Studiu: O simplă vizită la muzeu ar putea fi mai eficientă decât o zi la spa. Cum arta poate reduce stresul și îmbunătăți sănătatea
Un studiu recent realizat de King’s College London sugerează că vizitarea unei galerii de artă poate reduce semnificativ stresul și susține sănătatea generală, scrie Smithsonian Mag. Cercetătorii au observat modificări fiziologice măsurabile la participanții care au petrecut 20 de minute privind capodopere la Courtauld Gallery din Londra, comparativ cu cei care au văzut reproduceri în alt mediu. Beneficii măsurabile pentru corp și minte Studiul a împărțit 50 de voluntari, cu vârste între 18 și 40 de ani, în două grupuri: unul a privit opere originale semnate Manet, Van Gogh și Gauguin, iar celălalt copii ale acestora. Cercetătorii au monitorizat ritmul cardiac, temperatura pielii și probele de salivă înainte și după vizionare. Grupul din galerie a înregistrat o scădere de 22% a nivelului de cortizol și o variabilitate mai bună a ritmului cardiac, semn al unei reglări mai eficiente a stresului. De asemenea, au fost reduse citokinele proinflamatorii — proteine asociate durerii, febrei și bolilor cronice. De ce contează arta originală Cei care au privit reproducerile au înregistrat beneficii minime: o scădere de doar 8% a cortizolului și nicio reducere a markerilor inflamatori. Autorul principal, Tony Woods, a subliniat că hormonii de stres precum cortizolul, IL-6 și TNF-alfa sunt legați de riscuri pentru sănătate precum diabetul, bolile cardiace și depresia. Vizionarea operelor originale, a spus el, pare să întărească simultan trei sisteme – imunitar, endocrin și autonom. Sănătate culturală și impact mai larg Rezultatele confirmă studii anterioare ale Universității din Pennsylvania care asociază vizitele la muzee cu efecte psihologice pozitive. Directoarea Art Fund, Jenny Waldman, a subliniat că aceste beneficii sunt universale și a încurajat publicul să vadă galeriile de artă ca spații accesibile pentru bunăstare și refacere.
Melatonină pe termen lung: legătura surprinzătoare cu insuficiența cardiacă și mortalitatea
Cercetarea analizează datele medicale pe o perioadă de cinci ani a peste 130.000 de adulți cu insomnie, care au folosit melatonină timp de cel puțin un an. Rezultatele arată că pacienții care au administrat melatonină pe termen lung aveau un risc cu 90% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă comparativ cu cei care nu au utilizat suplimentul (4,6% vs. 2,7%). O analiză suplimentară, mai strictă, bazată pe cel puțin două rețete de melatonină la interval de minimum 90 de zile, a indicat un risc crescut cu 82%. În plus, persoanele care foloseau melatonină au avut un risc de spitalizare pentru insuficiență cardiacă de aproape 3,5 ori mai mare și un risc aproape dublu de deces din orice cauză în următorii cinci ani. Melatonina, hormon natural produs de glanda pineală, reglează ciclul somn-veghe și este disponibilă sub formă de suplimente sintetice, fără prescripție medicală în multe țări. Totuși, concentrația și puritatea pot varia între mărci, deoarece aceste suplimente nu sunt reglementate la fel ca medicamentele. Studiul a fost realizat folosind baza de date internațională TriNetX Global Research Network. Cercetătorii au inclus în analiză doar adulți cu insomnie cronică care nu aveau antecedente de insuficiență cardiacă și care nu au utilizat alte tratamente pentru somn. Specialiștii atenționează că, deși melatonina este folosită pe scară largă pentru tulburările de somn, administrarea zilnică pe termen lung poate fi asociată cu riscuri serioase pentru sănătatea inimii. Studiul subliniază necesitatea monitorizării stricte a utilizării suplimentelor cu melatonină și consultarea medicului înainte de administrarea lor prelungită.
Poluarea aerului și stresul climatic amenință creierul. Boala Alzheimer ar putea începe din copilărie
Studiul susține că expunerea la particule fine, metale grele și microplastice poate afecta creierul încă din copilărie, declanșând procese inflamatorii, stres oxidativ și acumularea anormală de proteine asociate cu neurodegenerarea. Conducătorul studiului, dr. Dharma Singh Khalsa, împreună cu coautorii de la UCLA și California Institute of Integral Studies, avertizează că Alzheimer ar putea începe cu decenii înainte de apariția primelor simptome, iar prevenția trebuie să înceapă devreme. Cercetătorii au prezentat cazul unui băiat de 11 ani din Ciudad de Mexico, care, deși a decedat într-un accident rutier, prezenta deja semne caracteristice bolii Alzheimer în creier. Impactul poluării și stresului climatic asupra creierului Potrivit studiului, poluanții atmosferici pot traversa bariera hemato-encefalică, perturbând neurotransmițătorii și accelerând declinul cognitiv. În plus, schimbările climatice și expunerea la stres ambiental contribuie la depresie și anxietate, factori care sporesc riscul de demență. Autorii subliniază că eco-anxietatea devine un fenomen tot mai răspândit, creând o legătură directă între sănătatea planetei și sănătatea mentală, scrie Science Blog. Recomandări pentru prevenția Alzheimer Studiul propune un plan de prevenție bazat pe stil de viață, inspirat din programe precum FINGER și Ornish. Dieta sănătoasă, exercițiile fizice și cognitive, managementul stresului, igiena somnului și dezvoltarea spirituală sunt pilonii unui model care protejează creierul și mediul înconjurător. Nutriția sustenabilă, activitatea fizică regulată, yoga și mindfulness reduc inflamația și sprijină funcțiile cognitive pe termen lung. Dr. Helen Lavretsky, coautor, afirmă că „acest articol unește neuroștiința mediului cu medicina stilului de viață, oferind un model holistic de prevenție Alzheimer care protejează și planeta.”
Gestul de neînțeles al unei tinere din India / Fobia de care suferea a adus-o în pragul disperării
Mirmecofobia este teama exagerată, irațională (sau chiar ura) față de furnici. Este posibil ca cel care suferă de această fobie să manifeste o serie de simptome fiziologice și fizice, de la intensitate redusă la anxietate foarte înaltă. Pesoana afectată poate avea gânduri intrusive, probleme de somn sau poate să manifeste o incapacitate extremă de a merge în locuri în care știe că sunt furnici. Transpirația excesivă, creșterea pulsului, atacuri de panică, greață, gură uscată, amețeli, dureri de cap, amorțeală. Mirmecofobia poate fi rezultatul unor experiențe traumatice din copilărie, care pot fi legate direct de o frică irațională, dar nu este o regulă. Răspunsurile fobice pot fi moștenite sau dobândite, învățate din contexte sociale în care a crescut persoana. „Te rog să mă ierți, dar eu nu pot trăi cu aceste furnici” Poate părea excesiv, însă există persoane afectate de frica de furnici, care recurg la gesturi extreme din cauza micilor insecte. Așa a fost cazul unei indience de 25 de ani, care și-a luat viața, săptămâna aceasta din cauza furnicilor. Poliția din statul Telangana a descoperit la anchetă că tânăra îi lăsase un bilețel soțului ei, care, la momentul în care aceasta și-a luat viața, nu era acasă. ”Te rog să mă ierți, dar eu nu pot trăi cu aceste furnici”. Tânăra făcea curat când a descoperit furnici în casă. Îi era o frică irațională de aceste insecte încă din fragedă copilărie. A făcut tot ce a putut să le evite, toată viața ei. Soțul ei a descoperit-o când a revenit acasă.
Pacienții cu hipersomnie idiopatică nu se simt niciodată complet treji. Un studiu dezvăluie realitatea unei tulburări rare
Cercetătorii au analizat sute de mărturii online ale pacienților și au descoperit că mulți dintre ei nu se simt niciodată complet treji, trăind mereu într-o stare intermediară între somn și veghe. Pacienții cu hipersomnie idiopatică descriu senzația de a trăi „sub apă” Pentru a înțelege mai bine viața celor afectați, cercetătorii au analizat 346 de conținuturi online publicate de 123 de persoane din mai multe țări, între 2012 și 2022. Materialele – postări, bloguri și podcasturi – au fost colectate de pe platforme precum Facebook și Reddit, folosind termeni precum „povestea pacientului cu hipersomnie idiopatică” sau „impactul hipersomniei asupra relațiilor”. Rezultatele au arătat că pacienții suferă de somn neodihnitor, lipsă totală de energie și episoade de comportament automat – realizarea de acțiuni fără amintirea lor ulterioară. Mulți descriu viața cu hipersomnie idiopatică ca pe o existență „sub apă”, din care nu se pot trezi complet niciodată. Impact emoțional și social al hipersomniei idiopatice Dincolo de epuizarea fizică, hipersomnia idiopatică are consecințe profunde asupra relațiilor personale, a activităților zilnice și a sănătății mintale. Multe persoane se confruntă cu anxietate, depresie și izolare. Un pacient a declarat: „Este un testament al unui terapeut excelent și al propriei mele voințe că am învățat să trăiesc cu hipersomnia idiopatică suficient de bine încât să vreau să rămân în viață.” Cercetarea despre hipersomnie idiopatică poate îmbunătăți tratamentele Deși studiul se bazează pe experiențele celor care și-au împărtășit public poveștile, concluziile oferă o perspectivă autentică asupra provocărilor zilnice cu care se confruntă pacienții. Cercetătorii subliniază că aceste informații pot contribui la îmbunătățirea îngrijirii medicale, la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente și la creșterea conștientizării despre hipersomnia idiopatică în rândul medicilor și al publicului.
Băieții folosesc inteligența artificială personalizată pentru terapie și relații amoroase
Un sondaj realizat de organizația Male Allies UK în rândul băieților din școlile secundare a arătat că puțin peste o treime dintre aceștia iau în considerare ideea de a avea un „prieten IA”, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de apariția „terapeuților” și „prietenelor” bazate pe IA. Cercetarea apare în contextul în care character.ai, popularul startup de chatboturi bazate pe inteligență artificială, a anunțat o interdicție totală pentru adolescenți privind conversațiile deschise cu chatboturile sale, folosite de milioane de oameni pentru discuții romantice, terapeutice sau de altă natură, potrivit The Guardian. Lee Chambers, fondator și director executiv al Male Allies UK, a declarat: „Avem o situație în care mulți părinți încă mai cred că adolescenții folosesc IA doar pentru a copia la teme. Tinerii o folosesc însă mult mai mult ca pe un asistent personal, ca pe un terapeut atunci când au dificultăți, ca pe un companion care le oferă validare și, uneori, chiar într-un mod romantic. E vorba de acel aspect al personalizării, spun: mă înțelege, părinții mei nu”. Cercetarea, realizată în rândul elevilor din 37 de școli din Anglia, Scoția și Țara Galilor, a mai arătat că peste jumătate (53%) dintre băieții adolescenți consideră lumea online mai satisfăcătoare decât cea reală. Raportul „Voice of the Boys” afirmă: „Chiar și acolo unde există așa-zise măsuri de protecție, există o mulțime de dovezi că chatboturile mint frecvent spunând că sunt terapeuți licențiați sau persoane reale, cu doar o mică notă de subsol care precizează că chatbotul IA nu este real. Aceasta poate fi ușor trecută cu vederea de copii care își deschid sufletul în fața a ceea ce cred ei că este un profesionist licențiat sau o iubire reală”. Unii băieți au relatat că stau treji până în zori vorbind cu roboții IA, iar alții au spus că au observat cum personalitatea prietenilor lor s-a schimbat complet după ce aceștia s-au lăsat absorbiți de lumea inteligenței artificiale. Chambers a explicat: „Companionii IA se personalizează în funcție de răspunsurile și indicațiile utilizatorului. Răspund instantaneu. Oamenii reali nu pot face mereu asta, așa că tot ceea ce spun este extrem de validant – pentru că scopul este să te țină conectat și să continui să îi folosești”. Anunțul făcut de character.ai vine după o serie de controverse care au afectat compania californiană, fondată acum patru ani. Printre acestea se numără cazul unui băiat de 14 ani din Florida care s-a sinucis după ce a devenit obsedat de un chatbot alimentat de IA, despre care mama sa a susținut că l-ar fi manipulat să-și ia viața, precum și un proces intentat în SUA de familia unui adolescent care afirmă că un chatbot l-a încurajat să se auto-vatăme și chiar să-și ucidă părinții. Utilizatorii au avut posibilitatea să modeleze personalitățile chatboturilor, astfel încât acestea să pară mai deprimate sau mai optimiste, iar acest lucru se reflecta în răspunsurile lor. Interdicția completă urmează să intre în vigoare până la 25 noiembrie. Compania a anunțat că ia „măsuri extraordinare” având în vedere „peisajul în continuă schimbare privind IA și adolescenții”, dar și presiunile din partea autorităților de reglementare „privind modul în care conversațiile deschise cu IA ar putea afecta adolescenții, chiar și atunci când filtrele de conținut funcționează perfect”.
Care sunt cele șase fructe care ajută la combaterea inflamațiilor și reduc riscul de cancer
Consumul zilnic de fructe este esențial pentru menținerea sănătății și prevenirea bolilor cronice, spun experții, conform Independent. Fructele conțin vitamine, minerale și antioxidanți care combat inflamațiile – un factor cheie asociat cu dezvoltarea cancerului. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor recomandă două căni de fructe pe zi, însă doar unul din zece adulți atinge acest obiectiv. „Niciun fruct nu poate proteja singur împotriva cancerului”, afirmă Candice Schreiber, nutriționist clinic la Universitatea de Stat din Ohio, subliniind importanța varietății, a echilibrului, a exercițiului fizic și a menținerii unei greutăți optime. Medicamentul antiinflamator al naturii Fructele de pădure se află în fruntea listei datorită conținutului ridicat de antioxidanți, care întăresc imunitatea și reduc inflamațiile. Cireșele, bogate în compuși fenolici, acționează similar cu ibuprofenul, dar fără efecte secundare, și contribuie la sănătatea digestivă și osoasă. Papaya oferă vitamina C și enzima papaină care neutralizează moleculele de oxigen dăunătoare asociate inflamațiilor cronice. Fructe obișnuite cu beneficii de durată Merele susțin sănătatea inimii, digestia și funcțiile cerebrale, în timp ce strugurii hidratează și conțin resveratrol, un compus dovedit că reduce inflamațiile. Portocalele și alte citrice sunt pline de flavonoide care scad markerii inflamatori. Experții recomandă porții simple: de la o jumătate de portocală la un pumn de fructe de pădure. Schimbări mici, impact mare asupra sănătății Nutriționiștii sunt de acord că o varietate colorată de fructe poate face o diferență majoră în prevenirea bolilor. Consumul constant nu doar reduce inflamațiile, ci întărește și sistemul imunitar, oferind un instrument simplu, dar puternic, împotriva riscului de cancer.
Schimbările climatice cauzează milioane de decese care ar putea fi prevenite
Studiul îndeamnă liderii mondiali să acționeze rapid pentru a proteja vieți, pe măsură ce căldura extremă, poluarea și alte dezastre legate de climă se intensifică, potrivit France 24. Schimbările climatice afectează grav sănătatea oamenilor din întreaga lume, iar eșecurile politicilor duc la „milioane” de decese evitabile în fiecare an, a declarat miercuri o echipă internațională de experți. Oportunitățile pentru o tranziție climatică „justă” erau încă pe masă, dar rămâneau „în mare parte neexploatate”, potrivit publicației Lancet Countdown , un studiu anual important care urmărește impactul schimbărilor climatice asupra sănătății. Raportul a prezentat cifre despre unele dintre cele mai mortale consecințe: 546.000 de oameni au murit în fiecare an între 2012 și 2021 din cauza expunerii la căldură, o creștere masivă față de cifrele din anii 1990, iar vaporii toxici proveniți de la incendiile de vegetație au ucis un număr record de 154.000 de oameni anul trecut. Raportul revistei de sănătate, publicat cu puțin timp înainte de discuțiile ONU privind clima COP30 din Brazilia, a solicitat creșterea investițiilor în energie cu emisii zero de carbon și infrastructură rezistentă la schimbările climatice, precum și o mai bună planificare pentru provocările din domeniul sănătății. Autorii au criticat vehement decizia președintelui american Donald Trump de a-și retrage țara din programele internaționale de ajutor și din inițiativele climatice, politicile sale fiind apoi repetate de alte țări. „Inversarea acestor politici dăunătoare și luarea de măsuri semnificative privind schimbările climatice sunt acum cruciale pentru a proteja sănătatea și supraviețuirea oamenilor”, se arată în raport. Având în vedere că temperaturile globale din 2024 au fost cele mai ridicate înregistrate vreodată – depășind pentru prima dată 1,5°C față de perioada preindustrială – experții au enumerat numeroasele amenințări la adresa sănătății care pro Poluarea aerului legată de combustibilii fosili a cauzat peste 2,5 milioane de decese numai în 2022, au declarat autorii, condamnând practica subvenționării combustibililor fosili. Guvernele au cheltuit peste 950 de miliarde de dolari pe subvenții pentru combustibili fosili în 2023, se arată în raport, evidențiind șase țări ca fiind cele mai mari vinovate: Rusia, Iranul, Japonia, Germania, Arabia Saudită și China. Cifra a fost mai mică decât recordul din 2022 de 1,4 trilioane de dolari, când guvernele europene, în special, s-au grăbit să controleze costurile energiei după ce invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a contribuit la o creștere bruscă a prețurilor. Mai general, autorii au acuzat corporațiile, „factorii de decizie cheie” și liderii mondiali de „regresie” în ceea ce privește angajamentele lor climatice, lăudând actorii locali și grupurile comunitare pentru că au umplut vidul de conducere.vin din valuri de căldură , secetă , ploi abundente și alte fenomene legate de climă. „Schimbările climatice destabilizează din ce în ce mai mult sistemele planetare și condițiile de mediu de care depinde viața umană”, se arată în studiu.
Cel mai important pas către o descoperire care va salva vieți – test pentru detectarea cancerului
Într-o inițiativă fără precedent la nivel mondial, testul de respirație este experimentat pentru depistarea acestei boli, care este extrem de dificil de detectat în stadiile incipiente. Simptomele vagi ale bolii, inclusiv durerile de spate și indigestia, fac ca aceasta să nu fie detectată adesea până când nu s-a răspândit în alte părți ale corpului. Organizația Pancreatic Cancer UK, care finanțează studiul, a declarat că lansarea studiului este „cel mai important pas către o descoperire care va salva vieți”. Un audit recent privind cancerul pancreatic în Anglia și Țara Galilor a constatat că majoritatea pacienților cu cancer pancreatic sunt diagnosticați într-un stadiu avansat – 62% dintre pacienții din Anglia și 65% dintre pacienții din Țara Galilor sunt diagnosticați în stadiul patru. Ratele de supraviețuire sunt deosebit de scăzute pentru acest tip de cancer – aproximativ 22% nu supraviețuiesc 30 de zile după diagnosticare în Anglia, comparativ cu 21% în Țara Galilor, conform The Independent. Acum, oamenii de știință de la Imperial College London speră să schimbe soarta acestei boli cu ajutorul unui nou test de respirație. Acesta va fi testat pe 6.000 de pacienți cu diagnostic necunoscut în 40 de locații din Anglia, Țara Galilor și Scoția. Dacă se dovedește eficient, autorii speră că testul va putea fi implementat în cabinetele medicilor de familie în termen de cinci ani, ceea ce înseamnă că pacienții ar putea fi diagnosticați mai repede, când tratamentul poate fi mai eficient. Acest studiu amplu urmează unui studiu mai restrâns, realizat pe 700 de pacienți pe o perioadă de doi ani, care a avut rezultate „promițătoare”. Testul este folosit pentru a detecta o combinație de „compuși organici volatili” prezenți în respirație Mii de astfel de compuși circulă în fluxul sanguin și sunt filtrați când sângele ajunge în plămâni, fiind apoi expulzați odată cu respirația. Aceste modificări sunt evidente când cancerul se află în stadiul incipient al bolii. Izolarea combinațiilor unice ale acestor compuși poate indica dacă o persoană are sau nu cancer pancreatic, rezultatele fiind disponibile pentru medicii de familie în doar trei zile. Diana Jupp, director executiv al Pancreatic Cancer UK – care furnizează 1,1 milioane de lire sterline pentru finanțarea studiului, a declarat: „Testul de respirație are potențialul de a revoluționa detectarea precoce a cancerului pancreatic. Este, fără îndoială, cel mai semnificativ pas către o descoperire care poate salva vieți. Deși sunt necesari încă mai mulți ani de dezvoltare înainte de a putea pune această nouă tehnologie interesantă la dispoziția medicilor generaliști din toată țara, mii de pacienți cu un diagnostic necunoscut vor contribui acum la perfecționarea ei în lumea reală. Este primul test de respirație pentru cancerul pancreatic care a ajuns vreodată la un studiu clinic național de această amploare”.
Plimbările lungi, mai benefice pentru inimă decât cele scurte, arată un studiu
Cercetarea arată că este ideal să mergeți pe jos cel puțin 15 minute fără oprire – aproximativ 1.500 de pași consecutivi – pentru a oferi inimii un antrenament eficient. Studiul, citat de BBC, a analizat 33.560 de adulți cu vârste cuprinse între 40 și 79 de ani din Marea Britanie, care parcurg mai puțin de 8.000 de pași pe zi, monitorizându-i timp de opt ani. Participanții au fost grupați în funcție de durata plimbărilor lor: mai puțin de 5 minute (43%), 5-10 minute (33,5%), 10-15 minute (15,5%) și 15 minute sau mai mult (8%). Cercetătorii de la Universitatea din Sydney și Universidad Europea din Spania au descoperit că persoanele care au mers pe jos pe distanțe mai lungi au prezentat un risc mai mic de probleme cardiace decât cele care au făcut plimbări scurte. Chiar și în rândul celor mai puțin activi – cei care parcurg mai puțin de 5.000 de pași pe zi – plimbările mai lungi au făcut o diferență semnificativă, reducând riscul de boli cardiace și deces. „Tindem să punem accentul pe numărul de pași sau pe distanța totală parcursă, dar neglijăm rolul crucial al tiparelor, de exemplu modul în care se merge”, a declarat profesorul Emmanuel Stamatakis, co-cercetător principal. „Acest studiu arată că chiar și persoanele foarte inactive fizic pot maximiza beneficiile pentru sănătatea inimii prin modificarea tiparelor de mers, pentru a merge mai mult timp, ideal cel puțin 10-15 minute, atunci când este posibil”. 10.000 de pași pe zi – un mit Mulți oameni își propun să facă 10.000 de pași pe zi, deși acest număr provine dintr-o reclamă japoneză la pedometre, nu din cercetare științifică. Cu toate acestea, experții confirmă că, în general, mai mulți pași sunt benefici pentru sănătate. Autoritățile medicale britanice recomandă 150 de minute de activitate moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos în ritm alert, distribuit uniform pe parcursul săptămânii. Persoanele peste 65 de ani ar trebui să facă mișcare zilnic, chiar dacă este vorba de activități ușoare.