscului crescut de cancer mamar și tromboze. Între timp, studii ulterioare au demontat acele concluzii, diferențiind între tipurile de hormoni și profilurile pacientelor. El regretă și lipsa de informare în rândul cadrelor medicale, întrucât acest subiect nu este studiat în facultățile de Medicină: „Profesioniștii nu au informațiile corecte, sau nu le caută”, afirmă profesorul de la Universitatea din Sevilla. Pe lângă asta, multe femei percep menopauza ca pe un fenomen natural care nu ar necesita o atenție specială și nu ar presupune riscuri. „Nu putem evita îmbătrânirea – vom îmbătrâni –, dar putem îmbunătăți modul în care îmbătrânim. În opinia mea, ar trebui să tratăm menopauza”, spune el, pledând pentru o abordare individualizată în funcție de fiecare femeie. „Majoritatea nu știe că femeile și bărbații au modele diferite de îmbolnăvire” Specialist în genetică, Antiñolo cere ca femeile să fie tratate ca pacienți reali și „nu doar ca un termen de comparație cu bărbatul”, deoarece fiziologia lor este diferită. „Majoritatea oamenilor nu știe că e așa. De secole nu ne-am pus problema că femeile și bărbații au modele diferite de boală și de îmbătrânire”, spune medicul, care este și directorul Departamentului de Medicină Materno-Fetală, Genetică și Reproducere din cadrul Spitalului Virgen del Rocío din Sevilla. În fața acestei realități, doctorul propune o transformare profundă care trebuie condusă de factori politici și care să înceapă cu reforma formării în medicina universitară, asigurarea participării egale a femeilor în studiile clinice și analizarea datelor în funcție de gen, cu sprijinul big data și al inteligenței artificiale. Totodată, consideră esențial ca societățile medicale să ofere ghiduri clinice specifice pentru femei și ca cercetarea să identifice variantele genetice specifice sexului feminin. Însă, la conducerea acestei mișcări #MeToo genomice trebuie să fie femeile, insistă Antiñolo – femei empoderate, conștiente că tratarea specifică a problemelor lor de sănătate „este o nevoie urgentă, atât sanitară, cât și socială”.
Știința modernă le dă dreptate bunicilor: Diversificarea timpurie protejează copiii de alergii
Timp de mulți ani, părinților li s-a spus să evite alimentele alergene în primul an de viață al copiilor, de teamă că ar putea declanșa reacții alergice. Mulți pediatri recomandau amânarea introducerii ouălor, peștelui și altor alergeni până după vârsta de 1 an, în unele cazuri chiar 2–3 ani. Dar noile cercetări contrazic această abordare și aduc dovezi clare în favoarea introducerii timpurii, la aproximativ șase luni ale bebelușilor, potrivit Science Alert. Practic, cu sprijinul științei moderne, ne întoarcem la felul în care ne-au crescut părinții și bunicii noștri, când copiii ajungeau să cunoască gustul majorității alimentelor până la vârsta de un an, fără prea multe restricții, iar sistemul imunitar învăța din timp să le recunoască și să le tolereze. Cercetarea s-a concentrat pe bebeluși din familii cu istoric alergic Cercetătorii de la Universitatea Western Australia au analizat două grupuri de copii. Primul grup, format din 506 bebeluși, nu a primit nicio recomandare specială privind alimentația. Al doilea grup, cu 566 de copii, a avut părinți care au fost sfătuiți să introducă ouă și unt de arahide în alimentația bebelușului în jurul vârstei de șase luni. Studiul este cu atât mai valoros cu cât toți copiii incluși aveau în familie rude apropiate cu alergii, ceea ce înseamnă că făceau parte dintr-o categorie cu risc crescut. Rezultatele au fost convingătoare. În rândul copiilor din grupul al doilea, alergia la ou a scăzut de la 12% la 3%, iar alergia la arahide a scăzut de la 6% la 1%: „Pentru bebelușii din grupul doi, ale căror familii au urmat ghidurile actualizate, am observat o reducere semnificativă a alergiilor la ou și la arahide”, a explicat Summer Walker, cercetătoare în sănătate publică și coautoare a studiului. Pe lângă ouă și arahide, a fost inclus și laptele de vacă în alimentație, însă în acest caz diferențele observate au fost mai mici. Chiar dacă alergiile nu au fost complet eliminate, reducerea gradului de risc a fost evidentă. Alimentația diversificată devreme reduce riscul de alergii Părinții din grupul cu recomandări au primit versiuni tipărite ale ghidurilor oficiale ale Societății Australasiane de Imunologie Clinică și Alergii, iar cercetătorii spun că educația părinților și distribuirea acestor informații joacă un rol-cheie în prevenirea alergiilor: „Prin distribuirea mai largă a ghidurilor și implicarea personalului medical în informare, putem reduce considerabil incidența alergiilor alimentare în comunitate”, a precizat cercetătoarea australiană. „Unii părinți sunt încă derutați în legătură cu momentul potrivit pentru introducerea alergenilor, mai ales cei care provin din familii cu istoric alergic”, a spus Debbie Palmer, nutriționistă și cercetătoare în cadrul studiului. Lucrarea a fost publicată în prestigioasa revistă Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice, iar concluziile sale susțin includerea pragului de 6 luni în ghidurile oficiale de alimentație infantilă – introducerea timpurie, în jurul a 6 luni, a alimentelor cu potențial alergenic poate reduce riscul de alergii, nu îl crește.
Licitație pentru cea mai mare bucată de Marte descoperită vreodată pe Pământ – o descoperire extrem de rară
Cea mai mare bucată de Marte descoperită vreodată pe Pământ, o rocă de 25 de kilograme, va fi scoasă la licitație miercuri, la Casa Sotheby’s din New York, potrivit euronews.com. Valoarea ei este estimată între 2 milioane de dolari și 4 milioane de dolari. Roca marțiană, cunoscută sub numele de NWA 16788, va fi vândută în cadrul unei licitații cu tematică de istorie naturală, care include și un schelet de dinozaur Ceratosaurus tânăr, de peste 2 metri înălțime și aproape 3 metri lungime. Este cu 70% mai mare decât predecesoarea ei, găsită pe Pământ Potrivit casei de licitații, meteoritul ar fi fost aruncat de pe suprafața planetei Marte în urma impactului cu un asteroid uriaș, apoi a călătorit 225 de milioane de kilometri până pe Pământ, unde s-a prăbușit în deșertul Sahara, în Africa. A 54-pound Martian meteorite — the largest known piece of Mars ever found on Earth — has landed at #SothebysNewYork. How did it get here? Find out from @the_lynx_eyed. The Natural History Live Auction takes place 16 July at 10:00 AM ET. https://t.co/7rZVChTFmY pic.twitter.com/W3zqEbAG1H — Sotheby’s (@Sothebys) July 11, 2025 Un vânător de meteoriți l-a descoperit în regiunea izolată Agadez din Niger, în noiembrie 2023. Bucata maronie-roșiatică este cu aproximativ 70% mai mare decât predecesoarea ei, găsită pe Pământ și reprezintă aproape 7% din totalul materialului marțian cunoscut de pe planeta noastră. Măsoară aproape 375 mm în lungime, 279 mm în lățime și 152 mm în înălțime. „Acest meteorit marțian este de departe cea mai mare bucată de Marte descoperită vreodată,” a declarat Cassandra Hatton, vicepreședinte pentru știință și istorie naturală la Sotheby’s. „Este de peste două ori mai mare decât ceea ce consideram anterior a fi cea mai mare piesă de pe Marte.” Roca este o descoperire extrem de rară. De reținut că doar 400 de meteoriți marțieni se numără printre cei peste 77.000 de meteoriți recunoscuți oficial pe Pământ, spune Sotheby’s. Hatton a precizat că o mică parte din rocă a fost prelevată pentru studiu, iar rezultatele au confirmat că provine într-adevăr de pe Marte. „Acesta a fost primul indiciu că nu e doar o rocă mare căzută pe jos” Analiza a arătat că este un „șergotit olivin-microgabroic”, format prin răcirea lentă a magmei marțiene. Are o textură cu granulație grosieră, compusă în principal din piroxen, maskelynit și olivină, potrivit Sotheby’s. Are și o suprafață lucioasă, cel mai probabil cauzată de temperaturile ridicate la care a fost supusă când a trecut prin atmosfera Pământului, a mai spus Hatton. „Acesta a fost primul indiciu că nu e doar o rocă mare căzută pe jos” a explicat ea. Nu este cunoscut momentul exact în care meteoritul a căzut pe Pământ nu este cunoscut, dar testările arată că este posibil să fi avut loc în ultimii ani, potrivit Sotheby’s. Un Ceratosaurus tânăr, la coadă la licitație Alături de piatra marțiană, va fi licitat și scheletul unui Ceratosaurus tânăr, descoperit în 1996 lângă Laramie, statul Wyoming, SUA, la cariera Bone Cabin – un loc bogat în fosile de dinozauri. Specialiștii au asamblat aproape 140 de oase fosilizate, completate cu materiale sculptate, pentru a recrea scheletul, care a fost montat și este pregătit pentru expunere. Se crede că dinozaurul provine din perioada Jurasicului Târziu, cu aproximativ 150 de milioane de ani în urmă, spune Sotheby’s. Estimarea pentru acest lot este cuprinsă între 4 milioane de dolari (3,42 milioane euro) și 6 milioane de dolari (5,13 milioane euro). Nu este clar dacă obiectele vor fi vândute la aceste prețuri, deoarece piese similare nu au mai fost scoase niciodată la licitație. Sotheby’s afirmă însă că oricine va achiziționa aceste obiecte extrem de rare va deține o veritabilă bucată unică de istorie.
Cum functioneaza glutationul: vaccinul anti-îmbătrânire folosit de tot mai multe vedete și care ar fi cauzat decesul unei actrițe
Dar ce este, de fapt, glutationul? A putut avea vreo legătură cu moartea sa? Care sunt proprietățile sale? José Viña, profesor de fiziologie la Universitatea din Valencia și doctor în aceeași universitate, a realizat chiar teza sa de doctorat despre metabolismul glutationului – molecula sa „favorită”. Viña subliniază „capacitatea antioxidantă naturală” a acesteia, motiv pentru care este des inclusă în tratamentele pentru încetinirea îmbătrânirii, deși – așa cum avertizează specialistul – „nu există dovezi că cei care trăiesc mai mult au mai mult glutation”. „Toți oamenii avem niveluri similare de glutation în corp, pentru că există mecanisme de reglare”, explică el. „Ceea ce este adevărat este că glutationul scade odată cu vârsta. Scade apărarea antioxidantă, dar niciodată la niveluri letale”, scrie Vanguardia. Această moleculă este un tri-peptid format din trei aminoacizi, esențială pentru organismul uman. Unii aleg să ia suplimente pe cale orală sub formă de fiole (mai eficiente, potrivit specialistului, pentru că sunt absorbite și resintetizate în ficat), sau prin injecții – așa cum proceda Jariwala de mai bine de zece ani. Însă, în ciuda zvonurilor, acest profesor de fiziologie afirmă că este „extrem de puțin probabil” ca injecția cu glutation să fi provocat un stop cardiac. „Se produce încă din anii ’80 și s-au realizat numeroase teste. Toxicitatea glutationului este foarte scăzută. Este un antioxidant inofensiv”. Altceva este dacă ceea ce și-a injectat conținea și alte substanțe adăugate. „Glutationul se produce din anii ’80 și s-au făcut multe teste, iar toxicitatea sa este foarte mică. Este un antioxidant inofensiv.”— José Viña, profesor de fiziologie la Universitatea din Valencia Viña, care tocmai a publicat cartea „Știința longevității”, dar lucrează de peste 30 de ani în domeniul îmbătrânirii, își amintește că a ales să studieze glutationul la îndemnul mentorului său, laureatul Nobel Hans Adolf Krebs. Acesta i-a atras atenția că în celulele hepatice există mai mult glutation decât glucoză și l-a încurajat să aprofundeze subiectul. O altă particularitate a acestei molecule este că, spre deosebire de alți antioxidanți care se degradează în stomac, nivelul de glutation poate fi crescut cu suplimente alimentare fără ca acestea să se distrugă în procesul digestiv. Totuși, în ce cazuri se recomandă suplimentarea? „Dacă suntem sănătoși și avem un aport adecvat de aminoacizi, nu este necesar niciun supliment de acest fel. În cazul persoanelor supuse unui stres fizic intens, cum ar fi maratoniștii, se poate recomanda”, explică Viña. De asemenea, poate fi util pentru persoanele care trebuie să ia medicamente ce afectează ficatul, sau în timpul tratamentelor farmaceutice agresive. Profesorul mai spune că aminoacizii din glutation se regăsesc în proteine, în alimente precum albușul de ou, peștele și carnea. El avertizează și că „alcoolul reduce nivelul de glutation” și că, în ciuda a ceea ce se spune uneori, „consumul acestei molecule nu are un beneficiu specific asupra pielii”. Autorul cărții Știința longevității vorbește și despre tipul de alimentație necesar în secolul XXI:„Dacă în secolul XX obiectivul era nutriția minimă, în secolul XXI, în Europa, scopul este nutriția optimă. Trebuie să avem grijă de noi, iar uneori suplimentele sunt indicate – dar trebuie să fie personalizate”. Și adaugă: „Putem încetini ritmul îmbătrânirii, dar nu îl putem inversa sau opri. E imposibil să fim din nou ca la 25 de ani. Așa că investește în tine chiar de acum. Trebuie să ai grijă de tine”.
Terapia genetică VERVE-102 promite reducerea colesterolului rău
Un tratament experimental numit VERVE-102 ar putea transforma în curând modul în care este tratat colesterolul ridicat și bolile cardiovasculare, scrie Live Science. Dezvoltat de Verve Therapeutics și susținut acum de gigantul farmaceutic Lilly, acest tratament genetic unic, administrat direct în corp, folosește tehnologia avansată CRISPR pentru a reduce nivelul colesterolului LDL („rău”) la pacienții cu hipercolesterolemie ereditară sau boală coronariană prematură (CAD). O abordare pentru tulburările genetice de colesterol VERVE-102 este testat în prezent pe pacienți cu hipercolesterolemie familială (FH) și boală coronariană prematură (CAD). Aceste afecțiuni determină niveluri periculos de ridicate ale colesterolului LDL, contribuind la blocarea arterelor și complicații cardiace precoce. În mod obișnuit, boala coronariană este considerată prematură când afectează femeile sub 65 de ani și bărbații sub 55 de ani. Un singur dozaj de VERVE-102 a redus în medie colesterolul LDL cu 53%, iar în grupul cu dozajul cel mai mare, reducerea a atins 69%. Cum funcționează VERVE-102 Spre deosebire de CRISPR-ul tradițional, care taie ambele lanțuri de ADN, VERVE-102 utilizează o metodă mai sigură numită editare de bază, care schimbă precis o singură literă din codul genetic. Ținta este gena PCSK9, responsabilă pentru reglarea receptorilor LDL în ficat. Dezactivând această genă, tratamentul îmbunătățește capacitatea organismului de a elimina colesterolul LDL din sânge. Tratamentul a fost bine tolerat, fără efecte adverse grave observate până acum. Un al patrulea grup, cu o doză și mai mare, este în testare în mai multe țări, iar studiile clinice în SUA vor începe în curând. VERVE-102 ar putea schimba complet modul de prevenire a bolilor cardiovasculare, oferind rezultate de durată după o singură administrare, însă sunt necesare teste mai mari și de durată pentru aprobare.
Motivul pentru care unele persoane îmbătrănesc mai lent. Explicația științei despre reversul îmbătrânirii
Știm însă că îmbătrânirea este maleabilă. De exemplu, mediul înconjurător poate schimba durata vieții, dacă trăiești mai mult sau mai puțin. Și, încă din anii ’80 ai secolului trecut, știm că o putem modifica genetic pentru a prelungi sau scurta viața aproape tuturor organismelor-model studiate. Avem deja o înțelegere amplă a căilor celulare de modificat. Dar o altă chestiune este inversarea procesului: aceasta este o întrebare apărută în ultimii zece ani, deci foarte recentă. Totuși, avem unele dovezi că da, se poate, notează El Pais. În celule există niște gene care, atunci când sunt activate în exces, pot transforma o celulă deja diferențiată (adică specializată, fie renală, cerebrală, epidermiă etc.) înapoi în pluripotentă; apoi aceasta poate redeveni o celulă specializată. Aceste gene poartă numele OSKM (prescurtare pentru Oct4, Sox2, Klf4 și c-Myc), cunoscuți și ca factori Yamanaka, după cercetătorul care i-a descoperit. În culturi celulare, când acești factori sunt activați intens, dar moderat (sau intermitent) celula poate suferi un proces de rejuvenare fără a reveni complet la stadiul pluripotent. Gena celor care îmbătrânesc mai lent Mai multe grupuri, precum cele conduse de oamenii de știință spanioli Juan Carlos Izpisúa și Manuel Serrano, au supraexprimat acești factori Yamanaka la șoareci și au reușit ca unele țesuturi sau organe să se rejuveneze, conform unor parametri fiziologici și ai vârstei biologice—măsurată cu ceasuri epigenetice sau transcriptomice. Problema cu modificarea genetică a acestor factori este că pot apărea efecte secundare, cel mai important dintre ele fiind formarea tumorilor. În cazul altor organisme precum al nostru, și multe altele, am observat că există rejuvenări temporare. De exemplu, în prezența unui stres sever, precum un post intermitent, o intervenție chirurgicală sau chiar o sarcină, organismul îmbătrânește rapid, conform ceasurilor epigenetice și transcriptomice. Dar după o perioadă își revine la vârsta anterioară stresului. Știm, de asemenea, că intervenții precum diete specifice sau medicamente pot accelera acest proces de rejuvenare. Asta înseamnă că, tehnic, da, se poate inversa, dar doar temporar sau parțial. Totuși, trebuie subliniat că, până acum, nu s-a reușit inversarea îmbătrânirii în organisme adulte în vârstă. Eu lucrez cu viermi Caenorhabditis elegans și, când avem un vierme adult, nu reușim să-l întinerim. Nu știm dacă într-o zi vom putea face acest lucru, deși, ținând cont de dovezile din culturile celulare, cred că în deceniile următoare am putea reuși. Nu există elixirul tinereții În cele din urmă, dacă privim îmbătrânirea ca pe un proces liniar (pornești de la zero și îmbătrânești) în prezent știm că putem prelungi viața și putem face această durată mai sănătoasă. De exemplu, viermii C. elegans trăiesc în mod obișnuit 30 de zile, dar putem ajunge la 60 de zile, iar un vierme longeviv de 50 de zile se comportă ca unul de 20 de zile, cu o sănătate comparabilă. În cazul rejuvenării acelor viermi, de exemplu prin post în stadiul larvar, acești viermi întineriți, odată ieșiți din post, reiau procesul normal de îmbătrânire. Prin urmare, ceea ce nu am văzut niciodată este ca procesul de îmbătrânire să poată fi oprit definitiv sau să conducă la nemurire. Victoria Eugenia Martínez Miguel este doctor în Biologia îmbătrânirii și cercetătoare la Institutul Max Planck pentru Biologia Îmbătrânirii (Germania).
Adio chelie? Oamenii de știință au descoperit din greșeală o metodă de a opri căderea părului
Descoperirea s-a făcut în cadrul unui studiu de opt ani care nu avea inițial legătură cu căderea părului. Cercetătorii studiau modul în care zahărul poate ajuta la vindecarea rănilor prin stimularea formării de noi vase de sânge la șoareci. În timpul acestor experimente, echipa a observat că părul din jurul rănilor creștea mai repede la șoarecii tratați cu zahăr decât la cei netratați. Intrigați de această observație, au decis să testeze efectul asupra cheliei masculine. Cercetătorii au simulat căderea părului cauzată de testosteron pe șoareci și au descoperit că dozele mici de dezoxiriboză stimulau formarea vaselor de sânge, care la rândul lor stimulau creșterea părului. Rezultatele, publicate în Frontiers in Pharmacology, arată că tratamentul cu zahăr este la fel de eficient ca minoxidilul, ingredientul activ din Rogaine și unul dintre cele mai cunoscute tratamente topice pentru căderea părului. Răspunsul la tratarea căderii părului Dezoxiriboza este produsă în mod natural de organismul uman și joacă un rol esențial în stabilitatea și replicarea ADN-ului. „Cercetările noastre sugerează că răspunsul la tratarea căderii părului ar putea fi la fel de simplu ca utilizarea unui zahăr natural pentru a stimula aportul de sânge la foliculii pilosi”, a explicat Sheila MacNeil, autoarea studiului. Chelia ereditară afectează aproximativ 40% din populație și nu este exclusivă bărbaților, deși este mai frecvent denumită chelie masculină. Căderea părului începe de obicei la vârsta de 20-30 de ani la bărbați și adesea după menopauză la femei. În prezent, există doar două medicamente autorizate de FDA pentru tratarea cheliei masculine, iar produsele cu minoxidil costă aproximativ 30-40 de dolari și trebuie aplicate de două ori pe zi, timp de luni de zile. Avantajele dezoxiribozei includ faptul că este ieftină, stabilă și poate fi administrată sub mai multe forme, ceea ce o face un „candidat atractiv” pentru cercetări viitoare.
Trei alimente importante care țin tensiunea sub control
Un studiu larg, realizat de o echipă de cercetători internaționali, a analizat date din 145 de cercetări clinice, implicând peste 5.200 de participanți, și aduce vești promițătoare pentru sănătatea inimii: consumul regulat de alimente bogate în flavan-3-oli, antioxidanți naturali care se găsesc în ceaiul verde și negru, în mere, struguri, fructe de pădure, în cacao și ciocolata neagră, poate contribui semnificativ la reducerea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea funcției vaselor de sânge, potrivit Science Alert. Flavan-3-olii sunt antioxidanți naturali din familia flavonoidelor, compuși bioactivi care se găsesc în mod natural în plante, și contribuie la protecția celulelor împotriva stresului oxidativ, având efecte antiinflamatorii. Participanții care au consumat zilnic în jur de 500-600 mg din acești compuși, o cantitate echivalentă cu două-trei cești de ceai, un măr, două linguri de cacao sau o porție de ciocolată neagră, au înregistrat o scădere medie a tensiunii arteriale de 2,8 mmHg (milimetri coloană de mercur) pentru valoarea sistolică și 2 mmHg pentru cea diastolică. În cazul persoanelor cu hipertensiune, efectele au fost și mai pronunțate – cu scăderi de până la 6-7 mmHg. Alimentele naturale sunt mai eficiente decât suplimentele Studiul a arătat și o îmbunătățire a funcției endoteliale, reprezentată de modul în care vasele de sânge se dilată și răspund la fluxul sangvin, inclusiv la persoanele cu tensiune normală, sugerând că antioxidanții nu tratează doar, ci pot să și prevină afecțiuni cardiovasculare. Interesant este că alimentele integrale, cum sunt ceaiul sau fructele, au avut efecte mai bune decât suplimentele sau extractele concentrate. Cercetătorii cred că acest lucru se datorează altor compuși naturali prezenți în alimente, care ajută la absorbția și eficiența antioxidanților și recomandă consumul acestora prin alimente obișnuite, nu din suplimente concentrate. Autorii studiului au subliniat că acești compuși nu înlocuiesc tratamentul medical, acolo unde a fost prescris de medici, dar pot deveni un sprijin real în prevenția și gestionarea bolilor de inimă. Chiar și tensiunea moderată crește riscul cardiovascular „Este un exemplu clar despre cum alimentele obișnuite pot deveni o formă de medicină”, a precizat autorul principal al studiului, profesorul Christian Heiss, specialist în medicină cardiovasculară la Universitatea britanică din Surrey. Tensiunea arterială crescută este unul dintre principalii factori de risc pentru bolile de inimă la nivel mondial, chiar și atunci când valorile nu ating pragul oficial de hipertensiune, de 140/90 mmHg. Potrivit ghidurilor actualizate ale Societății Europene de Cardiologie, chiar și valorile considerate doar mărite, situate între 120–139 mmHg pentru tensiunea sistolică și 70–89 mmHg pentru cea diastolică, pot crește semnificativ riscul cardiovascular. Inima are nevoie zilnic de antioxidanți din alimente Medicii recomandă în primul rând schimbări ale stilului de viață, mai ales în alimentație și activitatea fizică, dar nici pacienții, nici specialiștii nu au întotdeauna la dispoziție recomandări clare privind alimentele care chiar fac diferența. Rezultatele acestui studiu vin să acopere acest gol, arătând că introducerea în dietă a unor alimente obișnuite, dar bogate în antioxidanți, poate fi o metodă simplă, susținută de dovezi, pentru a sprijini sănătatea inimii. Cu alte cuvinte, o ceașcă de ceai și o bucată de ciocolată neagră nu doar că pot face ziua mai bună, ci ajută și la menținerea unei inimi sănătoase.
Proiect pilot pe 4 000 de beneficiari. România va putea să facă secvențierea întregului genom uman la scară largă
Începând cu luna octombrie, pe teritoriul României va fi posibilă secvențierea întregului genom uman (WGS) la scară largă, cel mai amplu și complex test genetic de diagnostic disponibil în prezent. Investiția inițială pentru acest proiect se ridică la 3 milioane de euro și presupune achiziția celui mai avansat echipament de secvențiere Illumina – NovaSeq X Plus. Acuratețe de 3 ori mai mare, comparativ cu versiunile anterioare Tehnologia permite o acuratețe a rezultatelor de până la 3 ori mai mare comparativ cu versiunile anterioare și poate procesa un volum de genomuri umane de 2,5 ori mai mare decât modelul anterior. Programul va începe cu un proiect pilot pe peste 4.000 de beneficiari, care vor primi recomandări medicale personalizate și sfaturi pentru stilul de viață bazate pe profilul lor genetic. Rezultatele acestui program vor fi obiectul unui studiu amplu de cercetare privind calitatea vieții și îmbătrânirea. Practic, echipamentul poate crea o „hartă genetică” întreagă și personalizată pentru fiecare individ. Proiectul este derulat de MedLife.