Pete Hegseth a confirmat că SUA s-a aflat în spatele atacului asupra unei fregate iraniene în apropiere de Sri Lanka
Pete Hegseth a confirmat că SUA s-a aflat în spatele atacului mortal asupra unei fregate iraniene, soldat cu cel puțin 80 de morți, în timp ce aceasta naviga în apropierea coastei Sri Lankăi, potrivit The Guardian. „Un submarin american a scufundat o navă de război iraniană care credea că este în siguranță în apele internaționale”, a declarat Hegseth. El a precizat că atacul a fost efectuat de un submarin al marinei americane marți seară târziu. „A fost scufundată de o torpilă, prima scufundare a unei nave inamice de către o torpilă de la al Doilea Război Mondial încoace”, a spus Hegseth. „Ca în războiul acela, pe vremea când eram încă departamentul de război, luptăm pentru a câștiga.” Explozie la bordul fregatei Potrivit ministrului afacerilor externe din Sri Lanka, Vijitha Herath, garda de coastă srilankeză a primit un apel de urgență de la o navă a marinei iraniene, Iris Dena, miercuri dimineața, la ora 5:08. Membrii echipajului au descris incidentul ca fiind o explozie. „Până la ora 6 dimineața am trimis o navă militară, iar până la ora 7 dimineața, a doua navă”, a spus Herath. El a adăugat că Sri Lanka are obligația de a răspunde apelului lor de ajutor, deoarece țara este semnatară a convenției internaționale privind căutarea și salvarea maritimă. Nava iraniană se afla în afara apelor teritoriale ale Sri Lankăi, dar încă în zona sa economică, la 81 km (44 mile marine) de orașul Galle, de coastă din sud. Oficialii din Sri Lanka au confirmat că cel puțin 80 de persoane au fost ucise în atac. Potrivit oficialilor, 32 de membri ai echipajului au fost salvați și duși la un spital din Galle.
Premierul canadian susține cu regret loviturile împotriva Iranului
Premierul canadian, Mark Carney, a declarat că susține recentele lovituri împotriva Iranului, dar a precizat că este o poziție pe care o adoptă „cu regret”. În timpul vizitei sale la Sydney, Australia, Carney a cerut tuturor părților implicate să reducă rapid tensiunile din conflictul în escaladare, scrie BBC. Declarațiile vin după ce Statele Unite și Israelul au lansat lovituri asupra unor ținte iraniene la finalul săptămânii trecute. Iranul a răspuns prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state din Golf aliate cu Washingtonul. Carney a avertizat că actuala criză reflectă probleme mai profunde ale ordinii internaționale de securitate. Canada susține acțiunea împotriva Iranului, dar cere prudență Premierul canadian a spus că ambițiile nucleare ale Iranului reprezintă de mult timp o amenințare globală serioasă. El a argumentat că un Iran dotat cu arme nucleare ar reprezenta un „pericol major” pentru securitatea internațională. De asemenea, liderul canadian a descris regimul iranian drept unul dintre cei mai mari exportatori de terorism din lume. Totuși, Carney a criticat modul în care s-au desfășurat operațiunile militare. El a afirmat că Statele Unite și Israelul au lansat loviturile fără a se consulta cu aliații și fără a implica Organizația Națiunilor Unite. Carney a subliniat că o coordonare internațională este esențială în fața amenințărilor globale de securitate. „Nimeni nu are un program nuclear civil îngropat la aproape doi kilometri sub deșert”, a declarat Carney în timpul briefingului. El a spus că astfel de instalații ridică semne serioase de întrebare cu privire la intențiile nucleare ale Iranului. Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu Cea mai recentă escaladare urmează ani de confruntări între Iran și statele aliniate Occidentului în regiune. Atacurile recente au alimentat temerile că actualul conflict ar putea escalada într-un război regional mai amplu. Replica Iranului cu rachete și drone a vizat Israelul și mai multe state din Golf aliate cu Statele Unite. Analiștii avertizează că o escaladare continuă ar putea destabiliza piețele energetice și securitatea regională. Carney a cerut tuturor părților implicate să acționeze rapid pentru a preveni o nouă escaladare militară. Canada încearcă și repararea relațiilor cu India În timpul aceleiași vizite, Carney a răspuns și la întrebări despre relațiile cu India. El a descris discuțiile recente cu premierul Narendra Modi drept „deschise” și constructive. Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat după ce Canada a acuzat India de implicare într-un asasinat din 2023. India a respins ferm acuzațiile, ceea ce a declanșat o criză diplomatică între cele două guverne. În ciuda tensiunilor, Canada și India au anunțat recent noi acorduri privind energia nucleară și mineralele critice. Oficialii spun că reluarea dialogului diplomatic este importantă pentru comerț, cooperare în materie de securitate și stabilitate regională.
Serviciile secrete germane acuză Rusia că ascunde adevăratul cost economic al războiului
Într-o postare pe LinkedIn, BND a afirmat că sancțiunile occidentale au un „efect clar” asupra economiei ruse, alături de veniturile semnificativ mai mici din petrol și gaze, din cauza scăderii drastice a prețurilor globale, potrivit Reuters. „Putin sacrifică viitorul economic al Rusiei pentru obiectivele sale imperiale”, a afirmat serviciul de informații. Kremlinul a declarat săptămâna trecută că scăderea veniturilor și creșterea deficitului bugetar sunt „dificultăți obișnuite” și pot fi remediate datorită stabilității macroeconomice generale. Veniturile Rusiei din vânzările de petrol, principalul său produs de export, au scăzut deoarece Moscova a fost forțată să îl vândă cu o reducere mai mare pe piețele globale din cauza sancțiunilor occidentale și a presiunii exercitate de SUA asupra principalilor cumpărători. BND a estimat deficitul bugetului federal al Rusiei la 8,01 trilioane de ruble, comparativ cu cifra oficială de 5,65 trilioane, care echivalează cu 2,6% din PIB. Serviciul nu a divulgat calculele detaliate privind modul în care a ajuns la cifra exactă și nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii suplimentare. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei, care include bugetele regionale, s-a deteriorat substanțial în 2025, ajungând la 8,3 trilioane de ruble sau 3,9% din PIB, de 2,6 ori mai mult decât în 2024, din cauza scăderii veniturilor și a creșterii cheltuielilor. Ministerul Finanțelor nu a comentat acuzațiile BND. O sursă apropiată guvernului rus a declarat pentru Reuters în februarie că situația bugetară a Rusiei se deteriora rapid. Prețurile globale ale petrolului au crescut în urma atacurilor SUA și Israelului împotriva Iranului, dar creșterea este încă insuficientă pentru a echilibra bugetul rus, potrivit calculelor Reuters.
Război în Orientul Mijlociu, ziua a cincea. Iranul are un conducător nou. Fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba Khamenei, ales lider suprem / Arabia Saudită interceptează rachete și drone deasupra Riadului / Statele Unite au lovit aproape 2.000 de ținte în Iran
Președintele american Donald Trump a declarat că majoritatea instalațiilor militare iraniene au fost „distruse” și că noile atacuri de miercuri au vizat conducerea iraniană. Israelul a atacat, de asemenea, un complex aparținând unui grup responsabil de alegerea următorului lider suprem al Iranului, a declarat o sursă israeliană pentru CNN. Administrația Trump vizează accelerarea producției de arme prin întâlniri cu principalii contractori de apărare Administrația Trump plănuiește o întâlnire vineri la Casa Albă cu directorii celor mai mari companii de apărare din SUA pentru a discuta modalități de accelerare a producției de arme. Ședința oficialilor vine în contextul în care Pentagonul lucrează la reaprovizionarea stocurilor după atacurile asupra Iranului și alte operațiuni militare recente, au spus pentru Reuters cinci surse apropiate planului. Companii precum Lockheed Martin și compania-mamă a Raytheon, RTX, împreună cu alți furnizori importanți, au fost invitate la întâlnire, au declarat sursele sub anonimat, din motiv că discuțiile sunt confidențiale, scrie The Guardian. Știrea inițială Miercuri, conflictul dintre Israel și Iran intră oficial în cea de-a cincea zi. Marți, Adunarea Experților din Iran l-a desemnat pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, drept următorul Lider Suprem al țării, sub influența Gărzilor Revoluționare, au declarat surse pentru Iran International. Sursele au precizat că decizia Adunării Experților a fost adoptată într-un context de presiune exercitată de Garda Revoluționară, organismul militar cu rol politic important în structurile de conducere iraniene. Tot marți, un presupus atac cu dronă iraniană a lovit o stație CIA din Arabia Saudită, a anunțat Washington Post. Lovitura „echivalează cu o victorie simbolică pentru republica islamică, în contextul în care aceasta atacă ținte și personal american din Orientul Mijlociu”, potrivit a două persoane familiarizate cu situația și citate de Washington Post. O alertă internă a Departamentului de Stat, obținută de The Post, menționa că atacul a „prăbușit” o parte din acoperișul ambasadei și a „contaminat” interiorul cu fum. Notificarea menționa că ambasada a suferit „daune structurale”, iar personalul „continuă să se adăpostească la fața locului”. De asemenea, președintele SUA, Donald Trump, a făcut marți noapte o postare pe Truth Social, unde a scris că „de la lansarea Operațiunii Epic Fury, peste 9.000 de americani s-au întors acasă în siguranță din Orientul Mijlociu”. „Dacă sunteți cetățean american în Orientul Mijlociu și doriți să vă întoarceți acasă, vă rugăm să vă înregistrați la Departamentul de Stat la Step.State.Gov. Departamentul va identifica locul în care vă aflați și vă va oferi opțiuni de călătorie. Deja oferim zboruri charter gratuite și rezervăm opțiuni comerciale, despre care ne așteptăm să devină din ce în ce mai disponibile pe măsură ce trece timpul.”, a mai scris el. Prim-ministrul canadian, Mark Carney, a cerut miercuri o dezescaladare rapidă a conflictului declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, îndemnând toate părțile să respecte regulile internaționale de angajament. Vorbind miercuri la Sydney, Mark Carney a declarat că războiul din Orientul Mijlociu reprezintă „un alt exemplu al eșecului ordinii internaționale”. „Canada solicită o dezescaladare rapidă a ostilităților și este pregătită să ajute la atingerea acestui obiectiv”, a spus el. Atacurile cu rachete și drone continuă și în a cincea zi de conflict.
Franța trimite un portavion, o fregată și avioane de vânătoare în Marea Mediterană
Emmanuel Macron a ordonat trimiterea portavionului Charles de Gaulle în Marea Mediterană și a anunțat intenția de a „construi o coaliție” pentru a asigura „căile maritime critice”, potrivit Le Figaro. „Strâmtoarea Ormuz este acum închisă”, a atras atenția Emmanuel Macron. După „atacuri limitate” care au vizat baze militare franceze, Emmanuel Macron a decis să trimită în zonă și o fregată franceză. Două baze militare franceze au fost atacate, a indicat Emmanuel Macron marți seara, în cadrul unui discurs adresat poporului francez. El a adăugat că dorește „să proiecteze o forță defensivă”. „Avem acorduri de apărare care ne leagă de Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite. De asemenea, suntem legați de Iordania și de aliații noștri kurzi. Am doborât drone în legitimă apărare. Pe lângă resursele deja prezente, radare și avioane de vânătoare Rafale au fost desfășurate în ultimele ore”, a adăugat el. „Multe lucruri sunt încă instabile, dar Franța rămâne o putere care caută să mențină pacea, o forță puternică și stabilă”, a mai spus Emmanuel Macron. Totuși, el a avertizat că atacurile americane și israeliene asupra Iranului au fost efectuate cu încălcarea dreptului internațional. „Împreună cu Germania și Regatul Unit, am cerut în mod clar încetarea atacurilor”, a adăugat el. Totuși, el a spus că nu există niciun motiv pentru a „jeli” dictatorii care își omoară propriul popor.
Marea Britanie blochează vizele pentru anumite țări și limitează vizele de muncă pentru afgani
Marea Britanie a anunțat marți că va opri vizele de studiu pentru cetățenii din patru țări și va suspenda vizele de muncă pentru afgani, folosind o „frână de urgență”, pentru a reduce creșterea cererilor de azil venite prin rute legale, scrie Reuters. Imigrația rămâne una dintre cele mai sensibile probleme politice în Marea Britanie. Guvernul prim-ministrului Keir Starmer a vrut schimbare legat ce această situație, în timp ce partidul populist Reform UK câștigă popularitate în sondaje. Ministerul de Interne, care va bloca vizele de studiu pentru cetățenii din Afganistan, Camerun, Myanmar și Sudan, a precizat că cererile de azil depuse de studenți din aceste țări au crescut de peste cinci ori între 2021 și 2025. Totodată, cererile de vize de muncă pentru afgani depășesc numărul de vize emise. „Marea Britanie va oferi întotdeauna refugiu persoanelor care fug de război și persecuție, dar sistemul nostru de vize nu trebuie abuzat. De aceea iau decizia fără precedent de a refuza vizele acelor cetățeni care doresc să profite de generozitatea noastră.”, a declarat ministrul de Interne, Shabana Mahmood, într-un comunicat. Guvernul a raportat că cererile de azil depuse după intrarea prin vize legale s-au triplat din 2021, reprezentând 39% din cele 100.000 de cereri primite anul trecut. Aproximativ 16.000 de persoane din cele patru țări sunt sprijinite cu fonduri publice, inclusiv peste 6.000 cazați în hoteluri. Asta crește presiunea asupra costurilor de cazare pentru azil, estimate la 4 miliarde de lire sterline (5,34 miliarde de dolari) pe an. Modificările vor intra în vigoare pe 26 martie, iar guvernul dorește să creeze noi „rute sigure și legale”, plafonate, odată ce sistemul de azil se va stabiliza. Marea Britanie a oferit adăpost la peste 37.000 de afgani prin programe de relocare din 2021 și a emis aproximativ 190.000 de vize umanitare anul trecut. De asemenea, guvernul a obținut cooperarea Angolei, Namibiei și Republicii Democrate Congo pentru returnări, după ce a avertizat că cetățenii lor riscă să piardă accesul la vizele britanice. Keir Starmer a declarat că regulile de azil din Marea Britanie sunt mai permisive decât în alte părți ale Europei și sunt un „factor de atracție” pentru persoanele care doresc să ajungă în țară. În noiembrie, guvernul britanic său a anunțat planuri pentru crearea unui statut de refugiat temporar și pentru accelerarea expulzării persoanelor care sosesc ilegal.
Opoziția de la Teheran susține că Adunarea Experților l-a ales pe fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba, lider suprem al Iranului
Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem iranian, Ali Khamenei, are o sănătate bună și gestionează probleme importante ale țării, a anunțat marți agenția semi-oficială Mehr, citată de Xinhua. Conform Mehr, sursele fiabile confirmă că Mojtaba Khamenei este în viață, se află într-o stare bună de sănătate, se ocupă de aspectele legate de membrii familiei sale uciși și analizează problemele majore cu care se confruntă Iranul. Sâmbătă dimineață, în urma unor atacuri aeriene comune ale SUA și Israelului asupra Teheranului și altor orașe iraniene, Ali Khamenei a fost ucis, împreună cu alți membri ai familiei sale, comandanți militari de rang înalt și civili. Iranul a răspuns cu mai multe valuri de atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și bazelor americane din Orientul Mijlociu. Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, a preluat conducerea supremă a Iranului în 1989, după moartea fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini. În calitate de lider suprem, el a controlat toate instituțiile politice, militare și religioase ale țării, influențând deciziile interne și orientând politica externă, potrivit Reuters. Duminică, Alireza Arafi, cleric și membru al Adunării Experților și al Consiliului Gardienilor Revoluției, a fost numit în triumviratul de conducere responsabil cu tranziția după decesul lui Khamenei. Consiliul pentru stabilirea interesului superior al regimului a anunțat pe X că l-a „ales pe ayatollahul Alireza Arafi membru al Consiliului de conducere interimar”. Alături de Arafi, organismul îi include pe președintele Masoud Pezeshkian și șeful puterii judiciare Gholamhossein Mohseni Ejei, și ar fi trebuit să gestioneze conducerea Iranului până când Adunarea Experților urma să „alege un conducător permanent în cel mai scurt timp”.
Energie mai scumpă la nivel mondial după blocarea exporturilor din Orientul Mijlociu
Cotațiile internaționale la petrol și gaze au urcat puternic după ce conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat livrările de energie din Orientul Mijlociu, scrie The Guardian. Atacurile lansate de Teheran asupra unor nave și obiective energetice au dus la suspendarea transportului maritim în Golf și la oprirea unor capacități de producție din state precum Qatar și Irak. Tensiunile militare au lovit direct una dintre cele mai importante regiuni energetice ale lumii. Zona asigură aproape o treime din producția globală de petrol și aproximativ o cincime din gazele naturale. Orice întrerupere a fluxurilor are efect imediat asupra piețelor internaționale. Petrolul atinge cel mai ridicat nivel din ultimele luni Contractul de referință pentru țiței Brent a încheiat ședința cu un avans de 3,66 dolari, ceea ce înseamnă o creștere de 4,7%, până la 81,40 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel de închidere din ianuarie 2025. Investitorii au reacționat rapid la riscul unei crize prelungite în regiune. Temerea principală vizează o eventuală extindere a conflictului și o blocare a exporturilor prin rutele maritime importante. Scumpiri masive la gaze în Europa Pe piața europeană, prețurile gazelor au urcat cu până la 40% în timpul tranzacțiilor, după care au mai redus din avans. Chiar și așa, nivelul rămâne mult peste cel de la începutul săptămânii, cu o creștere totală de aproximativ 40% față de luni. Europa și Asia depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu. Efecte în lanț asupra altor materii prime Creșteri semnificative s-au înregistrat și la alte produse de bază. Zahărul, îngrășămintele și soia au devenit mai scumpe pe fondul temerilor legate de costurile mai mari de transport și energie. Economiștii avertizează că o criză prelungită ar putea declanșa un nou val de inflație la nivel global. O astfel de evoluție ar pune presiune pe redresarea economică din Europa și Asia, care încă încearcă să își consolideze creșterea. Dacă tensiunile continuă, piețele financiare și economiile dependente de importuri energetice ar putea resimți efecte și mai puternice în lunile următoare.
Madridul reacționează după ce Trump a spus că întrerupe relațiile comerciale SUA-Spania
Spania a reacționat, marți, la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a anunțat că va întrerupe relațiile comerciale SUA-Spania pentru că premierul țării, Pedro Sanchez, a refuzat să ajute SUA în atacul asupra Iranului. „Spania este un membru cheie al NATO, își îndeplinește angajamentele și contribuie în mod semnificativ la apărarea teritoriului european. De asemenea, este o forță exportatoare importantă în cadrul UE și un partener comercial de încredere pentru 195 de țări din întreaga lume, inclusiv Statele Unite, cu care menținem o relație comercială de lungă durată și reciproc avantajoasă. Dacă administrația SUA dorește să revizuiască această relație, trebuie să o facă respectând autonomia companiilor private, dreptul internațional și acordurile bilaterale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite”, a spus un purtător de cuvânt al cabinetului premierului spaiol, potrivit Associated Press și POLITICO. Marți, în Biroul Oval, în timpul unei conferințe comune cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, Trump a declarat că premierul Pedro Sanchez a refuzat să ajute SUA în atacul asupra Iranului. Trump a spus că spaniolii au avut o atitudine neprietenoasă. „Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că e în regulă, nu avem nevoie de ele. (…) Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Dar nu avem nevoie. Au fost neprietenoși. (…) Vom întrerupe tot comerțul cu Spania. Nu mai vrem să avem de-a face cu Spania”, a spus Trump marți, în Biroul Oval.
Spania e teribilă. Cum s-a răzbunat Trump pe Spania după ce țara nu l-a lăsat să lanseze atacuri din bazele sale militare
Pe 28 februarie 2026, Spania i-a refuzat Americii cererea de a utiliza bazele sale militare pentru a ataca Iranul. Refuzul a venit din partea premierului spaniol Pedro Sánchez. Trump s-a înfuriat din cauza refuzului guvernului spaniol de a permite Statelor Unite să folosească bazele din Rota și Morón pentru atacurileîmpotriva Iranului. José Manuel Albares, ministrul de Externe al Spaniei, a declarat luni că guvernul spaniol dorește „democrație, libertate și drepturi fundamentale pentru poporul iranian”, dar nu va permite în niciun caz ca bazele sale să fie folosite în acțiunea militară în curs. „Vreau să fiu foarte clar și foarte direct. Bazele nu sunt folosite – și nici nu vor fi folosite – pentru nimic ce nu se află în acordul [cu SUA] și nici pentru nimic ce nu este acoperit de carta ONU.” Trump a anunțat întreruperea relațiilor cu Spania La întâlnirea cu cancelarul german de la Casa Albă, Trump a anunțat că va suspenda orice acord al SUA cu Spania. „Spania a fost groaznică. I-am spus lui Bessent să întrerupă toate relațiile cu Spania. Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că este în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Vom întrerupe tot comerțul cu Spania.” Trump a mai fost înfuriat pe Spania pentru că a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus