De la avertismente severe la beneficii: SUA reabilitează terapiile hormonale pentru menopauză
Anunțul reprezintă o schimbare majoră de perspectivă, iar Administrația pentru Alimente și Medicamente a Statelor Unite (FDA) a explicat că decizia se datorează unei analize științifice mai ample, a discuțiilor cu experți și a consultării publice. „După 23 de ani de dogme, FDA anunță că încetează să mai alimenteze frica ce a ținut femeile departe de un tratament care le poate schimba și chiar salva viața”, a declarat luni comisarul instituției, Marty Makary, citat de Reuters. El a menționat că FDA „ascultă femeile care au contestat paternalismul medicinei” și că mesajul vine și în sprijinul „studentelor la medicină care cer o educație mai solidă despre menopauză în facultăți”. FDA întoarce foaia: avertismentele severe se transformă în beneficii Totul a început în 2002, când un studiu amplu, cunoscut sub numele de Women’s Health Initiative, a arătat posibile legături între terapiile hormonale pentru menopauză și afecțiuni grave precum infarctul, accidentul vascular cerebral, formarea cheagurilor de sânge și cancerul mamar. În urma acestor concluzii, agenția americană pentru medicamente (FDA) a impus cel mai sever tip de avertisment, așa-numita „cutie neagră”. Indicând efecte adverse grave sau potențial fatale. avertismentul de tip „cutie neagră” este cel mai sever nivel de atenționare impus de FDA pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă. Decizia a avut un impact puternic: medicii au devenit precauți, iar multe femei au renunțat la tratamentele hormonale de teamă pentru siguranța lor. Pe baza cercetărilor mai recente, experții au concluzionat că, folosite corect – în doze mici, pe termen scurt și la femei sănătoase, sub 60 de ani – aceste terapii nu doar că nu prezintă riscuri mari, ci pot fi benefice, ameliorând simptomele menopauzei și îmbunătățind calitatea vieții. În acest fel, FDA a întoars complet foaia: după zeci de ani în care terapiile hormonale au fost tratate ca un pericol sever, ele sunt prezentate acum drept soluții sigure și cu potențial benefic. Tratamente noi și etichete curate În același timp, au fost aprobate două noi medicamente destinate ameliorării simptomelor menopauzei: o versiune mai ieftină a medicamentului Premarin, creat inițial de compania Pfizer și un tratament non-hormonal pentru bufeuri și alte alte simptome legate de schimbările hormonale. Agenția colaborează acum cu producătorii pentru actualizarea etichetelor produselor, eliminând de pe acestea referințele despre riscuri precum boli cardiovasculare, cancer mamar sau demență, așa-numitele „avertismente de tip cutie neagră”. Până acum, toate tratamentele cu estrogen purtau avertismente privind riscul de accident vascular cerebral, formarea cheagurilor de sânge și posibilitatea apariției cancerului mamar. Entuziasm în industria farmaceutică Firmele farmaceutice au reacționat pozitiv: „Companiile sunt încântate când FDA le spune că pot elimina un avertisment înfricoșător de pe produsul lor”, spun reprezentanții agenției americane pentru medicamente.
Cercetătorii au descoperit cauza creșterii rapide a prediabetului în rândul tinerilor
Un nou studiu realizat de Keck School of Medicine din cadrul University of Southern California (USC) arată că un consum crescut de alimente ultraprocesate (UPF) în rândul tinerilor adulți crește semnificativ riscul de prediabet, potrivit ScienceBlog. Publicat în Nutrition & Metabolism (noiembrie 2025), studiul de patru ani a urmărit 85 de participanți cu vârste între 17 și 22 de ani, evidențiind modificări fiziologice clare asociate dietelor bogate în UPF. Pe măsură ce ponderea acestor alimente a crescut de la 20% la 24% din totalul alimentației, participanții au prezentat toleranță redusă la glucoză, niveluri crescute de insulină și sensibilitate scăzută la insulină, semne clasice ale disfuncției metabolice timpurii. Monitorizarea dietei și a metabolismului Cercetătorii au clasificat alimentele folosind sistemul NOVA și au măsurat răspunsurile glicemice și insulinice în timpul testelor de toleranță efectuate la două vizite clinice. O creștere de 10% a consumului de UPF a fost asociată cu o probabilitate cu 51% mai mare de prediabet și cu 158% mai mare de intoleranță la glucoză. Participanții cu diete bogate în UPF au prezentat creșteri mai accentuate ale insulinei și rezistență metabolică în timp. Deși greutatea corporală nu s-a modificat semnificativ, stresul metabolic a fost evident. Cercetătorii au concluzionat că „dieta este un factor modificabil al bolilor metabolice timpurii și o țintă urgentă pentru prevenție.” Impactul pe termen lung Prediabetul se dezvoltă adesea silențios, dar deschide calea către decenii de complicații cardiovasculare, renale și neurologice. Nutrienții tipici alimentelor ultraprocesate – grăsimi saturate, zaharuri adăugate și aditivi artificiali – suprasolicită celulele pancreatice și reduc sensibilitatea la insulină. Studiul subliniază cum obiceiurile alimentare formate în tinerețe pot modela sănătatea pe termen lung. De ce contează Cum peste 50% din caloriile consumate în SUA provin din alimente ultraprocesate, cercetătorii avertizează că mici schimbări alimentare, precum alegerea cerealelor integrale, fructelor sau leguminoaselor în locul gustărilor ambalate, pot reduce rezistența la insulină. Tinerețea, subliniază oamenii de știință, este o „fereastră critică pentru intervenție înainte ca bolile cronice să se instaleze.”
O nouă speranță medicală: Ultrasunetele pot sprijini vindecarea creierului după un accident vascular cerebral
Un nou studiu al Universității Stanford sugerează că ultrasunetele pulsate aplicate prin craniu ar putea îmbunătăți semnificativ șansele de supraviețuire după un accident vascular cerebral hemoragic, scrie New Scientist. În experimentele pe șoareci, această metodă a eliminat celulele sangvine moarte și a accelerat recuperarea prin stimularea drenajului limfatic, reducând inflamația și leziunile cerebrale fără intervenție chirurgicală. Cum ajută ultrasunetele creierul să se vindece AVC-urile hemoragice, cauzate de ruperea unui vas de sânge, reprezintă aproximativ 15% din totalul cazurilor, dar sunt printre cele mai periculoase. Tratamentul actual implică deseori proceduri invazive pentru îndepărtarea cheagurilor, ceea ce crește riscul de infecții și deteriorare suplimentară a țesuturilor. Cercetătorul principal, Raag Airan, a descoperit că undele ultrasonice pot mobiliza lichidul cefalorahidian, curățând în siguranță resturile din creier. În testele de laborator, șoarecii tratați cu ultrasunete au avut o rată de supraviețuire aproape dublă față de cei netratați și au prezentat o coordonare și o forță musculară mai bune. Știința din spatele recuperării Ultrasunetele au activat proteine sensibile la presiune din celulele imune ale creierului, reducând inflamația și stimulând eliminarea celulelor moarte. Această stimulare a crescut și fluxul de lichid cefalorahidian, permițând eliminarea deșeurilor prin nodurile limfatice din gât (un mecanism esențial de detoxifiere). Efectele observate imită procesele naturale de curățare ale creierului, sugerând că ultrasunetele pot sprijini sănătatea neurologică pe termen lung. Potențial pentru Alzheimer și alte boli neurodegenerative Cercetarea, publicată în revista Nature Biotechnology, ar putea avea aplicații mai largi dincolo de recuperarea după AVC. Deoarece ultrasunetele pot elimina particule mari, precum celulele sangvine, oamenii de știință cred că pot ajuta și la îndepărtarea proteinelor toxice mai mici, asociate cu Alzheimer și Parkinson. Testele clinice pe pacienți cu Alzheimer urmează să înceapă anul viitor.
Cercetătorii au descoperit un posibil aliat natural pentru o memorie mai bună. Ce arată un studiu
O echipă de oameni de știință de la Institutul de Tehnologie Shibaura din Tokyo a descoperit că flavonolii ar putea fi cheia pentru îmbunătățirea memoriei și a somnului, dacă ar exista o modalitate de a face organismul să absoarbă mai mult din aceștia. Studiul a arătat că o singură doză „a stimulat regiunile creierului implicate în memorie și reglarea somnului-veghe și a crescut activitatea nervoasă simpatică, o reacție la stres”, scrie DPA. Deși flavonolii se găsesc și în alte alimente, inclusiv cafea, vin și multe legume, aceștia au „o biodisponibilitate slabă”, adică doar „o fracțiune” din ceea ce se ingerează ajunge în fluxul sanguin, limitând impactul lor potențial, potrivit cercetătorilor. Gustul „astringent” al multor alimente și băuturi bogate în flavenoli ar putea fi însă esențial, întrucât pare că acesta este cel care stimulează creierul. Acest rezultat a apărut cel puțin în testele efectuate pe șoareci, care „au prezentat o activitate motorie mai mare, un comportament exploratoriu și o îmbunătățire a capacității de învățare și a memoriei” atunci când li s-au administrat flavonoli. Consumul de flavonoli pare să provoace o creștere a dopaminei, care joacă un rol important în memorie, stres și starea de spirit. Dintre toate fructele de pădure, studiul a arătat că murele ar fi cea mai bună sursă de flavonoli, urmate de afine și zmeură. Studii anterioare au indicat o legătură între consumul constant de alimente bogate în flavonoli și reducerea riscului de a dezvolta cancer de sân, colon și prostată.
Cercetătorii au descoperit un nou factor care poate influența riscul de demență
Un nou studiu realizat de Universitatea din Cambridge arată că locul în care trăiești poate influența semnificativ sănătatea creierului și riscul de demență, conform NeuroScienceNews. Publicată în revista Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, cercetarea a constatat că adulții care locuiesc în cartiere dezavantajate prezintă mai multe leziuni ale vaselor cerebrale, performanțe cognitive mai slabe și un control deficitar al factorilor de sănătate esențiali, precum somnul, greutatea și tensiunea arterială. Cartierul și sănătatea creierului Cercetătorii au analizat 585 de adulți sănătoși, cu vârste între 40 și 59 de ani, din Marea Britanie și Irlanda, participanți la programul PREVENT-Dementia. Prin corelarea codurilor poștale cu datele obținute din scanări RMN și obiceiuri de viață, au descoperit că persoanele care trăiesc în zone cu șomaj ridicat și nivel scăzut de educație prezentau mai multe leziuni microvasculare cerebrale. Aceste leziuni ale vaselor mici reduc fluxul sanguin și aportul de oxigen către țesutul cerebral, afectând viteza de procesare a informațiilor, atenția și orientarea spațială, semne timpurii ale declinului cognitiv. Obstacole de mediu și stil de viață Locuitorii din cartierele defavorizate aveau mai des probleme cu obezitatea, somnul și tensiunea arterială, dar consumau mai puțin alcool. Cercetătorii au concluzionat că barierele de mediu, precum accesul limitat la alimentație sănătoasă, spații pentru exerciții fizice și servicii medicale, îngreunează formarea unor obiceiuri care protejează sănătatea creierului. Rezultatele au rămas valabile chiar și după ajustarea pentru nivelul de educație și venit, sugerând că factorii de mediu acționează independent asupra sănătății creierului. Prevenirea demenței prin politici publice Autoarea principală, dr. Audrey Low, a subliniat că prevenirea demenței necesită reducerea inegalităților sociale și de mediu, nu doar schimbări individuale. Profesorul John O’Brien, coautor al studiului, a adăugat că reducerea riscului de demență presupune investiții în comunități mai sigure, alimentație sănătoasă și acces la servicii medicale. Deși strategiile pot varia de la o regiune la alta, mesajul este clar: susținerea unor medii mai sănătoase poate proteja funcția cognitivă cu mult înainte de bătrânețe.
Studiu: O simplă vizită la muzeu ar putea fi mai eficientă decât o zi la spa. Cum arta poate reduce stresul și îmbunătăți sănătatea
Un studiu recent realizat de King’s College London sugerează că vizitarea unei galerii de artă poate reduce semnificativ stresul și susține sănătatea generală, scrie Smithsonian Mag. Cercetătorii au observat modificări fiziologice măsurabile la participanții care au petrecut 20 de minute privind capodopere la Courtauld Gallery din Londra, comparativ cu cei care au văzut reproduceri în alt mediu. Beneficii măsurabile pentru corp și minte Studiul a împărțit 50 de voluntari, cu vârste între 18 și 40 de ani, în două grupuri: unul a privit opere originale semnate Manet, Van Gogh și Gauguin, iar celălalt copii ale acestora. Cercetătorii au monitorizat ritmul cardiac, temperatura pielii și probele de salivă înainte și după vizionare. Grupul din galerie a înregistrat o scădere de 22% a nivelului de cortizol și o variabilitate mai bună a ritmului cardiac, semn al unei reglări mai eficiente a stresului. De asemenea, au fost reduse citokinele proinflamatorii — proteine asociate durerii, febrei și bolilor cronice. De ce contează arta originală Cei care au privit reproducerile au înregistrat beneficii minime: o scădere de doar 8% a cortizolului și nicio reducere a markerilor inflamatori. Autorul principal, Tony Woods, a subliniat că hormonii de stres precum cortizolul, IL-6 și TNF-alfa sunt legați de riscuri pentru sănătate precum diabetul, bolile cardiace și depresia. Vizionarea operelor originale, a spus el, pare să întărească simultan trei sisteme – imunitar, endocrin și autonom. Sănătate culturală și impact mai larg Rezultatele confirmă studii anterioare ale Universității din Pennsylvania care asociază vizitele la muzee cu efecte psihologice pozitive. Directoarea Art Fund, Jenny Waldman, a subliniat că aceste beneficii sunt universale și a încurajat publicul să vadă galeriile de artă ca spații accesibile pentru bunăstare și refacere.
Melatonină pe termen lung: legătura surprinzătoare cu insuficiența cardiacă și mortalitatea
Cercetarea analizează datele medicale pe o perioadă de cinci ani a peste 130.000 de adulți cu insomnie, care au folosit melatonină timp de cel puțin un an. Rezultatele arată că pacienții care au administrat melatonină pe termen lung aveau un risc cu 90% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă comparativ cu cei care nu au utilizat suplimentul (4,6% vs. 2,7%). O analiză suplimentară, mai strictă, bazată pe cel puțin două rețete de melatonină la interval de minimum 90 de zile, a indicat un risc crescut cu 82%. În plus, persoanele care foloseau melatonină au avut un risc de spitalizare pentru insuficiență cardiacă de aproape 3,5 ori mai mare și un risc aproape dublu de deces din orice cauză în următorii cinci ani. Melatonina, hormon natural produs de glanda pineală, reglează ciclul somn-veghe și este disponibilă sub formă de suplimente sintetice, fără prescripție medicală în multe țări. Totuși, concentrația și puritatea pot varia între mărci, deoarece aceste suplimente nu sunt reglementate la fel ca medicamentele. Studiul a fost realizat folosind baza de date internațională TriNetX Global Research Network. Cercetătorii au inclus în analiză doar adulți cu insomnie cronică care nu aveau antecedente de insuficiență cardiacă și care nu au utilizat alte tratamente pentru somn. Specialiștii atenționează că, deși melatonina este folosită pe scară largă pentru tulburările de somn, administrarea zilnică pe termen lung poate fi asociată cu riscuri serioase pentru sănătatea inimii. Studiul subliniază necesitatea monitorizării stricte a utilizării suplimentelor cu melatonină și consultarea medicului înainte de administrarea lor prelungită.
Poluarea aerului și stresul climatic amenință creierul. Boala Alzheimer ar putea începe din copilărie
Studiul susține că expunerea la particule fine, metale grele și microplastice poate afecta creierul încă din copilărie, declanșând procese inflamatorii, stres oxidativ și acumularea anormală de proteine asociate cu neurodegenerarea. Conducătorul studiului, dr. Dharma Singh Khalsa, împreună cu coautorii de la UCLA și California Institute of Integral Studies, avertizează că Alzheimer ar putea începe cu decenii înainte de apariția primelor simptome, iar prevenția trebuie să înceapă devreme. Cercetătorii au prezentat cazul unui băiat de 11 ani din Ciudad de Mexico, care, deși a decedat într-un accident rutier, prezenta deja semne caracteristice bolii Alzheimer în creier. Impactul poluării și stresului climatic asupra creierului Potrivit studiului, poluanții atmosferici pot traversa bariera hemato-encefalică, perturbând neurotransmițătorii și accelerând declinul cognitiv. În plus, schimbările climatice și expunerea la stres ambiental contribuie la depresie și anxietate, factori care sporesc riscul de demență. Autorii subliniază că eco-anxietatea devine un fenomen tot mai răspândit, creând o legătură directă între sănătatea planetei și sănătatea mentală, scrie Science Blog. Recomandări pentru prevenția Alzheimer Studiul propune un plan de prevenție bazat pe stil de viață, inspirat din programe precum FINGER și Ornish. Dieta sănătoasă, exercițiile fizice și cognitive, managementul stresului, igiena somnului și dezvoltarea spirituală sunt pilonii unui model care protejează creierul și mediul înconjurător. Nutriția sustenabilă, activitatea fizică regulată, yoga și mindfulness reduc inflamația și sprijină funcțiile cognitive pe termen lung. Dr. Helen Lavretsky, coautor, afirmă că „acest articol unește neuroștiința mediului cu medicina stilului de viață, oferind un model holistic de prevenție Alzheimer care protejează și planeta.”
Gestul de neînțeles al unei tinere din India / Fobia de care suferea a adus-o în pragul disperării
Mirmecofobia este teama exagerată, irațională (sau chiar ura) față de furnici. Este posibil ca cel care suferă de această fobie să manifeste o serie de simptome fiziologice și fizice, de la intensitate redusă la anxietate foarte înaltă. Pesoana afectată poate avea gânduri intrusive, probleme de somn sau poate să manifeste o incapacitate extremă de a merge în locuri în care știe că sunt furnici. Transpirația excesivă, creșterea pulsului, atacuri de panică, greață, gură uscată, amețeli, dureri de cap, amorțeală. Mirmecofobia poate fi rezultatul unor experiențe traumatice din copilărie, care pot fi legate direct de o frică irațională, dar nu este o regulă. Răspunsurile fobice pot fi moștenite sau dobândite, învățate din contexte sociale în care a crescut persoana. „Te rog să mă ierți, dar eu nu pot trăi cu aceste furnici” Poate părea excesiv, însă există persoane afectate de frica de furnici, care recurg la gesturi extreme din cauza micilor insecte. Așa a fost cazul unei indience de 25 de ani, care și-a luat viața, săptămâna aceasta din cauza furnicilor. Poliția din statul Telangana a descoperit la anchetă că tânăra îi lăsase un bilețel soțului ei, care, la momentul în care aceasta și-a luat viața, nu era acasă. ”Te rog să mă ierți, dar eu nu pot trăi cu aceste furnici”. Tânăra făcea curat când a descoperit furnici în casă. Îi era o frică irațională de aceste insecte încă din fragedă copilărie. A făcut tot ce a putut să le evite, toată viața ei. Soțul ei a descoperit-o când a revenit acasă.
Pacienții cu hipersomnie idiopatică nu se simt niciodată complet treji. Un studiu dezvăluie realitatea unei tulburări rare
Cercetătorii au analizat sute de mărturii online ale pacienților și au descoperit că mulți dintre ei nu se simt niciodată complet treji, trăind mereu într-o stare intermediară între somn și veghe. Pacienții cu hipersomnie idiopatică descriu senzația de a trăi „sub apă” Pentru a înțelege mai bine viața celor afectați, cercetătorii au analizat 346 de conținuturi online publicate de 123 de persoane din mai multe țări, între 2012 și 2022. Materialele – postări, bloguri și podcasturi – au fost colectate de pe platforme precum Facebook și Reddit, folosind termeni precum „povestea pacientului cu hipersomnie idiopatică” sau „impactul hipersomniei asupra relațiilor”. Rezultatele au arătat că pacienții suferă de somn neodihnitor, lipsă totală de energie și episoade de comportament automat – realizarea de acțiuni fără amintirea lor ulterioară. Mulți descriu viața cu hipersomnie idiopatică ca pe o existență „sub apă”, din care nu se pot trezi complet niciodată. Impact emoțional și social al hipersomniei idiopatice Dincolo de epuizarea fizică, hipersomnia idiopatică are consecințe profunde asupra relațiilor personale, a activităților zilnice și a sănătății mintale. Multe persoane se confruntă cu anxietate, depresie și izolare. Un pacient a declarat: „Este un testament al unui terapeut excelent și al propriei mele voințe că am învățat să trăiesc cu hipersomnia idiopatică suficient de bine încât să vreau să rămân în viață.” Cercetarea despre hipersomnie idiopatică poate îmbunătăți tratamentele Deși studiul se bazează pe experiențele celor care și-au împărtășit public poveștile, concluziile oferă o perspectivă autentică asupra provocărilor zilnice cu care se confruntă pacienții. Cercetătorii subliniază că aceste informații pot contribui la îmbunătățirea îngrijirii medicale, la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente și la creșterea conștientizării despre hipersomnia idiopatică în rândul medicilor și al publicului.