Convorbire telefonică între Keir Starmer și Donald Trump. Despre ce au vorbit cei doi
Președintele SUA, Donald Trump, și premierul britanic Keir Starmer au purtat, duminică, o convorbire telefonică la câteva ore după ultimele critici aduse de liderul de la Casa Albă la adresa prim-ministrului. Potrivit unui purtător de cuvânt al Downing Street, discuțiile dintre cei doi au vizat situația din Orientul Mijlociu, dar și cooperarea militară dintre Marea Britanie și SUA, scrie Reuters. „Liderii au început prin a discuta despre ultima situație din Orientul Mijlociu și cooperarea militară dintre Marea Britanie și SUA prin utilizarea bazelor RAF în sprijinul autoapărării colective a partenerilor din regiune. Prim-ministrul și-a exprimat, de asemenea, condoleanțele sincere președintelui Trump și poporului american în urma morții a șase soldați americani”, se arată în anunțul oficial. Donald Trump, critic la adresa lui Starmer Recent, Donald Trump a lansat numeroase atacuri împotriva Regatului Unit, pe care îl consideră „foarte necooperant” în contextul ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului. Sâmbătă, în cadrul unei postări pe Truth Social, Trump a anunțat că „nu este nevoie” ca Marea Britanie să desfășoare un portavion în Orientul Mijlociu. „Regatul Unit „ia în sfârșit în serios în vedere trimiterea a două portavioane în Orientul Mijlociu. Asta e tot, domnule prim-ministru Starmer, nu mai avem nevoie de ele”, a scris președintele SUA pe contul său de Truth Social, potrivit Le Figaro. „Dar ne vom aminti de asta. Nu avem nevoie ca oamenii să se alăture războaielor când noi am deja câștigat”, a mai spus Trump. Convorbirea dintre cei doi a avut loc în contextul în care patru bombardiere americane au aterizat, duminică după-amiază, la o bază RAF din Marea Britanie pentru a desfășura „operațiuni defensive specifice” menite să împiedice Iranul să lanseze rachete în Orientul Mijlociu.
După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului
Anxietatea milenialilor este în creștere după ce SUA și Israel au atacat Iranul, rezultând un război la scară regională care a dus la scumpirea petrolului. După înregistrarea celor mai mari turbulențe globale pe piața energetică de la crizele petroliere dintre anii 1973 și 1979, milenialii își exprimă nemulțumirile constant prin meme-uri postate pe platformele de socializare, precum Tik Tok și Instagram. Ei se plâng că din cauza „sistemului capitalist aflat în ultimul stadiu”, au înfruntat două crize financiare, o pandemie globală, automatizarea și bula AI, criza accesibilității, multiple războaie izbucnite în Irak, Afganistan, Siria și Ucraina, precum și declanșarea unui presupus „război mondial” după atacul SUA asupra Iranului. Și chiar înainte ca mulți mileniali născuți între anii 1986 și 1996 să împlinească 40 de ani. Prețul petrolului a crescut: Barilul este peste 90$ Pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, iar livrările globale de petrol au fost perturbate. Prețurile la petrol au explodat în ultima săptămână, fiind înregistrată cea mai mare creștere săptămânală din istoria tranzacțiilor futures. În timp ce Donald Trump se declară încrezător că SUA au câștigat deja războiul și că „regimul islamic” de la Teheran are zilele numărate, cotația petrolului american West Texas Intermediate a urcat vineri cu 12,21%, adică 9,89 de dolari. Barilul de petrol a ajuns la 90,90 de dolari. Și referința globală Brent a crescut cu 8,52% sau 7,28 de dolari, ajungând până la 92,69 de dolari pe baril. Țițeiul american a urcat cu 35,63%, fiind cea mai mare creștere săptămânală din istoria contractului futures după ce a bătut recordul de 28% din aprilie 2020, la momentul pandemiei de coronavirus. Războiul cu Iranul ar putea deveni un conflict de lungă durată, precum Afganistan, Irak sau Vietnam Inițial, Trump a spus că Iranul va fi învins printr-un atac decisiv, dar ulterior a raportat că operațiunea va dura între 4 și 5 săptămâni, ca ulterior să spună că va dura atâta timp „cât va fi nevoie” sau până când Iranul va capitula necondiționat. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o conferinţă de presă că Statele Unite „abia au început lupta”. „Iranul speră că nu vom putea susţine acest conflict pe termen lung, ceea ce este o gravă eroare de calcul”. Analiștii geopolitici și economiștii se tem că SUA deja se află la începutul unui război de lungă durată care ar putea destabiliza piața mondială a petrolului și gazelor. Ministrul energiei din Qatar: Toate economiile lumi vor intra în COLAPS China ar fi cea mai grav afectată pentru că depindea de petrolul iranian. Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat pentru Financial Times că prețul petrolului ar putea atinge prețul de 150 de dolari pe baril în următoarele săptămâni dacă petrolierele nu vor naviga prin Strâmtoarea Ormuz. Trump a anunțat că a inițiat un program de asigurare de 20 de miliarde de dolari pentru petrolierele care operează în Golful Persic. „Toate economiile lumii ar putea fi aduse în pragul colapsului”, a avertizat acesta. El a adăugat că țările arae din Golful Persic ar putea ajunge în situația de a declanșa operațiuni militare majore împotriva Iranului dacă blocajul va continua. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate
Critici din Europa după atacurile asupra Iranului. Elveția acuză încălcarea dreptului internațional
Atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului provoacă reacții dure în Europa. Ministrul elvețian al Apărării, Martin Pfister, a declarat că aceste acțiuni contravin dreptului internațional. Declarația lui apare într-un interviu publicat duminică în ziarul SonntagsZeitung, transmite Reuters. Oficialul elvețian a precizat că poziția guvernului de la Berna este destul de evidentă. „Consiliul Federal este de părere că atacul asupra Iranului constituie o încălcare a dreptului internațional”, a declarat ministrul pentru publicația elvețiană. El a spus că acțiunea militară contrazice regulile stabilite prin United Nations și principiile din United Nations Charter. Potrivit acestor reguli, statele membre trebuie să evite utilizarea forței sau amenințarea cu forța, cu excepția situațiilor de autoapărare sau a unor operațiuni aprobate de organizația internațională. Mulți experți în drept internațional consideră că operațiunea militară împotriva Iranului nu se încadrează în aceste condiții. Ministrul elvețian a criticat, de altfel, toate părțile implicate în conflict și a cerut oprirea luptelor pentru a proteja populația civilă. „În opinia noastră, acesta constituie o încălcare a interdicției violenței”, a adăugat el. Pfister a explicat că poziția sa vizează orice stat care nu respectă interdicția privind folosirea forței. „Americanii și Israelul au atacat Iranul din aer. Procedând astfel, ei, la fel ca Iranul, au încălcat dreptul internațional”, a spus Pfister. Vicecancelarul Germaniei și ministrul de finanțe, Lars Klingbeil, a exprimat și el îndoieli cu privire la legitimitatea conflictului. El a afirmat pentru agenția de știri RND că are „îndoieli serioase că acest război este legitim în conformitate cu dreptul internațional”. Oficialul german a respins și ideea unei eventuale implicări militare a Berlinului: „Spun clar: acesta nu este războiul nostru. Nu vom participa la acest război”. Lars Klingbeil a afirmat că situația actuală poate crea un precedent periculos pentru ordinea globală: „Mare pericol să alunecăm tot mai adânc într-o lume în care nu mai există reguli. Nu vrem să trăim într-o lume în care se aplică doar legea celui mai puternic”. Și guvernul din Spania a criticat bombardamentele realizate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Autoritățile spaniole au descris atacurile drept acțiuni nesăbuite și ilegale.
Cine va fi succesorul lui Ali Khamenei? Favoriții pentru funcția de lider suprem al Iranului
În acest context, atenția s-a îndreptat către instituția responsabilă de desemnarea noului lider suprem al Republicii Islamice, Consiliul Experților. Mai mulți membri ai Consiliului Experților au declarat că decizia privind succesorul lui Ali Khamenei a fost deja luată, însă identitatea persoanei nu a fost făcută publică. Potrivit analiștilor și experților în geopolitică, mai multe nume importante din establishmentul religios și politic iranian sunt considerate potențiali candidați pentru această funcție, scrie CNN. Mojtaba Khamenei. Favorit pentru succesorul lui Ali Khamenei Printre favoriți se numără Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem. Deși nu a ocupat poziții oficiale de prim rang, Mojtaba este considerat o figură extrem de influentă în culisele puterii. El ar avea relații strânse cu IRGC, cea mai puternică structură militară a Iranului, precum și cu Basij, organizația paramilitară loială regimului. Aceste legături îi oferă o poziție solidă în competiția pentru succesorul lui Ali Khamenei. Alireza Arafi. Candidat instituțional pentru succesorul lui Ali Khamenei Un alt nume menționat frecvent este Alireza Arafi, cleric cu o carieră consolidată în instituțiile statului iranian. El este vicepreședinte al Consiliului Experților și a fost membru al Consiliul Gardienilor, organismul care verifică și validează candidații la alegeri și analizează legile adoptate de parlament. În plus, Arafi conduce sistemul seminariilor religioase din Iran, ceea ce îi conferă o influență importantă în rândul clerului. Mohammad Mehdi Mirbagheri. Linia dură pentru succesorul lui Ali Khamenei Printre potențialii succesori se află și Mohammad Mehdi Mirbagheri, cunoscut pentru pozițiile sale ultraconservatoare. Membru al Consiliului Experților, Mirbagheri reprezintă una dintre cele mai radicale facțiuni ale establishmentului religios iranian. Potrivit unor publicații din diaspora iraniană, acesta susține că un conflict între lumea credincioșilor și Occident este inevitabil, poziție care îl plasează ferm în tabăra ideologică antioccidentală. Hassan Khomeini. Moștenitorul simbolic în cursa pentru succesorul lui Ali Khamenei Un alt posibil candidat este Hassan Khomeini, nepotul fondatorului Republicii Islamice, Ruhollah Khomeini. Numele său are o puternică valoare simbolică în politica iraniană. Hassan Khomeini este perceput ca fiind mai moderat decât alți clerici influenți. Totuși, în 2016 i s-a interzis să candideze pentru Consiliul Experților, ceea ce arată tensiunile din interiorul sistemului politic iranian. Hashem Hosseini Bushehri. Candidat discret pentru succesorul lui Ali Khamenei Pe lista potențialilor succesori se regăsește și Hashem Hosseini Bushehri, cleric senior și prim-vicepreședinte al Consiliului Experților. Bushehri este considerat apropiat de fostul lider suprem, însă are un profil public discret și nu este cunoscut pentru relații foarte puternice cu Garda Revoluționară, aspect care ar putea influența decizia finală privind succesorul lui Ali Khamenei. Alegerea succesorului lui Ali Khamenei reprezintă unul dintre cele mai importante momente politice pentru Iran din ultimele decenii. Liderul suprem deține autoritatea finală asupra armatei, sistemului judiciar și politicii externe, ceea ce face ca decizia Consiliului Experților să fie crucială pentru stabilitatea internă și poziția Iranului pe scena internațională. Anunțul oficial privind succesorul lui Ali Khamenei este așteptat în perioada următoare.
Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv a fost redeschis parțial. Primii pasageri părăsesc Israelul după conflictul cu Iranul
Decizia autorităților vine după aproape două săptămâni de închidere a spațiului aerian israelian, impusă ca măsură de siguranță în urma atacurilor cu rachete și proiectile lansate din Iran și Liban. Zborurile externe sunt operate în prezent de companiile aeriene israeliene El Al, Israir și Arkia, însă cu o serie de restricții stricte. Autoritățile de aviație au aprobat recent creșterea cotei maxime de pasageri pe zbor, de la 70 la 100, în funcție de dimensiunea aeronavei și compania aeriană. De asemenea, pasagerilor li se permite înregistrarea bagajelor, măsuri menite să faciliteze plecarea într-un mod organizat și sigur. Cetățenii israelieni care părăsesc țara trebuie să semneze un formular prin care se angajează să nu revină în Israel cel puțin 30 de zile de la data plecării. Autoritățile recomandă utilizarea programului de check-in online și prezentarea la aeroport cu aproximativ două ore înainte de decolare, pentru a evita aglomerația și a reduce timpul petrecut în terminal, în contextul amenințării continue cu atacuri aeriene. Redeschiderea Aeroportului Ben Gurion a început treptat miercuri seară cu zboruri interne, pentru a facilita repatrierea a zeci de mii de israelieni blocați în străinătate după închiderea spațiului aerian pe 28 februarie. În perioada următoare, autoritățile estimează o creștere progresivă a zborurilor externe, menținând însă măsuri stricte de securitate și siguranță pentru pasageri.
Gardienii Revoluției Iraniene spun că pot rezista cel puțin șase luni într-un război intens”
Gardienii Revoluției din Iran au declarat duminică dimineață că armata iraniană are capacitatea de a susține un conflict militar de lungă durată împotriva Statele Unite și Israel. Reprezentanții acestei structuri militare spun că forțele iraniene pot face față unui război intens timp de cel puțin șase luni, în condițiile actuale ale operațiunilor. Potrivit declarațiilor oficiale, Iranul a lansat deja numeroase atacuri asupra unor obiective considerate strategice. Gardienii Revoluției susțin că peste 200 de ținte americane și israeliene din regiune au fost lovite până în prezent. Purtătorul de cuvânt al organizației, Ali Mohammad Naini, a anunțat că armata iraniană dispune de resursele necesare pentru a continua conflictul pe termen lung. „Forţele armate ale Republicii Islamice Iran sunt capabile să continue cel puţin şase luni de război intens, la ritmul actual al operaţiunilor”, a declarat Ali Mohammad Naini, citat de agenția de presă Fars News Agency. În același timp, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut câteva declarații despre posibilitatea trimiterii de trupe americane pe teritoriul iranian, dacă situația ar cere o astfel de decizie. El a spus că o intervenție terestră ar necesita un motiv întemeiat. „Nici măcar nu vreau să vorbesc despre asta acum. Nu cred că este o întrebare potrivită; ştiţi că nu voi răspunde la ea. S-ar putea? Posibil, pentru un motiv foarte bun, ar trebui să fie un motiv foarte bun. Aş spune că, dacă am face vreodată asta, ei ar fi atât de decimaţi încât nu ar mai putea lupta la nivel terestru”, le-a spus Donald Trump reporterilor la bordul avionului prezidențial Air Force One. Conflictul din Iran, declanșat după un atac atribuit Statelor Unite și Israelului, a intrat duminică în cea de-a noua zi. Situația din regiune rămâne problematică, având în vedere că liderii politici și militari anunță că niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă un pas înapoi în acest moment.
Regele Charles îndeamnă țările să fie unite într-o perioadă de mari provocări
Regele Charles își va folosi mesajul anual de Ziua Commonwealth-ului pentru a-i îndemna pe membri să lucreze împreună și să „fie o forță a binelui” într-o „perioadă de mari provocări” în întreaga lume, potrivit Express. Într-un mesaj scris pentru slujba anuală de Ziua Commonwealth-ului de la Westminster Abbey, luni, suveranul britanic va face apel la „spiritul durabil al Commonwealth-ului” în timpul „momentelor de încercare”, în timp ce conflictele continuă să facă ravagii în întreaga lume. Celebrarea anuală a Commonwealth-ului Națiunilor va fi marcată de o slujbă specială la care vor participa membri seniori ai Familiei Regale, politicieni și diplomați de renume, în cadrul unei congregații de 1.800 de persoane. Geri Halliwell-Horner, artistă renumită și ambasador al Societății Regale a Commonwealth-ului, care organizează evenimentul, va ține un discurs, iar fosta jurată a emisiunii Strictly Come Dancing, Oti Mabuse, va oferi o reflecție, precum și o poezie a Selinei Tusitala Marsh, prima poetă laureată a Commonwealth-ului. Regele Charles: un moment de mare provocare și mare posibilitate Într-un extras din mesajul său, care va fi publicat integral duminică, Regele spune: „Ne unim în această zi a Commonwealth-ului, într-un moment de mare provocare și mare posibilitate.” „În întreaga lume, comunitățile și națiunile se confruntă cu presiunile tot mai mari ale conflictelor, schimbărilor climatice și transformărilor rapide. Cu toate acestea, adesea, în astfel de momente dificile, spiritul durabil al Commonwealth-ului este cel mai clar dezvăluit.” Acest lucru se întâmplă la mai puțin de două săptămâni după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au escaladat într-un conflict armat, cu atacuri cu rachete și drone care continuă în Iran și în Golf. Regele își va rezuma reflecțiile îndemnând națiunile membre să se unească „în slujba poporului lor”. „Lucrând împreună, putem asigura că Commonwealth-ul continuă să fie o forță a binelui – ancorată în comunitate, dedicată tipului de sustenabilitate restaurativă care are un randament al investiției, îmbogățită de cultură, statornică în grija sa pentru planeta noastră și unită în prietenie și în slujba poporului său.” În calitate de șef al Commonwealth-ului, Charles transmite un mesaj anual către cele 56 de națiuni membre, care își vor ține reuniunea bienală anul acesta în prima săptămână a lunii noiembrie în capitala Antigua și Barbuda.
Coloane de foc deasupra Teheranului. Armata israeliană a confirmat că a atacat instalațiile de depozitare a combustibilului din capitala Iranului
Armata israeliană a confirmat că a atacat instalațiile de depozitare a combustibilului din Teheran. Se pare că este prima dată când o instalație industrială civilă este vizată în război, relatează AP. Presa de stat a dat vina pe „un atac din partea SUA și a regimului sionist” asupra instalației care aprovizionează capitala și provinciile învecinate din nord. Mai devreme în cursul zilei, președintele iranian Masoud Pezeshkian și-a cerut scuze pentru atacurile asupra „țărilor vecine”, chiar dacă rachetele și dronele țării sale zburau spre statele arabe din Golf, iar susținătorii de linie dură afirmau că strategia de război a Teheranului nu se va schimba. Posibilă ruptură între politicienii iranieni O ruptură între politicienii care doresc să dezescaladeze războiul și alții dedicați luptei cu Statele Unite și Israelul ar putea complica orice eforturi diplomatice. Declarații contradictorii iraniene au venit de la doi dintre cei trei membri ai consiliului de conducere care supraveghează Iranul de când liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacurile aeriene de deschidere a războiului. Pezeshkian a respins, de asemenea, apelul președintelui american Donald Trump ca Teheranul să se predea necondiționat, spunând: „Acesta este un vis pe care ar trebui să-l ia în mormânt”. Trump a amenințat că Iranul va fi „lovit foarte puternic” și că mai multe „zone și grupuri de oameni” vor deveni ținte, fără a oferi detalii. Conflictul a zguduit deja piețele globale și a slăbit conducerea Iranului de sute de atacuri aeriene israeliene și americane. Mesajul lui Pezeshkian, aparent înregistrat în grabă, a subliniat puterile limitate exercitate de liderii teocrației asupra Gărzii Revoluționare paramilitare, care controlează sutele de rachete balistice care vizează Israelul și alte țări. Aceasta răspundea doar lui Khamenei și pare să își aleagă singure țintele.
Netanyahu anunță continuarea atacurilor Israelului împotriva Iranului: Avem control aproape total asupra spațiului aerian
Declarația a fost făcută într-un discurs televizat adresat națiunii, pe fondul numeroaselor alerte de atac declanșate pe teritoriul Israelului, scrie ynetglobal.com. Potrivit premierului israelian, operațiunea militară lansată pe 28 februarie, în cooperare cu Statele Unite, face parte dintr-un „plan metodic” care are ca obiectiv eliminarea regimului de la Teheran și neutralizarea amenințării reprezentate de Republica Islamică. „Vom continua cu toată forța noastră. Avem un plan metodic pentru a eradica regimul iranian și pentru a atinge mai multe obiective strategice”, a declarat Netanyahu. În discursul său, Netanyahu s-a adresat direct poporului iranian, afirmând că „momentul adevărului se apropie” și sugerând că schimbarea regimului ar putea depinde de acțiunile populației. „Am intrat în acest război pentru a permite poporului iranian să își ia soarta în propriile mâini. Vrem să eliberăm poporul de sub jugul tiraniei”, a spus liderul israelian. Premierul a insistat că Israelul nu urmărește divizarea Iranului, ci „eliberarea acestuia”. El a prezis, totodată, că în viitor Israelul și Iranul ar putea deveni din nou „prieteni puternici”, ceea ce ar putea deschide calea către pace în regiune. Netanyahu a transmis și un avertisment membrilor Islamic Revolutionary Guard Corps, cunoscuți drept Garda Revoluționară iraniană, afirmând că aceștia se află în vizorul armatei israeliene. „Cine depune armele nu va fi rănit, iar cine nu o face va fi responsabil pentru propriul sânge”, a declarat premierul israelian. Netanyahu anunță continuarea atacurilor Israelului împotriva Iranului și critică ONU și liderii occidentali În aceeași intervenție, Netanyahu a criticat comunitatea internațională, în special United Nations și mai mulți lideri occidentali, acuzându-i de pasivitate în fața represiunii din Iran. Premierul israelian a invocat reprimarea protestelor din Iran și l-a menționat pe fostul lider suprem iranian, Ali Khamenei, acuzând instituțiile internaționale că nu au reacționat în fața violențelor împotriva populației. „Multe țări văd astăzi exact pe cine pot conta. Israelul este un far al puterii și al speranței”, a afirmat Netanyahu. Liderul israelian a susținut că succesul operațiunilor militare nu ar aduce doar eliminarea amenințării nucleare iraniene, ci și o pace mai largă în Orientul Mijlociu și, în cele din urmă, la nivel global. În finalul discursului, Netanyahu a subliniat că Israelul continuă operațiunile militare și că determinarea și inițiativa sunt esențiale într-un conflict de asemenea amploare. „Schimbăm fața Orientului Mijlociu”, a concluzionat premierul israelian.
Zelenski și Macron au discutat despre apărarea Ucrainei și tensiunile din Orientul Mijlociu
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut discuții cu președintele francez Emmanuel Macron despre securitatea Ucrainei și evoluțiile din Orientul Mijlociu, scrie Ukrinform. Anunțul a fost făcut de Volodimir Zelenski printr-un mesaj pe Telegram. „Am vorbit cu președintele francez Emmanuel Macron. Am reușit să discutăm toate problemele cheie care sunt importante în prezent pentru securitatea țărilor noastre și a Europei. În special, situația din Ucraina și nevoile cheie ale apărării noastre. L-am informat despre consecințele atacului masiv al Rusiei de aseară, precum și despre evenimentele de pe linia frontului”, a declarat Zelenski. Președintele a scris că soldații ucraineni au obținut rezultate notabile în această iarnă și au menținut toate pozițiile strategice de apărare privind Ucraina. „Este important ca acordurile europene comune privind 90 de miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei în următorii doi ani, precum și privind un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, să fie implementate”, a adăugat el. De asemenea, discuțiile au fost și despre situația actuală din Orientul Mijlociu și regiunea Golfului, în special legată de Iran și perspectivele sale regionale. „Emmanuel a susținut munca noastră pentru o securitate sporită în regiune – apărarea Ucrainei împotriva Șahidelor este într-adevăr cea mai experimentată, iar experiența Ucrainei poate deveni unul dintre fundamentele unei securități colective reînnoite și mai eficiente cu toți partenerii”, a mai scris Volodimir Zelenski.