Telefonul afectează mai mult psihicul adolescenților decât lipsa de mișcare
Un studiu finlandez realizat pe 500 de copii urmăriți 8 ani demonstrează că ecranele, mai ales telefoanele mobile, au un impact mai mare asupra depresiei și stresului decât activitatea fizică redusă. Părinții care se întreabă ce dăunează mai mult copiilor lor – prea puțin sport sau prea multe ecrane – au acum un răspuns științific. O cercetare amplă din Finlanda sugerează că ecranele câștigă la categoria „efecte negative”. Studiul PANIC a urmărit 504 copii finlandezi timp de opt ani, de la 6-9 ani până la aproximativ 16 ani. Cercetătorii au măsurat cu precizie atât activitatea fizică, cât și timpul petrecut în fața ecranelor, apoi au evaluat sănătatea mintală în adolescență, potrivit Psypost. Telefoanele mobile sunt cele mai păcătoase Surpriza a fost că timpul de ecran avea o legătură mai puternică cu depresia și stresul decât activitatea fizică. Mai exact, adolescenții care petreceau mai mult timp la televizor, computer și telefon raportau mai mult stres și simptome depresive. Efectul era cel mai pronunțat pentru telefoanele mobile. Sportul organizat – echipe, antrenor, programe structurate – avea într-adevăr efecte benefice asupra sănătății mintale. Dar când cercetătorii au comparat direct cele două influențe, ecranele „câștigau” în sensul negativ. „Părinților le-aș spune că ar trebui să echilibreze comportamentul copiilor lor între joaca activă și timpul petrecut în fața ecranului”, recomandă Eero Haapala de la Universitatea din Jyväskylä. Studiul a găsit și diferențe între sexe: băieții beneficiau mai mult de activitatea fizică, dar atât băieții, cât și fetele erau afectați similar de timp excesiv de ecran.
Studiu: Părinții care privesc lumea în termeni de ierarhie strictă reduc nivelul de empatie al copiilor lor
Părinții care cred puternic în ierarhii sociale și autoritate strictă își pot afecta involuntar copiii într-un mod surprinzător: le reduc capacitatea de a înțelege emoțiile și perspectivele altora. Un studiu din Noua Zeelandă arată că modul în care părinții văd lumea – cine merită să conducă și cât de important este să asculți de autorități – influențează capacitatea copiilor de a înțelege emoțiile și gândurile celorlalți. Cercetătorii de la Universitatea din Otago au urmărit 79 de perechi mamă-copil din Noua Zeelandă pentru a vedea cum convingerile sociale ale părinților afectează dezvoltarea unei abilități esențiale: capacitatea de a înțelege că alții au gânduri și sentimente diferite de ale tale. Testele au evaluat două tipuri de atitudini parentale: orientarea spre dominanța socială (convingerea că unele grupuri merită să domine asupra altora) și autoritarismul de dreapta (ideea că oamenii trebuie să se supună autorităților și normelor sociale). Experimentul a fost simplu: mamele au primit fotografii cu copii europeni sau chinezi și au fost rugate să le descrie propriilor copii, ca și cum ar citi o poveste. Mamele cu atitudini mai autoritare foloseau mult mai puține cuvinte despre emoții și gânduri când descriau copiii chinezi, dar nu și când vorbeau despre copiii europeni, potrivit Psypost. Astfel, copiii acestor mame autoritare au obținut scoruri mai slabe la testele care măsurau capacitatea de a înțelege perspectiva altora – indiferent de ce imagini descriseseră mamele lor. „Există lucruri pe care le poți spune copilului tău, să îi vorbești despre stările mentale și sentimentele altora, care îl vor ajuta să devină un om cooperant și înțelegător”, explică Ted Ruffman, autorul principal al studiului. Descoperirea sugerează că părinții care văd lumea în termeni de ierarhie strictă vorbesc mai puțin despre emoții și gânduri, privând copiii de șanse importante de a exersa înțelegerea altora.
Un nou studiu despre atractivitatea facială relevă preferințe pentru chipurile masculine efeminate
Atractivitatea facială este un criteriu important în virtutea căruia oamenii își exprimă interesul romantic și chiar șansele în carieră. Un nou studiu realizat pe această temă relevă faptul că preferințele oamenilor pentru diverse trăsături faciale diferă în funcție de genul sau etnia persoanei. Un studiu nou, publicat în Journal of Experimental Psychology: General oferă o înțelegere mai nuanțată a modului în care back-groundul cultural și orientarea sexuală influențează preferințele oamenilor. Exista o lacună, până la acest studiu, în privința atractivității faciale. Cercetările anterioare se limitaseră la participanți heterosexuali albi, din țările occidentale. Noul studiu se extinde la participanți din două culture distincte – britanici albi și japonezi asiatici – și implică, de asemenea, persoane bisexuale, heterosexuale și gay. Sursa: Pixabay „Evaluările atractivității au consecințe importante. Atractivitatea influențează, desigur, comportamentele în contexte sexuale/romantice, dar și modul general în care oamenii sunt percepuți”, a declarat autoarea studiului, Thora Bjornsdottir, profesoară de psihologie la Universitatea din Stirling. „Acest lucru este cunoscut sub denumirea de „efectul halo” — fenomenul prin care oamenii considerați mai atractivi sunt percepuți și ca fiind mai prietenoși, mai de succes etc. Având în vedere acest lucru, este important să înțelegem ce anume consideră oamenii atractiv.” Majoritatea participanților au arătat o preferință pentru trăsături faciale mai feminine Pentru studiu, cercetătorii au recrutat peste 1 500 de participanți – 1 018 britanici albi și 574 de japonezi est-asiatici, cu vârste între 18 și 40 de ani. Eșantionul a inclus un număr aproximativ egal de bărbați și de femei, clasificați în trei grupe: heterosexuali, gay și bisexuali. Au fost folosite imagini din baza de date Chicago Data Base și au fost selectate 160 de fețe unice – câte 40 pentru bărbați și femei, atât caucazieni, cât și asiatici. Fiecare participant a avut de realizat două sarcini diferite – o alegere „forțată” (li se prezentau fețe masculine sau feminine iar ei trebuia să aleagă) și una în care participanții puteau ajusta cu ajutorul unui cursor nivelul de masculinitate/feminitate al feței, până când considerau că fața e mai atractivă. Sursa: X Această metodă interactivă le-a permis cercetătorilor să măsoare mai precis preferințele și să evite forțarea participanților să aleagă între două extreme. În general, majoritatea participanților au arătat o preferință pentru trăsături faciale mai feminine, atât în fețele bărbaților, cât și în cele ale femeilor. Această preferință a fost mai puternică în sarcina interactivă decât în cea de alegere „forțată”. Cu toate acestea, această tendință generală ascunde variații importante în funcție de cultura și orientarea sexuală a participanților, precum și de genul și etnia feței evaluate. „Ne-a surprins că nu am găsit nicio dovadă a unei preferințe pentru fețele masculine ale bărbaților”, a declarat Bjornsdottir pentru PsyPost. „Cercetările anterioare au arătat că bărbații gay preferă fețele masculinizate, de exemplu, iar uneori acest tipar a fost observat și la femeile heterosexuale. Noi nu am găsit acest tipar în niciun grup cultural sau orientare sexuală — în general, oamenii au preferat feminitatea, și în fețele femeilor, și în cele ale bărbaților. Dar gradul de feminitate considerat atractiv a variat în funcție de cultură și orientare sexuală.” Participanții japonezi au optat trăsături faciale mai feminine în comparație cu cei britanici, în special în evaluarea fețelor masculine – un efect cultural care s-a manifestat în toate orientările sexuale și în ambele tipuri de sarcini. Lesbienele – preferință redusă pentru feminitatea chipului feminin, dar bisexualele au preferat mai multă feminitate a chipului și la femei, și la bărbați În privința femeilor, acestea au variat semnificativ, în funcție de orientarea sexuală și de contextul cultural. Astfel, în Regatul Unit, femeile heterosexuale au preferat mai ult feminitatea în fețele feminine decât lesbienele sau bisexualele. Sursa: X Femeile lesbiene și bisexuale au avut o preferință redusă pentru feminitatea în fețele feminine, iar femeile bisexuale — spre deosebire de cele heterosexuale — au preferat mai multă feminitate și în fețele masculine. În rândul femeilor japoneze, participantele lesbiene au avut un tipar similar cu cele britanice: preferință redusă pentru feminitatea în fețele femeilor și o preferință crescută pentru feminitatea în fețele bărbaților. Cu toate acestea, femeile bisexuale japoneze s-au remarcat printr-o preferință mai scăzută pentru feminitate în ambele tipuri de fețe, comparativ cu femeile heterosexuale japoneze. Acest lucru sugerează că preferințele femeilor bisexuale nu se află pur și simplu la mijloc între cele heterosexuale și lesbiene, ci pot reflecta un tipar unic, influențat de identitatea culturală și sexuală. Bărbații au preferat și ei trăsăturile feminine atât în chipurile femine, cât și în cele masculine Și participanții bărbați au avut tipare diferite. Bărbații heterosexuali din ambele culturi au preferat trăsături feminine atât în fețele masculine, cât și în cele feminine, în timp ce bărbații gay nu au arătat nicio preferință clară pentru feminitate sau masculinitate în fețele masculine. Bărbații bisexuali au avut o preferință mai scăzută pentru feminitatea în fețele feminine, dar nu s-au deosebit mult de bărbații heterosexuali în evaluarea fețelor masculine. Preferințele au variat și în funcție de etnia fețelor evaluate. La nivel general, fețele femeilor albe au fost considerate mai atractive atunci când erau făcute mai feminine, comparativ cu fețele femeilor asiatice. În schimb, fețele bărbaților asiatici au fost considerate mai atractive atunci când erau femininate, în comparație cu cele ale bărbaților albi. Concluzii și limitări În general, oamenii au preferat mai multă feminitate în fețele femeilor decât în cele ale bărbaților. Dar câtă feminitate era considerată atractivă în fețele masculine depindea puternic de identitatea celui care evalua. Femeile atrase de bărbați (heterosexuale și bisexuale) au avut preferințe mai variate, în funcție de cultură, vârstă și atractivitate personală. Femeile lesbiene și bisexuale au fost mai înclinate să considere atractive fețele masculine efeminate, comparativ cu femeile heterosexuale. Cercetătorii au remarcat că fețele asiatice din eșantionul lor erau, în general, mai feminine ca formă decât cele albe, ceea ce poate fi un factor în modul în care participanții le-au ajustat sau evaluat. „Am constatat că atât cultura, cât și orientarea sexuală influențează simultan gradul de feminitate/masculinitate facială considerat cel mai atractiv”, a declarat Bjornsdottir pentru PsyPost. „Asta înseamnă că nu putem generaliza ce
COMUNICAT: TESSERACT ARCHITECTURE LANSEAZĂ PRIMUL MANUAL PENTRU SPITALE SĂNĂTOASE DIN ROMÂNIA
București, 2 iunie 2025 – TESSERACT ARCHITECTURE, singurul studio de arhitectură specializat în domeniul medical din România și unul dintre puținele de acest tip din Europa, a lansat oficial primul ghid de bune practici în arhitectura medicală din România – cartea „Conexiunile arhitecturii care vindecă: Spitalul de copii construit de Dăruiește Viață.” Volumul detaliază drumul de la idee la realitate al celui mai important proiect medical realizat în România după 1989, devenit deja un reper internațional în arhitectura de spitale. Cartea documentează procesul de proiectare și construcție a Spitalului pentru copii de la Marie Curie și devine, astfel, o sursă valoroasă de informare și inspirație atât pentru specialiștii implicați în construcția de spitale în România, cât și pentru decidenți, manageri de spitale, investitori privați și publicul larg. „Prin publicarea cărții Spitalului de la Marie Curie, ducem mai departe visul nostru: acela nu doar de a inova și a îmbunătăți semnificativ proiectarea de spitale în România, ci și de a inspira o schimbare reală la nivelul întregii comunități de specialiști, a celor care iau decizii privind construcția de spitale și a publicului larg. La Marie Curie, dar și în celelalte mari proiecte de spitale la care lucrăm, continuăm să demonstrăm că, prin colaborare, efort intens de cercetare și preocupare reală pentru viitorul sănătății, se pot construi spitale performante în România. De aceea, credem în puterea efectului de multiplicare și sperăm ca volumul publicat să devină, într-adevăr, un manual pentru spitale sănătoase,” declară Arh. Raluca Șoaita, fondator TESSERACT ARCHITECTURE și coordonator al proiectului de la Marie Curie. Structurată în 3 părți (Lumea Văzută, Lumea Nevăzută și Lumea Imaginată) și 9 capitole care corespund celor 9 niveluri ale noului Spital de la Marie Curie, cartea gravitează în jurul “Copacului Vieții” – conceptul central al Spitalului. Acesta reprezintă comunitatea vindecării propusă de arhitecții TESSERACT, prin crearea unui circuit de colaborare între toate nivelele de lucru – specialiști, proiectanți, furnizori și întreaga comunitate a donatorilor. Reflectând în detalii povestea unui spital inovator, unic, admirat de milioane de oameni și un proiect al întregii societăți românești, cartea ilustrează în pași cum au fost redefinite standardele de proiectare medicală în România la Spitalul de copii de la Marie Curie. Componenta emoțională a cărții (interviuri, relatări, mărturii, declarații ale părților implicate) este completată de o componentă tehnică (arhitectură, urbanism, masterplan, echipamente, tehnologii). Cartea este publicată de editura Humanitas și este scrisă de Raluca Șoaita și Ana Maria Pătroi. Prin implicarea întregii societăți, proiectul Spitalului de la Marie Curie s-a extins la un nivel unic în România, iar cartea este, astfel, mărturia acestei povești a interconexiunilor și un ghid – premieră pentru specialiști, decidenți și întreaga comunitate medicală. “Vrem să susținem bunele practici în viitoarele proiecte de spitale din România și să arătăm că #sepoate. Să promovăm interdisciplinaritatea, inovația, eficiența și siguranța în spitalele românești, dar și să arătăm întregii societăți că România poate crea noi standarde la nivelul întregii lumi,” completează Arh. Raluca Șoaita. Cartea a fost lansată oficial, alături de Dăruiește Viață, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, iar publicarea acesteia a fost posibilă cu sprijinul colaboratorilor SNEF/IMSAT, Chairry Design & Furniture, COS – Corporate Office Solutions, Equitone, Kapamed, MJ Project, Signify. Volumul este disponibil la editura Humanitas.
Crema de față hidratantă: Cum să alegi formula potrivită pentru pielea ta (P)
Hidratarea pielii este un pas esențial în menținerea sănătății și a aspectului său tineresc. Pielea deshidratată poate deveni uscată, lipsită de strălucire și predispusă la riduri și iritații. În acest context, crema de față hidratantă joacă un rol crucial în rutina zilnică de îngrijire a tenului. Aceasta nu doar că oferă hidratarea necesară, dar creează și o barieră protectoare împotriva factorilor de mediu dăunători. Alegerea cremei potrivite poate face o diferență semnificativă în aspectul și sănătatea pielii tale. Identificarea tipului tău de ten Pentru a alege cea mai potrivită crema de fata hidratanta, este esențial să îți cunoști tipul de ten. Există cinci tipuri principale de ten, fiecare având caracteristici unice și nevoi specifice de îngrijire: 1. Ten uscat – Caracteristici: pielea uscată tinde să aibă o textură aspră și poate prezenta descuamare. Este predispusă la senzația de strângere, mai ales după curățare, și poate fi sensibilă la condițiile meteorologice extreme. – Nevoi: necesită hidratare intensă și produse care să ajute la repararea barierei lipidice naturale a pielii. 2. Ten gras – Caracteristici: acest tip de ten produce exces de sebum, ceea ce conferă pielii un aspect lucios, mai ales în zona T (frunte, nas, bărbie). Este predispus la pori dilatați și acnee. – Nevoi: necesită produse care controlează producția de sebum și curăță porii, fără a usca excesiv pielea. 3. Ten mixt – Caracteristici: combinație între tenul gras și cel uscat. Zona T este de obicei mai grasă, în timp ce obrajii pot fi uscați sau normali. – Nevoi: necesită o abordare echilibrată, cu produse care hidratează zonele uscate și controlează sebumul în zonele grase. 4. Ten sensibil – Caracteristici: pielea sensibilă reacționează ușor la factori externi, cum ar fi produsele cosmetice, schimbările de temperatură sau poluarea. Poate prezenta roșeață, mâncărime și iritație. – Nevoi: este important să se utilizeze produse blânde, fără parfumuri sau ingrediente iritante, care să calmeze și să protejeze pielea. 5. Ten normal -Caracteristici: acest tip de ten are un raport echilibrat între secreția de sebum și hidratare. Pielea este netedă, cu pori mici și fără imperfecțiuni majore. – Nevoi: întreținerea este relativ simplă, însă este important să se mențină acest echilibru printr-o rutină de îngrijire adecvată. Fiecare tip de ten are propriile provocări și necesități, iar alegerea produselor potrivite pentru îngrijire este esențială pentru a menține pielea sănătoasă și frumoasă. Este recomandat să consulți un medic dermatolog pentru a determina exact tipul de ten și pentru a primi sfaturi personalizate de îngrijire. Ingrediente cheie în cremele hidratante Pentru a asigura o hidratare optimă, cremele de față hidratante conțin ingrediente cheie care aduc beneficii specifice: Acid hialuronic Ingredientul acid hialuronic este cunoscut pentru capacitatea sa de a atrage și reține apa, fiind ideal pentru toate tipurile de ten, în special pentru cel uscat. Glicerină Un alt agent eficient, glicerina, ajută la menținerea umidității pielii, lăsând-o mai moale și suplă. Ceramide Ceramide – sunt lipide esențiale care ajută la refacerea barierei naturale a pielii, protejând-o de deshidratare și iritații. Antioxidanți (vitamina C, vitamina E) Antioxidanții protejează pielea de radicalii liberi și de daunele cauzate de poluare și razele UV, contribuind la menținerea unui aspect tânăr și sănătos. Alegerea cremei hidratante în funcție de tipul de ten Recomandări pentru tenul uscat Pentru tenul uscat, alege creme bogate în umectanți precum acidul hialuronic și glicerina. Ceramidele și uleiurile naturale, cum ar fi uleiul de jojoba sau migdale, sunt de asemenea benefice. Recomandări pentru tenul gras Optează pentru formule lejere, fără ulei, care conțin ingrediente precum acidul hialuronic și glicerina. Evită cremele grele care pot înfunda porii. Recomandări pentru tenul mixt Alege o cremă cu textură lejeră, care să hidrateze zonele uscate fără a încărca zonele grase. Produsele cu echilibru între umectanți și matifianți sunt ideale. Recomandări pentru tenul sensibil Caută produse fără parfum și cu formule hipoalergenice. Ingrediente precum ceramidele și antioxidanții blânzi, cum ar fi vitamina E, sunt recomandate. Recomandări pentru tenul normal Tenul normal poate tolera o gamă largă de produse, dar este totuși important să alegi o cremă care să mențină echilibrul natural al pielii, oferind hidratare și protecție antioxidantă. Factori de luat în considerare Vârsta și nevoile specifice ale pielii Pe măsură ce îmbătrânim, pielea noastră devine mai uscată și mai predispusă la riduri. Alegerea unei creme care să abordeze nevoile specifice ale pielii tale în funcție de vârstă este crucială. Sezonul și condițiile climatice În lunile reci, pielea poate necesita o cremă mai bogată, în timp ce vara, o formulă mai ușoară poate fi suficientă. Condițiile climatice influențează nevoile de hidratare ale pielii. Preocupări specifice (acnee, riduri, hiperpigmentare) Dacă ai probleme specifice ale pielii, cum ar fi acneea sau hiperpigmentarea, alege o cremă hidratantă care să conțină ingrediente active care abordează aceste preocupări. Sfaturi pentru aplicarea corectă a cremei hidratante Momentul potrivit pentru aplicare (dimineața și/sau seara) Pentru rezultate optime, aplică crema hidratantă dimineața și seara, imediat după curățare și tonifiere, pentru a menține umiditatea în piele. Ordinea aplicării în rutina de îngrijire Crema hidratantă ar trebui să fie aplicată după seruri și înainte de protecția solară sau machiaj. Acest lucru asigură o hidratare eficientă și o protecție adecvată. Cantitatea optimă și tehnici de masaj facial Folosește o cantitate adecvată de cremă (aproximativ de dimensiunea unei monede mici) și aplică-o cu mișcări ușoare de masaj pentru a stimula circulația și a ajuta absorbția. Greșeli comune și cum să le eviți Folosirea unei creme nepotrivite pentru tipul de ten Alegerea unei creme care nu este potrivită pentru tipul tău de ten poate duce la efecte nedorite, cum ar fi exces de sebum sau uscăciune. Asigură-te că formulele pe care le alegi sunt adaptate nevoilor tale specifice. Neglijarea factorului de protecție solară Protecția solară este esențială pentru prevenirea îmbătrânirii premature și a daunelor cauzate de soare. Asigură-te că folosești o cremă cu SPF sau aplici un produs separat de protecție solară zilnic. Aplicarea inadecvată sau neregulată Consistența este cheia pentru o piele sănătoasă. Aplicarea regulată a cremei hidratante asigură o hidratare continuă și protecție împotriva factorilor de mediu. Alegerea cremei de față hidratante potrivite
11 metode dovedite pentru a reduce riscul de cancer, potrivit unui oncolog
Aproape 40% dintre cazurile de cancer pot fi evitate prin obiceiuri sănătoase de viață. Un medic oncolog din SUA oferă 11 metode practice și susținute științific pentru a reduce riscul de cancer, scrie The Washington Post. 1. Mănâncă mai multe plante Un consum ridicat de fructe, legume (în special cele crucifere), cereale integrale și leguminoase reduce riscul pentru mai multe tipuri de cancer. Fibrele protejează și împotriva cancerului de colon. 2. Alege grăsimi sănătoase Înlocuiește untul cu uleiuri vegetale, cum ar fi cel de măsline sau de rapiță. Studiile arată că aceste grăsimi sunt asociate cu o mortalitate mai scăzută din cauza cancerului. 3. Redu consumul de carne roșie și procesată Carnea roșie și cea procesată, mai ales gătită la temperaturi ridicate, cresc riscul de cancer colorectal. Limitează consumul și alege variante mai slabe și mai puțin procesate. 4. Evită băuturile zaharoase și alimentele ultraprocesate Acestea sunt asociate cu un risc mai mare de cancer colorectal precoce și alte forme de cancer. Citește etichetele și evită aditivii industriali. 5. Folosește zilnic cremă de protecție solară Expunerea la razele UV, inclusiv în saloanele de bronzat, crește riscul de cancer de piele. Aplică zilnic cremă cu SPF 30+ și protejează-ți pielea cu haine adecvate. 6. Redu consumul de alcool Alcoolul crește riscul pentru mai multe tipuri de cancer, în special cancerul mamar, chiar și în cantități mici. Mai puțin alcool înseamnă un risc mai mic. 7. Verifică-ți vaccinările Vaccinurile împotriva HPV și hepatitei B previn tipuri de cancer precum cel de col uterin și de ficat. Asigură-te că ești vaccinat(ă). 8. Fă colonoscopii de la 45 de ani Colonoscopia poate preveni cancerul de colon prin depistarea și eliminarea polipilor precancerosi. Respectă recomandările de screening. 9. Fă mișcare regulat Doar două ore pe săptămână de activitate moderată reduc riscul pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, plămâni și vezică urinară. 10. Menține o greutate sănătoasă Obezitatea este legată de 13 tipuri de cancer. Pierderea în greutate, indiferent de metodă, reduce considerabil riscul oncologic. 11. Nu fuma sau renunță cât mai curând Fumatul este principala cauză a cancerului pulmonar. Renunțarea la fumat reduce riscul de cancer pulmonar la jumătate în 10-15 ani și îl apropie de cel al nefumătorilor.
Un nou test AI poate reduce riscul de deces din cauza cancerului de prostată
Un studiu recent a dezvăluit un test bazat pe inteligență artificială care ar putea reduce riscul de deces provocat de cancerul de prostată la jumătate, scrie Daily Mail. Testul analizează imagini ale tumorilor și reușește să evidențieze detalii invizibile pentru ochiul uman. Astfel, poate arăta care pacienți ar răspunde cel mai bine la un tratament considerat de specialiști drept „revoluționar”. A fost identificat un biomarker prezent la aproximativ unul din patru bărbați cu forme agresive ale bolii. În cazul acestora, combinația dintre medicamentul abiraterone și tratamentul hormonal standard a dus la o scădere semnificativă a mortalității. După cinci ani, riscul de deces a scăzut de la 17% la 9%. La pacienții care nu au biomarkerul respectiv, riscul a scăzut de la 7% la 4%. Un tratament eficient și accesibil Abirateronul costă 77 de lire sterline pe lună, deoarece brevetul său a expirat. Medicamentul blochează producția de testosteron în întregul corp, inclusiv în celulele tumorale. Cercetătorii spun că NHS England ar trebui să-l ofere anual celor aproximativ 2.100 de pacienți care ar putea avea beneficii clare, pentru a evita, în același timp, expunerea altora la efecte secundare inutile. Deocamdată, NHS aprobă abirateronul doar pentru bărbații la care boala a revenit și s-a răspândit. Pentru cei 8.400 de pacienți nou diagnosticați, cu cancer în stadiu local, dar cu risc ridicat, tratamentul nu este acoperit. Studiul a fost realizat de experți de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra și University College London. Au fost analizate date de la peste 1.000 de bărbați cu tumori care prezentau un risc crescut de răspândire. Testul utilizat a fost dezvoltat de compania Artera Inc, iar rezultatele vor fi prezentate la conferința anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică, organizată în Chicago.
Fructul care ajută femeile să-și mențină tensiunea arterială sub control
Aceasta este semnificativ mai mare decât media globală de aproximativ 35%. Din cei 6,6 milioane de români care suferă de hipertensiune, doar 68% sunt diagnosticați, 59% primesc tratament, iar doar 30% au valorile tensiunii arteriale sub control. Un studiu publicat în revista Circulation de cercetători de la Centrul Ciccarone pentru Prevenirea Bolilor Cardiace de la Johns Hopkins evidențiază rolul esențial al potasiului în reducerea tensiunii arteriale. Aceștia recomandă consumul de alimente bogate în potasiu, precum bananele, în locul suplimentelor alimentare, notează 20minutos. Bananele sunt o sursă excelentă de potasiu, un mineral care ajută la relaxarea pereților vaselor de sânge și la eliminarea excesului de sodiu din organism, contribuind astfel la scăderea tensiunii arteriale. Includerea bananelor în dieta zilnică poate fi o măsură simplă și eficientă pentru menținerea sănătății cardiovasculare. Este important de menționat că, în timp ce bananele pot contribui la reducerea tensiunii arteriale, acestea nu înlocuiesc tratamentul medical prescris. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și monitorizarea constantă a tensiunii arteriale, este esențială pentru prevenirea și controlul hipertensiunii. Pentru a combate hipertensiunea arterială, este recomandat să: Consumați alimente bogate în potasiu, precum bananele. Reduceți aportul de sodiu și grăsimi saturate. Mențineți o greutate corporală sănătoasă. Faceți exerciții fizice în mod regulat. Evitați consumul excesiv de alcool și renunțați la fumat. Monitorizați tensiunea arterială și urmați tratamentul prescris de medic.
Studiu: Copiii mici cu Covid lung au simptome diferite față de adolescenți
Cercetarea relevă că vârsta influențează modul în care se manifestă această afecțiune la cei mici. Bebelușii sub doi ani cu Covid lung au mai multe șanse să aibă probleme de somn, să fie neliniștiți, să aibă apetit scăzut, nas înfundat și tuse. În schimb, copiii cu vârste între trei și cinci ani tind să dezvolte tuse uscată și oboseală în timpul zilei, scrie The Economic Times. „Copiii cu aceste simptome au adesea o stare generală de sănătate mai slabă, o calitate de viață redusă și întârzieri în dezvoltare”, a explicat Tanayott Thaweethai, co-autor al studiului de la Massachusetts General Hospital. Cercetătorii au analizat 472 de bebeluși și 539 de copii preșcolari, dintre care 278 de bebeluși și 399 de preșcolari avuseseră anterior Covid-19. Printre cei cu istoric de infecție, 14% dintre bebeluși și 15% dintre preșcolari au fost identificați cu Covid lung. Cercetările anterioare au arătat că adolescenții prezintă simptome mai asemănătoare cu ale adulților, cum ar fi pierderea mirosului și gustului, oboseala și durerea fizică. Studiul a fost publicat în Journal of the American Medical Association Pediatrics.
Studiu: Cu cât ești mai ranchiunos, cu atât tinzi să crezi mai tare în teoriile conspirației!
O serie de studii recente, publicate în Journal of Social Issues, arată că dorința de a-i răni pe ceilalți – chiar și cu prețul propriei suferințe – adică, literalmente, „răutatea gratuită”, poate juca un rol important în atracția unor persoane față de teoriile conspirației. Cercetarea a fost realizată de psihologi de la Universitățile Staffordshire și Birmingham. Studiile au constatat că sentimentul de dezavantaj competitiv poate declanșa o mentalitate răzbunătoare, care la rândul ei face ca oamenii să fie mai receptivi la teoriile conspiraționiste, în special cele care neagă știința. În cadrul a trei studii, desfășurate pe eșantioane reprezentative de adulți din Regatul Unit, cercetătorii au confirmat că motive psihologice cunoscute – cum ar fi incertitudinea, lipsa de putere sau sentimentul de subapreciere socială – sunt asociate cu o gândire conspiraționistă crescută. Însă rezultatele sugerează că ranchiuna poate fi firul comun care leagă aceste motive între ele. De ce sunt unii oameni conspiraționiști Teoriile conspirației sunt larg răspândite și pot avea consecințe grave – de la subminarea încrederii în știință, până la accentuarea diviziunilor sociale sau blocarea acțiunii colective în probleme esențiale, precum schimbările climatice sau sănătatea publică. „Teoriile conspirației mă fascinează de multă vreme – de la X-Files, pe care-l urmăream la 10 ani, până la explozia teoriilor de după 11 septembrie. Ca psiholog, am ținut pasul cu cercetările din domeniu și am predat despre acest subiect ani la rând. De aici a pornit și ideea acestei cercetări”, a declarat David Gordon, lector universitar la Universitatea Staffordshire și autorul principal al studiului. Studiile anterioare identificaseră deja trei mari tipuri de motive care îi pot împinge pe oameni spre teorii conspiraționiste: motive epistemice (nevoia de a înțelege evenimente complexe), motive existențiale (nevoia de siguranță sau control) și motive sociale (nevoia de a se simți valorizați sau respectați în societate). Sursa: Pixabay De obicei, aceste motive sunt analizate separat. Gordon și colegii săi au vrut să afle dacă nu cumva există o origine psihologică mai profundă, comună tuturor. Ipoteza lor a fost că sentimentul de dezavantaj – fie el cognitiv, social sau politic – poate genera o stare de spirit resentimentară, care predispune la gândire conspiraționistă. În acest context, ranchiuna este definită ca dorința de a-i face rău altuia, chiar și atunci când costul este personal. Deși aparent irațional, unii teoreticieni ai evoluției susțin că acest comportament poate avea o funcție competitivă – reducerea avantajului rivalilor sau a grupurilor cu statut înalt. Conform ipotezei autorilor, teoriile conspirației pot reprezenta o formă simbolică de „răzbunare culturală”: prin respingerea autorităților sau a experților, persoanele devin capabile să „egalizeze terenul de joc”. În primele două studii, cercetătorii au recrutat peste 700 de participanți, folosind platforma Prolific. Eșantioanele erau reprezentative pentru populația britanică în funcție de vârstă, gen și etnie. Participanții au completat mai multe chestionare psihologice, măsurând: Credința generală în teorii conspiraționiste Credința în conspirații legate de COVID-19 Nivelul de răutate (măsurat cu scala de 17 itemi pentru „sentimentul de ciudă”) Intoleranța față de incertitudine (motiv epistemic) Sentimentul de neputință politică (motiv existențial) Narcisismul de grup și percepția unei amenințări reale (motive sociale) Rezultatele au arătat că scoruri mai ridicate pentru toate cele trei tipuri de motive erau corelate cu o credință mai mare în teorii conspiraționiste. Mai mult, sentimentul de ranchiună mediază semnificativ aceste relații. Cu alte cuvinte, persoanele care se simțeau nesigure, lipsite de putere sau amenințate social aveau tendința de a manifesta atitudini răzbunătoare, care la rândul lor preziceau o credință mai mare în teorii conspiraționiste. Legătura dintre intoleranța față de incertitudine și credințele conspiraționiste păre să fie în mod special mediată de răutate. Sursa: Pixabay Aceasta sugerează că, în momente de confuzie sau lipsă de control, respingerea versiunilor oficiale devine o formă de revalorizare de sine. Chiar dacă manipularea experimentală folosită în al doilea studiu (prezentarea unor scenarii post-COVID amenințătoare) nu a avut efectul scontat, modelele statistice au continuat să susțină ipoteza că răutatea leagă cele trei motive de gândirea conspiraționistă. Un al treilea studiu experimental Pentru a testa dacă răutatea poate cauza gândirea conspiraționistă, cercetătorii au derulat un al treilea studiu cu 405 participanți, în care au indus sentimente de ranchiună. Participanții au fost rugați să-și imagineze un scenariu în care personajul cu care se identificau era respins în favoarea unui rival mai popular, apoi să descrie cum s-ar răzbuna fără a fi prinși. Cei care au participat activ la sarcină și au scris planuri detaliate de răzbunare au obținut scoruri mai mari pe scala răutății decât cei din grupul de control. Totuși, această creștere a răutății nu a dus direct la o creștere semnificativă a credinței în teorii conspiraționiste. Cu toate acestea, analizele de mediere au indicat o cale indirectă: ranchiuna indusă a fost asociată cu o creștere a gândirii conspiraționiste. Concluzii și limitări „Deschiderea față de teoriile conspiraționiste este adesea rezultatul unor probleme obișnuite, dar importante – în special sentimentul de dezavantaj în diferite aspecte ale vieții”, a declarat David Gordon pentru PsyPost. „De aceea, ar trebui să avem mai multă empatie față de un prieten sau membru al familiei care pare să adere la astfel de teorii. Iar cei care tind să respingă automat „varianta oficială” ar trebui să se gândească ce anume resping, de fapt, și ce le oferă acest gest la nivel emoțional.” Coautoarea Megan Birney, de la Universitatea din Birmingham, a adăugat: „Nu susținem că oamenii aleg în mod conștient să fie răuvoitori când cred sau răspândesc teorii conspiraționiste. Mai degrabă, concluziile noastre arată că sentimentele de dezavantaj în cele trei arii pot declanșa un răspuns psihologic comun – răutatea, ciuda –, care crește receptivitatea la astfel de teorii.” Deși studiile au fost bine concepute, autorii recunosc că există limitări. O mare parte din date sunt de tip transversal, deci relațiile cauzale trebuie interpretate cu prudență. Manipularea experimentală din Studiul 3 nu a avut efectul așteptat, iar mulți participanți nu s-au implicat pe deplin în sarcină. În plus, media credinței în conspirații legate de COVID-19 a fost relativ scăzută – un semnal pozitiv, potrivit lui Gordon: „Teoreticienii conspirației sunt foarte vocali, mai ales