Studiu: O bacterie prietenoasă din intestin te poate ajuta să dormi mai bine
Un nou studiu realizat de cercetători chinezi a identificat o legătură promițătoare între sănătatea intestinală și un somn de calitate, potrivit Science Blog. Echipa a descoperit că o tulpină specifică de bacterii intestinale, Lactobacillus helveticus CCFM1320, produce o moleculă esențială pentru creier numită SAM (S-adenozilmetionină), vitală pentru producția de melatonină (hormonul natural al somnului). Suplimentarea cu acest probiotic ar putea oferi ajutor persoanelor care suferă de insomnie. După ce au testat 60 de tulpini bacteriene, cercetătorii au observat că L. helveticus CCFM1320 produce de zece ori mai multă SAM decât celelalte. La șoarecii privați de somn, acest probiotic a îmbunătățit memoria și recunoașterea obiectelor, a redus comportamentele de tip anxios și hiperactiv, a sporit capacitatea de explorare spațială și a reglat nivelul hormonilor de stres. Aceste rezultate încurajatoare au deschis calea către testarea pe subiecți umani. Rezultate promițătoare în rândul pacienților Într-un studiu clinic de o lună, 60 de voluntari cu insomnie au primit fie un placebo, fie doze din acest probiotic. Cei care au primit doza mai mare au raportat îmbunătățiri semnificative ale somnului, scăderi ale cortizolului și creșteri ale nivelului de SAM. Probioticul nu modifică permanent flora intestinală, dar stimulează activitatea enzimelor implicate în sinteza melatoninei. Totuși, studiul are și limite. Majoritatea probelor de sânge au fost prelevate în timpul zilei, când nivelul de melatonină este în mod natural scăzut, iar bacteria nu pare să colonizeze permanent intestinul, ceea ce indică necesitatea unei administrări continue. Cu toate acestea, cercetarea deschide un nou capitol promițător în medicina somnului: în locul pastilelor, insomniile ar putea fi tratate într-o zi prin susținerea bacteriilor „prietenoase” din intestin, lăsând propriul microbiom să producă moleculele necesare pentru un somn odihnitor.
Terapia care păcălește HIV și îl forțează într-o stare latentă permanentă
O echipă de cercetători de la Johns Hopkins Medicine a făcut un pas important în lupta împotriva HIV, dezvoltând o terapie genică ce poate forța virusul să intre într-o stare de „somn” permanent, scrie Science Blog. În loc să fie necesare tratamente zilnice pentru a inhiba replicarea virală, această metodă folosește mecanismele proprii ale virusului pentru a-i opri activitatea, cu potențialul de a deveni un tratament funcțional. Comutatorul natural al virusului Cheia descoperirii este o moleculă numită AST (transcript antisens), pe care HIV o produce în mod natural pentru a-și regla activitatea. Cercetătorii au modificat genetic celule imunitare umane pentru a produce în exces AST, blocând eficient replicarea HIV. Prin acest „mecanism de inactivare”, virusul a fost blocat, fără efecte negative asupra celulelor. În testele de laborator cu celule prelevate de la 15 persoane seropozitive, HIV a rămas inactiv chiar și după expunerea la stimuli puternici, iar terapia a funcționat în toate cazurile, demonstrând un potențial semnificativ pentru aplicare clinică. Rezultatele-cheie ale cercetării includ: AST a blocat reactivarea HIV în toate cele 15 mostre; efectul de „inactivare” a durat patru zile, până la degradarea ADN-ului introdus; metodele utilizate pentru a reactiva virusul au eșuat; celulele tratate nu au prezentat efecte negative. Spre un tratament durabil AST creează o barieră în jurul materialului genetic al virusului, împiedicându-l să se activeze și să se multiplice. Spre deosebire de terapiile clasice care vizează proteinele virale, această abordare modifică contextul genetic al virusului. Următorul pas este livrarea stabilă a AST în organism, pentru menținerea inactivității HIV.
Studiu: Mitocondriile celulelor ajută sistemul imunitar să identifice bacteriile
Cercetătorii au aflat că mitocondriile pot simți un compus numit lactat, pe care bacteriile îl eliberează când produc energie. Acest lactat e ca un semnal de alarmă care le spune celulelor că sunt atacate de bacterii, anunță Science Alert. Când mitocondriile detectează lactatul, declanșează un mecanism prin care celulele albe din sânge numite neutrofile creează „capcane” – structuri lipicioase făcute din ADN și proteine care prind bacteriile și le distrug. „Acest lucru evidențiază un dialog complex între metabolismul bacteriilor și mecanismul energetic al celulei gazdă”, explică cercetătorul Andrew Monteith. Ceea ce îi surprinde pe oamenii de știință este că mitocondriile reușesc să detecteze bacteriile chiar dacă acestea sunt închise într-un compartiment separat din celulă. Cumva, „senzorii” mitocondriali captează semnalele din aceste spații izolate. Când cercetătorii au blocat capacitatea mitocondriilor de a detecta lactatul, celulele nu au mai putut produce capcane eficient. Asta înseamnă că bacteriile aveau mai multe șanse să scape și să se înmulțească. Descoperirea explică de ce pacienții cu lupus – o boală autoimună – au infecții frecvente. La acești pacienți, mitocondriile din neutrofile nu detectează corect lactatul bacterian, așa că nu produc suficiente capcane pentru bacterii. Descoperirea deschide drumul către noi tratamente. Medicamentele care îmbunătățesc detectarea mitocondrială ar putea ajuta persoanele cu sistem imunitar slăbit. La fel, în cazul bolilor în care aceste capcane celulare fac mai mult rău decât bine – cum e COVID-19 sever – s-ar putea limita această reacție. Studiul face parte dintr-un domeniu nou numit imunometabolism, care studiază cum metabolismul și sistemul imunitar lucrează împreună. Mitocondriile nu sunt doar „centralele energetice” ale celulei, ci și turnurile de veghe care detectează cele mai slabe semnale ale bacteriilor invadatoare.
Sute de cazuri de pancreatită și 10 decese cauzate de medicamentele injectabile pentru slăbit
În perioada 2019-2022, numărul utilizatorilor de Ozempic a crescut de la 569 la 13 310 (2021) și la 22 891 (în 2022). În 2022, Ozempic a devenit cel mai utilizat agonist GLP-1 (Glucagon-Like Peptide) în România. Alte medicamente precum Wegovy și Mounjaro au înregistrat creșteri rapide, cu rată de adopție superioară încă din primul an. Wegovy este disponibil în România din 2024, dar numai în farmacii specializate, iar accesul este variabil. O seringă FlexTouch (4 injecții) de Wegovy costă între 1 300 și 1 500 de lei. Dacă se adaugă consultanță medicală și livrarea, costul poate ajunge la 3 500 de lei. Chiar și fără consultanță, prețurile medii pentru Wegovy și Mounjaro sunt de 760 – 1 318 lei pe lună și respectiv 966 – 2 000 de lei pe lună, pentru Mounjaro. Cât de sigure sunt Ozempic, Wegovy și Mounjaro Un studiu foarte recent realizat în Marea Britanie a relevat faptul că aceste medicamente pot să aibă efecte secundare serioase și pot duce chiar la deces. Sute de cazuri de pancreatită acută și cronică au fost raportate, inclusiv 10 decese. 294 de persoane au suferit de pancreatită acută și cronică în urma administrării de tirzepatidă – substanța activă din Mounjaro – și semaglutidă, folosită în Ozempic și Wegovy. Deși nu a fost dovedită o legătură directă de cauzalitate între aceste medicamente GLP-1 (folosite și în tratamentul diabetului) și cazurile de pancreatită, existau îngrijorări că nu se cunosc suficient efectele adverse, ceea ce i-a determinat pe oficialii din sistemul britanic de Sănătate să lanseze un nou studiu privind posibilele reacții nocive. Aceasta vine la doar câteva zile după ce Mounjaro a devenit disponibil în cabinetele medicilor de familie din Anglia, în timp ce Ozempic și Wegovy pot fi obținute cu rețetă în această țară; totuși, Mounjaro și Wegovy pot fi cumpărate și online, în regim privat. Se estimează că aproximativ 1,5 milioane de persoane – adică 4% dintre gospodăriile din Regatul Unit – folosesc în prezent injecții pentru slăbit. Procentul de efecte secundare este mic, dar asta nu înseamnă că nu există Sir Stephen Powis, medicul-șef al Sistemului Britanic de Sănătate, a declarat că acestea ar putea deveni în curând cele mai utilizate medicamente. La rândul său, dr. Simon Cork, lector principal în fiziologie la Universitatea Anglia Ruskin, a declarat: „Procentul de cazuri de pancreatită observate în studiile clinice a fost redus, dar știm că mulți oameni cumpără aceste medicamente în regim privat. Procentaje mici aplicate la un număr mare de utilizatori înseamnă că tot mai mulți oameni pot dezvolta aceste afecțiuni, chiar dacă ele rămân totuși rare.” Cu toate acestea, Dr. Cork a subliniat că este important să se recunoască faptul că riscurile asociate obezității sunt mai mari decât cele legate de administrarea acestor medicamente. El a adăugat: „Pentru marea majoritate a oamenilor, aceste medicamente vor ajuta la pierderea în greutate și sunt, în general, foarte sigure. Pentru un număr mic de persoane, pot apărea efecte secundare semnificative, iar acest lucru face cu atât mai important ca pacienții să fie monitorizați de profesioniști din domeniul sănătății.” În România, Ozempic injectabil a fost retras în 2024, ca urmare a deciziei producătorului (Novo Nordisk), care nu a reușit să cadă de acord cu autoritățile române privind prețul. Ozempic nu mai este disponibil în farmacii sub formă de stilou injectabil. Ce este disponibil acum este semaglutida (sub formă de comprimate), pentru pacienții cu diabet de tip 2, tot pe bază de rețetă. Toate aceste medicamente necesită monitorizare din partea medicului.
Claude, modelul de AI de la Anthropic, ajută utilizatorii să-și îmbunătățească starea emoțională
Anthropic, compania care a dezvoltat chatbotul Claude, a prezentat joi, pentru publicația Axios, un studiu care arată că discuțiile purtate cu acest AI despre probleme emoționale tind să ducă la o creștere a sentimentelor pozitive ale utilizatorilor pe durata conversațiilor. Deși Claude nu a fost conceput inițial pentru suport psihologic, aproximativ 2,9% din interacțiunile cu acesta sunt motivate de nevoi afective, precum consilierea personală sau sprijinul în momentele de tranziție. Analiza conversațiilor anonimizate indică faptul că utilizatorii apelează la Claude pentru a discuta despre carieră, dezvoltare personală sau relații, iar uneori conversațiile evoluează către oferirea unui sentiment de prietenie. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că aceste rezultate sunt preliminare, iar măsurarea expresiei sentimentului poate avea limite, neputând confirma încă beneficiile emoționale durabile ale interacțiunii cu AI-ul. Anthropic reafirmă angajamentul său pentru siguranță și responsabilitate în dezvoltarea inteligenței artificiale, recunoscând în același timp potențialele riscuri legate de utilizarea chatbotului în scopuri terapeutice, în special pentru persoanele vulnerabile. Compania recomandă continuarea studiilor pe termen lung pentru a evalua cu acuratețe impactul chatbotului asupra sănătății mintale a utilizatorilor.
Descoperire majoră în tratamentul diabetului de tip 1: 10 pacienți vindecați cu o singură perfuzie
ercetătorii de la Universitatea din Toronto au obținut rezultate remarcabile în tratamentul diabetului de tip 1, reușind să vindece 10 din 14 pacienți cu o singură perfuzie de terapie celulară. Pacienții tratați nu mai au nevoie de insulină după intervenție. Studiul clinic, publicat în The New England Journal of Medicine, a testat eficacitatea zimislecel – celule producătoare de insulină derivate din celule stem de la donatori, dezvoltate de compania Vertex. Toți pacienții incluși în studiu aveau un control deficitar al diabetului și suferiseră în ultimul an cel puțin două episoade de hipoglicemie severă. Tratamentul a constat într-o singură perfuzie de zimislecel asociată cu medicamente imunosupresoare, care a reușit să restabilească funcția fiziologică a insulelor pancreatice și să îmbunătățească semnificativ controlul glicemic. Studiul de fază I/II oferă o alternativă promițătoare la terapia cu insulină pe viață și la transplanturile de la donatori pentru pacienții cu diabet de tip 1, o boală autoimună care afectează frecvent persoanele tinere. În prezent, cercetătorii desfășoară un studiu mai avansat cu perioade de monitorizare mai lungi și un număr mai mare de pacienți pentru a confirma rezultatele.
Un test de respirație ar putea înlocui analizele tradiționale de sânge și urină
Oamenii de știință au prezentat un prototip revoluționar numit ABLE (Airborne Biomarker Localization Engine), care ar putea redefini modul în care sunt realizate testele medicale, scrie Live Science. Acest dispozitiv compact, asemănător unui etilotest, detectează urme de markeri biologici asociați bolilor direct din respirație, oferind o alternativă non-invazivă și accesibilă la testele tradiționale, precum cele de sânge sau urină. Cum funcționează ABLE ABLE condensează compușii organici volatili (VOC), asociați cu diverse boli, în picături lichide prin umidificare și răcire. Aceste picături sunt compatibile cu benzi de testare deja existente, permițând analize rapide și ieftine. În doar 10 minute, ABLE colectează suficient condens pentru a fi analizat cu metode deja folosite în laborator, iar costul de producție al dispozitivului este sub 200 de dolari. Utilizare potențială în medicină și monitorizarea aerului Cercetătorii de la Universitatea din Chicago au testat ABLE pentru detectarea glucozei din respirație și a markerilor de inflamație în cazul unor șoareci „umanizați” (modificați genetic sau biologic pentru a avea anumite componente funcționale ale corpului uman, în special sistemul imunitar). De asemenea, dispozitivul a identificat alergeni și bacterii E. coli din aer, sugerând aplicații viitoare și în monitorizarea calității aerului. Provocări și direcții viitoare Deși promițător, ABLE se confruntă cu provocări, în special asocierea sigură a anumitor VOC-uri cu boli specifice. Oamenii de știință colaborează acum cu medici pentru a crea un catalog de biomarkeri pentru afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală (BII). Se lucrează și la miniaturizarea dispozitivului, pentru a fi purtat ca dispozitiv purtabil, și la comercializarea acestuia pentru utilizare clinică extinsă.
De ce nu mănâncă europenii insecte și nici n-au de gând s-o facă
În 2019, piața europeană a insectelor comestibile era estimată la 500 de tone, iar estimările urmăreau o creștere la 260 000 de tone până în 2030. Atunci, vânzările incluzând făinuri, pulberi și insecte întregi erau în creștere rapidă, cu o cotă de aproximativ 75% reprezentată de ingrediente sub formă de pulbere/făină. Un sondaj din 2024 arată că 60% dintre europenii care au încercat produse cu insecte au apreciat că gustul este „foarte bun”. 20% dintre solveni și polonezi mâncaseră insecte Cei care obișnuiau să consume suplimente pentru sportivi au spus că preferă insectele pentru vitamine și minerale – 71% (International Platform of Insects for Food and Feed – ipiff.org). În Europa Occidentală, 61% dintre persoanele care au încercat insecte au spus că preferă lăcustele, 45% – gărgărițele de făină și 42% – greierii de casă. În Germania – doar 31% dintre oameni își pot imagina cumpărarea unor produse cu insecte din supermarket. În Slovenia și Polonia – doar 20% dintre cei intervievați consumaseră insecte, iar interesul real se concentra pe forme procesate (pulberi, făinuri). În România, un studiu realizat în 2022 pe 496 de adulți cu media de vârstă 39 de ani a scos în evidență că doar 6,3% au mâncat insecte cel puțin o dată, iar un studiu din 2018 pe studenți bucureșteni a relevat că 10% consumaseră insecte sau produse derivate. În studiul din 2022, 43,8% dintre participanți au spus că ar fi dispuși să încerce în viitor, dacă acestea ar fi sub formă de făină sau pulbere. Nici faptul că le cunosc beneficiile nu le schimbă opțiunile europenilor și nord-americanilor O cercetare publicată în decembrie 2024 de Journal of Agriculture and Food Research, realizată pe 3 260 de participanți din SUA, Belgia și Italia (țări non-entomofage), a rezultat o intenție scăzută de a consuma insecte, atât întregi, cât și procesate, în timp ce Mexic și China nu au fost atât de reticente la acest lucru. Nici informarea despre beneficiile aduse de insecte nu a schimbat rezultatele sondajelor. Concluzia a fost că Europa și SUA resping consumul de insecte, dar anumite categorii de consumatori ar putea să treacă peste repulsie dacă insectele ar fi accesibile psihologic. Deși creșterea și consumul insectelor – precum greierii, lăcustele și furnicile – implică un impact mult mai redus asupra mediului, acest potențial este puțin probabil să se materializeze, au concluzionat cercetătorii. Motivul principal este respingerea ideii de a mânca insecte, în special în țările occidentale. „Este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională” Sondajele realizate în SUA și Europa arată că, în timp ce până la 91% dintre respondenți ar fi dispuși să încerce „carnea alternativă” pe bază de plante, doar aproximativ 20% ar lua în considerare consumul de insecte. Sursa: Pixabay Pe lângă bariera culturală, studiul identifică și obstacole economice: majoritatea companiilor au ales să investească în creșterea insectelor precum musca soldat negru pentru hrana animalelor, nu a oamenilor. Doar câteva startup-uri din domeniul batoanelor proteice reprezintă excepții. „Având în vedere aceste provocări, este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională”, se precizează în articolul publicat în revista Sustainable Agriculture. Deși mulți declară că doresc să consume alimente produse sustenabil, puțini occidentali au adoptat cu adevărat vegetarianismul sau veganismul. Între timp, consumul global de carne este în creștere, alimentat de cererea tot mai mare din partea noilor clase mijlocii din țări precum China. Modelul „Danemarca” Danemarca oferă însă un posibil model de urmat, după ce, în 2023, a lansat un plan național menit să reducă consumul de carne și să stimuleze producția și consumul de alimente pe bază de plante. „Alimentele pe bază de plante sunt viitorul”, declara atunci ministrul danez al Alimentației, Agriculturii și Pescuitului, Jacob Jensen. „Dacă vrem să reducem amprenta climatică a sectorului agricol, trebuie cu toții să consumăm mai multe produse vegetale.” Crummett, unul dintre cercetătorii implicați în analiză, a subliniat că planul Danemarcei este un bun punct de plecare pentru a construi alternative reale, în loc să ne limităm la speranța că oamenii vor trece de la sine la consumul de insecte. „Trebuie să-i întâlnești pe oameni la jumătatea drumului, nu să le ții morală”, a spus el. „Este important să le oferi opțiuni care să fie gustoase, accesibile și ușor de integrat în viața de zi cu zi. Abia atunci vom putea reduce cu adevărat impactul produs de creșterea animalelor asupra mediului.”
De ce procesul de îmbătrânire accelerează la 44 și 60 de ani și cum îl poți încetini
Nu e o noutate că sănătatea noastră se deteriorează odată cu vârsta. Dar un studiu realizat de Universitatea Stanford contrazice ideea clasică potrivit căreia îmbătrânirea are loc treptat, relatează The Telegraph. Echipa de cercetare a monitorizat în detaliu modificările moleculare pe o perioadă de până la șapte ani, la persoane cu vârste între 25 și 75 de ani, și a descoperit două momente-cheie în accelerarea îmbătrânirii: în jurul vârstei de 44 și din nou la 60 de ani. „Este esențial să ai mai multă grijă de tine când te apropii de aceste perioade. O alimentație mai sănătoasă te poate ajuta în momentul în care metabolismul lipidic scade, în jurul vârstei de 40 de ani. Iar exercițiile de forță sunt importante mai ales în jurul vârstei de 60 de ani, când începi să pierzi masă musculară. Este important să-ți monitorizezi constant starea de sănătate, prin analize și controale specifice”, spune Profesorul Michael Snyder, expert în genetică și autor principal al studiului. Nimeni nu își dorește un declin odată cu vârsta, așa că intervențiile la timp sunt esențiale. Când vine vorba de sănătate, timpul chiar contează. Ce se întâmplă în jurul vârstei de 40 de ani Deși menopauza este adesea considerată vinovată pentru problemele de sănătate la femeile de vârstă mijlocie, raportul Stanford a arătat că și bărbații trec printr-o creștere a problemelor legate de vârstă după 40. Confirmă ceea ce mulți simt deja: toleranța la alcool scade, pielea și mușchii își pierd din elasticitate, iar organismul procesează mai greu cofeina, grăsimile și zahărul. Procesarea grăsimilor și a zaharurilor scade dramatic Metabolismul lipidic suferă modificări semnificative, iar organismul procesează mai greu grăsimile – ceea ce poate duce la creșterea colesterolului. Colesterolul în exces se depune pe pereții arteriali, punând presiune pe inimă și crescând tensiunea arterială. Alimentele bogate în grăsimi saturate (carne procesată, lactate, produse de patiserie, prăjeli) sunt printre cei mai mari inamici. După 40 de ani, este indicat un control metabolic regulat. În Marea Britanie, NHS oferă un check-up gratuit la fiecare cinci ani, care include verificarea tensiunii și a colesterolului. Oasele devin mai fragile Studiul arată o creștere a problemelor musculo-scheletice după 40. Royal Osteoporosis Society menționează că masa osoasă atinge apogeul la 30 de ani, iar apoi începe un declin natural – accelerat la femei, odată cu scăderea estrogenului la menopauză. Una din două femei și unul din cinci bărbați de peste 50 de ani vor suferi o fractură din cauza osteoporozei. Mișcarea este cheia: exercițiile cu greutăți sau impact (mers pe jos, alergare, Pilates) ajută la menținerea densității osoase. Ideal e să ajungi treptat la 20-30 de minute pe zi. Vitamina D ajută la absorbția calciului – o găsim în pește gras, carne roșie, gălbenușuri. Între sfârșitul lui septembrie și începutul lui aprilie, când soarele este rar, se recomandă un supliment zilnic de 10 micrograme (400 UI). Al doilea val de îmbătrânire: vârsta de 60 de ani După 60 de ani, sistemul imunitar slăbește, carbohidrații sunt procesați mai greu, iar inima și rinichii sunt mai vulnerabili. Diabetul de tip 2 devine mai frecvent Odată cu vârsta, metabolismul încetinește, iar organismul devine mai rezistent la insulină. Douglas Pe măsură ce îmbătrânim, crește rezistența la insulină, iar capacitatea organismului de a produce insulină scade. Mișcarea este crucială – exercițiile de forță de cel puțin două ori pe săptămână pot reduce riscul. Risc crescut de afecțiuni renale după 64 de ani Rinichii filtrează zilnic 180 de litri de sânge. Odată cu vârsta, funcția renală scade cu aproximativ 1% pe an. În cazurile grave, insuficiența renală apare între 64 și 85 de ani. Diabetul și hipertensiunea sunt principalele cauze, dar și obiceiurile nesănătoase (alimente sărate, băuturi dulci, fumat, sedentarism) afectează rinichii. Semnale de alarmă: urină închisă la culoare, oboseală, greață, tensiune crescută, ochi umflați, picioare umflate. Nu există tratament pentru insuficiența renală, așa că prevenția este vitală. Boli de inimă și accidente vasculare Vârsta este principalul factor de risc. Inima se regenerează mai greu, iar arterele se pot îngusta din cauza plăcilor de colesterol. Joanne Whitmore, de la British Heart Foundation, recomandă:– 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână– reducerea consumului de carne roșie sub 70g/zi– renunțarea la fumat și limitarea alcoolului Dr. Maeva May, Stroke Association spune că „9 din 10 accidente vasculare pot fi prevenite. Dacă factorii de risc sunt detectați și gestionați, putem reduce semnificativ incidența acestora.” Riscul de cancer crește după 60 de ani Funcția sistemului imunitar scade, iar organismul luptă mai greu cu infecțiile. Maxine Lenza, Cancer Research UK: „Odată cu vârsta, crește acumularea de celule deteriorate, care pot duce la cancer. Cu cât îmbătrânim, cu atât aceste mutații devin mai probabile.” Întărirea sistemului imunitar este esențială: somn odihnitor, alimentație sănătoasă, reducerea stresului, mișcare regulată, renunțarea la fumat, vaccinuri la zi. Sfaturi practice Încearcă să intrduci o serie de schimbări sănătoase în stilul tău de viață în fiecare săptămână.– Programează-te pentru vaccinul antigripal– Adaugă în dietă alimente bogate în vitamine A, B6, B12, C, D, cupru, fier, acid folic, seleniu și zinc (somon, ouă, legume cu frunze verzi)– Coboară cu o stație mai devreme și mergi pe jos– Cumpără-ți o mască de dormit de calitate pentru un somn profund.
Oamenii de știință au dezvăluit câtă mișcare este necesară pentru a compensa statul pe scaun
Răspunsul este aproximativ 30-40 de minute de activitate fizică intensă pe zi. Studiul a examinat nouă cercetări anterioare, analizând datele de la 44.370 de persoane din patru țări care purtau dispozitive de monitorizare a activității fizice, notează Science Alert. Rezultatele araă că persoanele care fac 30-40 de minute de exerciții moderate până la intense au un risc de deces similar cu cel al persoanelor care nu petrec mult timp pe scaun. „La persoanele active care fac aproximativ 30-40 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă, asocierea dintre timpul petrecut în poziție sedentară și riscul de deces nu este semnificativ diferită de cea a persoanelor cu un timp redus petrecut în poziție sedentară”, explică cercetătorii. Activități recomandate Activitățile recomandate includ ciclismul, mersul în ritm alert și grădinăritul. Avantajul acestui studiu față de altele este că s-a bazat pe date obiective de la dispozitive portabile, nu pe informații raportate de participanți. Cercetarea susține recomandările OMS din 2020: 150-300 de minute de activitate fizică moderată sau 75-150 de minute de activitate intensă săptămânal. Pentru cei care nu pot face imediat 30-40 de minute, experții sugerează să înceapă cu pași mici – urcatul scărilor, joaca cu copiii, yoga, dansul sau treburile casnice. „Oamenii își pot proteja în continuare sănătatea și pot compensa efectele nocive ale inactivității fizice”, spune Emmanuel Stamatakis de la Universitatea din Sydney.